Povestea mea

[ralucao]

Povestea mea incepe in clipa in care m-am otravit cu niste tincturi facute din mult prea multe plante...prea multe pentru ca organismul meu sa le suporte. Acestea m-au adus in stadiul de leguma fara ca doctorii sa imi poata spune ce am. Doar ca, creierul meu apare ca si cand m-as fi drogat ani buni...ba chiar nu m-au crezut ca nu am consumat niciodata droguri.

Efectiv nu puteam sa ma tin pe picioare sau sa stau in fund, nu aveam echilibru, nu puteam nici sa tin o bucata de paine in mana si peste toate astea mai faceam si scaderi bruste de tensiune lesinand stand chiar si in pat. Astfel am ajuns de cateva ori la urgente unde doctorii imi faceau investigatiile pe care le considerau de cuviinta si ziceau ca nu am nimic, ca sunt un caz psihiatric. In disperare de cauza am luat un medicament prescris de psihiatru care mi-a facut si mai rau deoarece peste un drog am bagat alt drog...nu pot sa exprim chinurile prin care am trecut....Insa toate aceste chinuri m-au ajutat sa ma apropii de EL, de Dumnezeu .

Imi amintesc si acum ziua in care mama mea s-a dus la o biserica din drumul teberei disperata pentru a vorbi cu un preot. Eu stateam in pat si mai uitam in gol...nu aveam putere sa fac altceva...nu aveam putere sa stau in fund ca sa ma uit pe fereastra. Atunci mama nu a gasit preotul dar o femeie de la biserica i-a recomandat Acatistul la rugul aprins al Maicii Domnului.Mi l-a adus si am inceput sa il citesc cu disperare,abia il puteam tine in mana si mai ca tipam citindu-l. In clipa aceea am simtit o incredere imensa in ceva, in ceva care ma ajuta si m-am mai linistit apoi am incercat sa ma ridic si am stat 5 minute in fund, nesprijinita de nimic( ca sa pot manca si inghiti trebuia sa stau cu capul sprijinit de ceva) Am inceput sa citesc zilnic acel acatist impreuna cu cel al SF Rafail, despre care verisoara mea din Grecia imi spusese ca o ajutase pe o femeie care zacuse 6 ani la pat si acum era sanatoasa.

De atunci ajutorul de la Dumnezeu a inceput sa se faca simtit. Chiar de Sfintii Mihail si Gavril,am intrat in legatura cu o doamna doctor pe nume MAria care a fost ca un inger pazitor pentru mine, a venit la mine acasa ca sa ma examineze si nu mi-a luat nici-un ban. Aceasta era reprezentanta la o firma straina de medicamente si mi-a prescris o schema de tratament care pot spune cu mana pe inima ca m-a pus pe picioare.

DE atunci pana acum am mai avut momente de cadere si deznadejde insa mereu m-am agatat de Dumnezeu, de Fecioara MAria, de Iisus Hristos si de sfiintii nostri cu disperare

In luna februarie a acestui an mi-a fost din nou foarte rau si primul impuls a fost acela de a plange, de a carti impotriva lui Dumnezeu.Nu intelegeam de ce mi se intampla iar din moment ce eu ma rog atata asa ca am inceput sa bat si mai tare la usa Lui. M-am dus la biserica, m-am spovedit, mi-am facut masluri si am inceput sa particip la liturghie. In plus ma rugam neincetat...spuneam cate 5-6 acatiste pe zi, plus Tatal Nostru de 12 ori plus tot ce mai stiam eu, mi-am amenajat un mic altar acasa unde stateam si ma rugam, l-am trimis pe fratele meu in Grecia pentru a-mi aduce mir de la manastire tamaduitoaresi , am fost la manastirea Radu Voda pentru a ma ruga la moastele Sfantului Nectarie ,am fost chiar si la manastirea Dervent impreuna cu bunica mea.Acolo am stat cateva zile,timp in care m-am simtit excelent...exact ca inainte,cand eram perfect sanatoasa .

Si asa incet incet am inceput sa imi recapat fortele, tonusul si sa ma comport din nou ca un om sanatos. Credeam ca m-am vindecat si ca nu mai este nevoie sa tin o legatura atat de stransa cu Cel de sus. Ma duceam duminica la biserica dar mai dadeam si rateuri, de rugat ma rugam decat seara inainte de culcare,postul de vinerea nu il mai tineam ca deh..Dumnezeu e mare si bun si ne intelege. De asemenea nu m-am tinut de promisiunea facuta,ca o sa spun tuturor cat de mare a fost ajutorul lui Dumnezeu pentru mine , am inceput sa fiu din nou rea cu cei din jur: sa tip, sa jignesc si sa vb urat si sa ma incante micile placeri lumesti, admiratia celor din jur si ispitele trupesti.Am pacatuit prin vorba ,prin gand si prin fapta!!!

REzultatul : am inceput din nou sa ma simt rau si de unde toate imimergeau atat de bine acum toate imi merg foarte prost... La starea de rau s-amai adaugat si faptul ca am alunecat pe scari si m-am lovit puternic la nada,fapt care imi da dureri mari si o indigestie rebela.

Am aplicat scenariul clasic: vaicareli, plansete, carteli de ce eu? ce am facut eu asa de rau? si imediat mi s-a aprins beculetul. Cum ce ai facut asa de rau? Ai uitat de Dumnezeu...te-ai folosit de el la nevoie si apoi ti-ai vazut de drum...

Asa ca mi-am intors privirea si gandurile catre bunul si eternul meu salvator si stiu ca El ma v-a scoate si din perioada aceasta si ii multumesc pentru ca m-a mai tras o data de maneca si m-a facut sa nu imi uit credinta. Fara ajutorul sau as fi devenit din nou omul superficial care am fost

Acumma rog si stiu ca mi se va raspunde si vreau sa va spun si voua ca uneori minunile poate nu se intampla brusc sau poate nu sunt definitive dar asta nu din vina Domnului ci din vina noastra ...pentru ca noi nu o meritamsau poate ca mai avem de invatat cate ceva.Incurcate sunt caile domnului

Iisus Hristos i-a spus slabanogului pe care l-a vindecat la scaldatoarea Vitezda:"Iata te-ai facut sanatos,de acum sa nu mai gresesti ca sa nu iti fie tie si mai rau". Asa ca,fratilor, trebuie sa ne rugam mereu pentru ca nu stim cand vom mai avea nevoie de ajutorul divin.


Imi cer scuze caam scris cam mult dar era restanta mea fata de Dumnezeu

[florina_drossu]

Cat traim, avem urcusuri si coborasuri. Important e sa nu persistam in caderi si sa invatam din ele mestesugul diavolului, astfel incat data viitoare cand vine sa ne gaseasca pregatiti a-i refuza momeala. Slava Domnului ca ti-ai revenit si acum dai marturie despre aceasta vindecare miraculoasa!

[BogdanF2]

A scris Pr. Serafim Alexiev o brosurica despre suferinta, brosurica care a fost inclusa in "Viata duhovniceasca a crestinului ortodox".

Dumnezeu ingaduie suferinta pentru a ne face bine:
- pentru a ne ispasi aici pacatele
- pentru a ne impiedica sa cadem in pacate si mai mari

De la Pr. Cleopa:

"Ai văzut ce spune în Limonar: Unul dormea în pesteră cu leul trei ani de zile. Când venea cineva îi zicea leului: "Stai pe loc, să nu vatămi pe cineva!" Si a întrebat altul:

- Părinte, cum stai cu leul? Nu te temi că te va mânca?

- Nu! Am să vă spun. De sapte ani dorm cu el, spate la spate, să ne încălzim. Si el îmi păzeste putinele straturi de caprele sălbatice. Dar mi-a spus îngerul Domnului, că acest leu peste trei ani are să mă mănânce pe mine!

- Dar de ce nu fugi de aici, dacă o să te mănânce?

- Nu! Ori unde m-as duce, tot leul mă mănâncă.

- Dar de ce?

- Mi-a spus îngerul: "Când erai în lume erai păstor de oi. Erai cu o turmă si aveai câini răi. Si a venit un om care era trecător si au sărit câinii, si tu ai putut să-l aperi si nu te-ai dus. Si până ai ajuns tu câinii l-au muscat rău pe om si omul acela n-a trăit mult si a murit. Si esti dator cu o moarte, să fii si tu muscat si mâncat de fiară. Si peste trei ani acest leu, care te încălzeste si ti-i slugă, te va mânca, ca să-ti ierte Dumnezeu păcatul. Si oriunde te duci, leul te mănâncă. Aceasta a rânduit Dumnezeu, ca să plătesti cu moartea ta moartea acelui om pe care nu l-ai apărat de câini".

Deci toate-s cu rânduială, frate Ioane!"

Dumnezeu sa te ajute, si orice ai face, sa nu te intorci de la Dumnezeu si in nici un caz sa nu te gandesti la vrajitoare si ghicitoare care lucreaza cu diavolul (cu sau fara stirea lor).

[ap2010]

tine post cat poti de mult si nu te descuraja daca intr-o zi uiti sa te rogi sau sa tii post,ci ia de la capat caci si sfintii mai au ispite daramite noi muritorii de rand.Consumul de carne si bauturi excitante trebuie evitat,postind nu mai ai forta necesara de a pacatui nici cu gandul,iar de a te certa si a incerca sa faci rau nici vorba.

În prealabil postat de BogdanF2

A scris Pr. Serafim Alexiev o brosurica despre suferinta, brosurica care a fost inclusa in "Viata duhovniceasca a crestinului ortodox".

Dumnezeu ingaduie suferinta pentru a ne face bine:
- pentru a ne ispasi aici pacatele
- pentru a ne impiedica sa cadem in pacate si mai mari

De la Pr. Cleopa:

"Ai văzut ce spune în Limonar: Unul dormea în pesteră cu leul trei ani de zile. Când venea cineva îi zicea leului: "Stai pe loc, să nu vatămi pe cineva!" Si a întrebat altul:

- Părinte, cum stai cu leul? Nu te temi că te va mânca?

- Nu! Am să vă spun. De sapte ani dorm cu el, spate la spate, să ne încălzim. Si el îmi păzeste putinele straturi de caprele sălbatice. Dar mi-a spus îngerul Domnului, că acest leu peste trei ani are să mă mănânce pe mine!

- Dar de ce nu fugi de aici, dacă o să te mănânce?

- Nu! Ori unde m-as duce, tot leul mă mănâncă.

- Dar de ce?

- Mi-a spus îngerul: "Când erai în lume erai păstor de oi. Erai cu o turmă si aveai câini răi. Si a venit un om care era trecător si au sărit câinii, si tu ai putut să-l aperi si nu te-ai dus. Si până ai ajuns tu câinii l-au muscat rău pe om si omul acela n-a trăit mult si a murit. Si esti dator cu o moarte, să fii si tu muscat si mâncat de fiară. Si peste trei ani acest leu, care te încălzeste si ti-i slugă, te va mânca, ca să-ti ierte Dumnezeu păcatul. Si oriunde te duci, leul te mănâncă. Aceasta a rânduit Dumnezeu, ca să plătesti cu moartea ta moartea acelui om pe care nu l-ai apărat de câini".

Deci toate-s cu rânduială, frate Ioane!"

Dumnezeu sa te ajute, si orice ai face, sa nu te intorci de la Dumnezeu si in nici un caz sa nu te gandesti la vrajitoare si ghicitoare care lucreaza cu diavolul (cu sau fara stirea lor).

si l-a mancat leul?

În prealabil postat de annajanette

si l-a mancat leul?

Ei, nu chiar tot! I-a mai lasat ceva maruntis!...
Tare mult m-a amuzat intrebarea ta! Parca esti de la "Coltul copiilor"!
Povestea se termina oricum cu happy-end: Leul s-a imprietenit cu caprele care veneau sa-i manance straturile si au trait fericiti pana la adanci batraneti!...

Cat despre povestea din topic? Asta da intamplare de povestit nepotilor. Nu stiu ce anume asteapta Dumnezeu de la tine, dar se vede ca te iubeste mult, daca te tine "din scurt". Nu oricine este vrednic de mila Lui Dumnezeu, astfel incat sa primeasca un bobarnac de cate ori greseste. Ai fost aleasa sa faci ceva anume, poate nici nu-ti vei da seama ce. Poate, in urma povestirii tale cu cititul rugului aprins, incurajezi pe cineva sa incerce... Si astfel isi schimba directia, se apropie de biserica si mai ajuta si pe altii sa se apropie... E doar o ipoteza. Adevarul doar Dumnezeu il stie. Nimic pe lume nu-i intamplator. Fie ca din toata aceasta lucrare, cineva - in afara de tine - sa aiba un milion de motive sa-i multumeasca Lui Dumnezeu.

[milica1]

În prealabil postat de ralucao

Povestea mea incepe in clipa in care m-am otravit cu niste tincturi facute din mult prea multe plante...prea multe pentru ca organismul meu sa le suporte. Acestea m-au adus in stadiul de leguma fara ca doctorii sa imi poata spune ce am. Doar ca, creierul meu apare ca si cand m-as fi drogat ani buni...ba chiar nu m-au crezut ca nu am consumat niciodata droguri.

Efectiv nu puteam sa ma tin pe picioare sau sa stau in fund, nu aveam echilibru, nu puteam nici sa tin o bucata de paine in mana si peste toate astea mai faceam si scaderi bruste de tensiune lesinand stand chiar si in pat. Astfel am ajuns de cateva ori la urgente unde doctorii imi faceau investigatiile pe care le considerau de cuviinta si ziceau ca nu am nimic, ca sunt un caz psihiatric. In disperare de cauza am luat un medicament prescris de psihiatru care mi-a facut si mai rau deoarece peste un drog am bagat alt drog...nu pot sa exprim chinurile prin care am trecut....Insa toate aceste chinuri m-au ajutat sa ma apropii de EL, de Dumnezeu .

Imi amintesc si acum ziua in care mama mea s-a dus la o biserica din drumul teberei disperata pentru a vorbi cu un preot. Eu stateam in pat si mai uitam in gol...nu aveam putere sa fac altceva...nu aveam putere sa stau in fund ca sa ma uit pe fereastra. Atunci mama nu a gasit preotul dar o femeie de la biserica i-a recomandat Acatistul la rugul aprins al Maicii Domnului.Mi l-a adus si am inceput sa il citesc cu disperare,abia il puteam tine in mana si mai ca tipam citindu-l. In clipa aceea am simtit o incredere imensa in ceva, in ceva care ma ajuta si m-am mai linistit apoi am incercat sa ma ridic si am stat 5 minute in fund, nesprijinita de nimic( ca sa pot manca si inghiti trebuia sa stau cu capul sprijinit de ceva) Am inceput sa citesc zilnic acel acatist impreuna cu cel al SF Rafail, despre care verisoara mea din Grecia imi spusese ca o ajutase pe o femeie care zacuse 6 ani la pat si acum era sanatoasa.

De atunci ajutorul de la Dumnezeu a inceput sa se faca simtit. Chiar de Sfintii Mihail si Gavril,am intrat in legatura cu o doamna doctor pe nume MAria care a fost ca un inger pazitor pentru mine, a venit la mine acasa ca sa ma examineze si nu mi-a luat nici-un ban. Aceasta era reprezentanta la o firma straina de medicamente si mi-a prescris o schema de tratament care pot spune cu mana pe inima ca m-a pus pe picioare.

DE atunci pana acum am mai avut momente de cadere si deznadejde insa mereu m-am agatat de Dumnezeu, de Fecioara MAria, de Iisus Hristos si de sfiintii nostri cu disperare

In luna februarie a acestui an mi-a fost din nou foarte rau si primul impuls a fost acela de a plange, de a carti impotriva lui Dumnezeu.Nu intelegeam de ce mi se intampla iar din moment ce eu ma rog atata asa ca am inceput sa bat si mai tare la usa Lui. M-am dus la biserica, m-am spovedit, mi-am facut masluri si am inceput sa particip la liturghie. In plus ma rugam neincetat...spuneam cate 5-6 acatiste pe zi, plus Tatal Nostru de 12 ori plus tot ce mai stiam eu, mi-am amenajat un mic altar acasa unde stateam si ma rugam, l-am trimis pe fratele meu in Grecia pentru a-mi aduce mir de la manastire tamaduitoaresi , am fost la manastirea Radu Voda pentru a ma ruga la moastele Sfantului Nectarie ,am fost chiar si la manastirea Dervent impreuna cu bunica mea.Acolo am stat cateva zile,timp in care m-am simtit excelent...exact ca inainte,cand eram perfect sanatoasa .

Si asa incet incet am inceput sa imi recapat fortele, tonusul si sa ma comport din nou ca un om sanatos. Credeam ca m-am vindecat si ca nu mai este nevoie sa tin o legatura atat de stransa cu Cel de sus. Ma duceam duminica la biserica dar mai dadeam si rateuri, de rugat ma rugam decat seara inainte de culcare,postul de vinerea nu il mai tineam ca deh..Dumnezeu e mare si bun si ne intelege. De asemenea nu m-am tinut de promisiunea facuta,ca o sa spun tuturor cat de mare a fost ajutorul lui Dumnezeu pentru mine , am inceput sa fiu din nou rea cu cei din jur: sa tip, sa jignesc si sa vb urat si sa ma incante micile placeri lumesti, admiratia celor din jur si ispitele trupesti.Am pacatuit prin vorba ,prin gand si prin fapta!!!

REzultatul : am inceput din nou sa ma simt rau si de unde toate imimergeau atat de bine acum toate imi merg foarte prost... La starea de rau s-amai adaugat si faptul ca am alunecat pe scari si m-am lovit puternic la nada,fapt care imi da dureri mari si o indigestie rebela.

Am aplicat scenariul clasic: vaicareli, plansete, carteli de ce eu? ce am facut eu asa de rau? si imediat mi s-a aprins beculetul. Cum ce ai facut asa de rau? Ai uitat de Dumnezeu...te-ai folosit de el la nevoie si apoi ti-ai vazut de drum...

Asa ca mi-am intors privirea si gandurile catre bunul si eternul meu salvator si stiu ca El ma v-a scoate si din perioada aceasta si ii multumesc pentru ca m-a mai tras o data de maneca si m-a facut sa nu imi uit credinta. Fara ajutorul sau as fi devenit din nou omul superficial care am fost

Acumma rog si stiu ca mi se va raspunde si vreau sa va spun si voua ca uneori minunile poate nu se intampla brusc sau poate nu sunt definitive dar asta nu din vina Domnului ci din vina noastra ...pentru ca noi nu o meritamsau poate ca mai avem de invatat cate ceva.Incurcate sunt caile domnului

Iisus Hristos i-a spus slabanogului pe care l-a vindecat la scaldatoarea Vitezda:"Iata te-ai facut sanatos,de acum sa nu mai gresesti ca sa nu iti fie tie si mai rau". Asa ca,fratilor, trebuie sa ne rugam mereu pentru ca nu stim cand vom mai avea nevoie de ajutorul divin.


Imi cer scuze caam scris cam mult dar era restanta mea fata de Dumnezeu

doamne ajuta!!!ca sa cunosti adevarata fericire,intai trebuie sa cunoastem adevarata durere..cu cat staruim in rugaciune,cu atat cel necurat vrea sa ne abatem de la ea,pt a renunta si a triumfa,cel mai usor e sa traiesti intre oameni placuti noua,tuturor ne place asta,dar sa supravietuiesti intre cei ursuzi si rai,e o mare jertfa.doamne ajuta

[camy_d]

În prealabil postat de annajanette

si l-a mancat leul?

Mai era o întâmplare cu cineva care a făcut același păcat și plin de remușcări s-a dus la un leu și-i spunea să-l mănânce și se tot chinuia să-l facă să-l mănânce, dar nu voia. Atunci a realizat că Dumnezeu i-a iertat păcatul.