|
#1
|
|||
|
|||
Sfaturi practice pentru casa si gradina de la tara
M-am gandit ca ar fi bun un topic cu sfaturi utile.
OTETUL Distruge buruienile din grădină Last edited by Miha-anca; 23.03.2013 at 23:47:53. |
#2
|
|||
|
|||
Doctorul de pomi
Socul
Nimic mai minunat decât un soc pe lângă casa omului. Rupeți câteva crengi și puneți-le in recipiente cu apă, printre arbuștii fructiferi. Gângăniilor n-o să le placă deloc. Vă necăjesc țânțarii, moliile, tupeiștii de gândaci și șoarecii ireverențioși, plimbându-se ca Vodă prin lobodă în casele si căminele voastre? Apelăm la aceleași crengi și frunziș de soc. Crengile în cauză le pitim pe la colțuri de odăi și dedesubturi de dulapuri și cufere. Ce mai surpriză vor avea urâciunile, când vor da cu nasul de așa mătrăgună. Sau, poate aveți musafiri nepoftiți în persoana Domnului Cârtiță. Nu vă impacientați. Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la îndemână să-l punem la respect pe săpătorul de serviciu. Înfigem, în locurile pe care obișnuiește să le străbată, crengi de soc, decojite în prealabil, ca să nu ne trezim cu ditamai plantația de soc în bătătură. Restul vine de la sine. Mirosul înțepător, amintind de dușmanul său natural, pisica, îl va face să renunțe, în scurt timp, să „excaveze” prin ograda noastră. La mine a funcționat cu succes această metodă simplă și utilă. Apoi, mai sunt florile, dar și fructele, din care se poate plămădi o infuzie numai bună de pus pe goană insectele iubitoare de frunze și seva lor. Trecem la următorii oportuniști: viermele sfredelitor, viespea neagra a coacăzului și agrișului, dușmani lacomi și stricători de rod și tufișuri dragi. E, în acest caz este vorba de un pic mai mult. Mai înainte de toate trebuie să mânuim o agrotehnică de calitate. Să avem grijă ca umiditatea s-o cumpănim, lumina, ce intră la lăstari, să fie și ea drămuită cu rezon. Hrana, să fie de calitate, din verdețuri culese de prin toate ungherele ogrăzii, numai bune de infuzat și împestrițat laolaltă cu alte bunătăți. Din așa minune de tratarisire, arbuștii sunt viguroși și mult mai rezistenți la atacurile perfide ale dăunătorilor și beteșugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai întâmplă ca aceste goange nimicitoare să jinduiască la lăstari și frunze fragede. În acest caz, le pregătim un tain pe măsura lăcomiei lor. Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l apă, ținute cam o săptămână, cu varianta 2 kg de ace opărite cu 8 l apă fiartă, ținute vreme de 5-7 zile la întuneric, dar, diluată apoi, adică 1 l de substanță în 10 litri de apă de ploaie sau izvor) și stropim când doar începe a lega rodul, și este cat o gămălie de ac, imediat după ce a desflorit. http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv Last edited by Miha-anca; 23.03.2013 at 19:07:28. |
#3
|
|||
|
|||
Usturoiul
Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate chiar vampirii, ci și cleștarul coacăzului, păduchii verzi și galbeni ai agrișului, și ei un fel de vampiriști de plante, si încă mulți alți dăunători zburători, târâtori sau săltăreți. Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat în 5 l de apă, vreo 24 de ore, pe care, diluată, sau nu, o aplicăm prin stropire nu numai la coacăz și agriș, ci și la pomii fructiferi sau la culturile de legume. Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa. Lăsăm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, după care o amestecăm, din nou, cu o cantitate mica de apa (300 ml.). Repetăm operația, apoi, cele două lichide obținute le amestecăm și adăugam apă până la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest extract la 10 l de apă(o găleată). Firește, nu strică să adăugăm săpun de casă, ras – 40 gr, sau lichid – 2 linguri. Acest extract ne ajută împotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg de insecte sugătoare si defoliatoare. Se stropește seara, sau pe timp noros, la interval de 3-5 zile. Acțiunea acestui extract este valabilă atâta timp cât nu plouă, altminteri va trebui să repetăm operația imediat după ploaie. Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l apă. Se amesteca bine, preț de 10 minute. Suspensia se utilizează proaspăt preparată împotriva cleștarului coacăzului. 10 l de suspensie este suficientă pentru o suprafață de 100-150 mp. Repetam stropirea după 5-6 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 apă călâie se toarnă într-un recipient de culoare închisă (sticlă, borcan), se astupă și se lasă 1-1,2 săptămâni la întuneric și cald (cămară, dulap de bucătărie). Acest concentrat se poate păstra timp îndelungat la întuneric și temperatură constantă. Pentru stropiri, la 10 l de apă se iau între 20 și 70 ml, în funcție de intensitatea atacului. Pentru o aderare mai sigură se adaugă, după cum deja știți, săpun de casă (40 gr.) sau lichid (2 linguri). Eu mai pun și un căuș de cenușă. Nu strică, dimpotrivă. Cu această minune luptăm și împotriva putregaiului cenușiu, pătării frunzelor, rapănului, ruginii, phytophtorei (mană) dar și a fluturelui verzei, urechelniței, afidelor și puricilor, țânțarilor, musculiței albe, ploșnițelor, omizilor. Să nu uităm că usturoiul este un antibiotic, antifungic și antiseptic desăvârșit, dăruit de Natura însăși. Și nu am terminat lunga listă de rețete din această minune. Cu altă ocazie. Cu certitudine. Citricele Vă plac citricele? Grozave și pe deasupra și foarte sănătoase. Știați că zeama de portocală topește grăsimile? Divaghez, știu. Altă dată o să povestesc despre acest aspect. Acum o să destăinui câteva rețete ce vor ajuta în lupta cu dăunătorii din livezi și grădini. Rețeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, că-s portocale, lămâi, grapefruit sau mandarine, nu contează. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolaltă. Le uscăm și le păstram în pungi din hârtie sau cutii din carton. In momentul în care ne trebuie în harța cu bâzdâganiile răutăcioase le luam și facem licori veninoase pentru ’mnealor. Rețeta 1 – Avem nevoie de 1 kg de coji date prin mașina de tocat (mixer), le punem într-un borcan sau bidon de 3-5 l, și, pe care le acoperim cu 3 l de apă. Astupăm recipientul și-l punem la întuneric, unde-l ținem vreo 5 zile. Lichidul adăstat îl strecurăm, resturile se vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice țesătură mai răruță. Licoarea obținută o păstrăm în sticle, dacă se poate, închise la culoare, bine astupate. În ajunul încăierării luăm o găleată de 10 l cu apă în care adăugăm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineața,până la răsărit sau după ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii și arbuștii fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au încumetat invadatorii. Rețeta 2 – 100 gr coji de citrice uscate se acoperă cu 1 l de apă caldă și ținem mocneala la întuneric preț de 3 zile, să se iuțească. Apoi se amestecă cu îndârjire și se stropește de purici și afide. Rețeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. Îl adăugăm la 10 l apă și lăsăm la plămădit o zi și o noapte. Dimineața punem la fiert cam un sfert de oră. Răcim, strecurăm și stropim. http://us-mg5.mail.yahoo.com/neo/lau...=bdd9pl7eig4uv |
#4
|
|||
|
|||
Tutunul și cenușa
Scoatem din raft rețeta cu praf de tutun și cenușă: o parte tutun la doua părți de cenușă, amestec cu care pudrăm, subțirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon cu pauză de 1 săptămână. Firește că, înainte de a pomăda, stropim, astfel ca pulberea să adere ca lumea. Isprava o săvârșim la fapt de seară, după ce întreaga populație zburătoare folositoare se retrage la odihnă. În felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de săltăreți: purici, tripși, acarieni, dar și cele zburdalnice și înaripate, care nu mai știu ce să înțepe ca să-și depună ouăle. Foile de ceapă, sunt și ele de mare ajutor în decimarea populației zglobii puricoase și acarienoase: Iată cum procedăm: punem într-o căldare 200 gr. foi uscate de ceapă, pe care le opărim cu apă fiartă. Lăsăm o zi ca să-și revină, după care strecuram, îndoim cu apă jumătate-jumătate și stropim. Împotriva acarianului roșu, se fac vreo 2-3 stropiri la răstimp de 5 zile. Cenușa – una dintre cele mai bune prietene ale grădinii, ne ajută și în acest impas. Pentru aceasta se iau 10 l de apă în care se adaugă 2 pahare de cenușă, se amestecă și se lasă la ostoit o zi. Apoi, se pune oleacă de săpun de casă (40 gr.) sau detergent de vase lichid (vreo două linguri), și stropim. Nu v-am spus eu că-i grozavă-n toate cele?! Tomatele. Minunată cultură! Sănătate pe araci. Sănătate pentru noi. Sănătate pentru prietenii noștri roditori. Împotriva diverșilor dăunători sub formă de omizi, larve, acarieni, afide, purici, păduchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate După ce am copilit roșiile, nu aruncăm verziturile rămase. Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat și le păstrăm în cutii de carton sau pungi de hârtie, la loc ferit de umezeală. Vom avea nevoie de puterea lor veninoasă, care nu e pe voia dăunătorilor atacatori de frunze și flori ale pomilor si arbuștilor fructiferi, dar și ale legumelor. Așadar, verdeața tomatelor (planta este musai să fie sănătoasă, firește) fie ca e uscata fie ca e crudă, va fi tocată și folosită astfel: 4 kg de plantă verde sau 0,5 kg de plantă uscată se va fierbe în 10 l de apă timp de jumătate de oră la foc molcom. Se lasă la răcit, se strecoară și folosim o măsură de lichid ucigător la trei măsuri de apă, la care adăugăm niște săpun de casă sau detergent de vase, considerând 40 gr de săpun sau 2 linguri de detergent la 10 l de fiertură Sau: 4 kg de plantă verde sau 400 gr plantă uscată, o vom lăsa în apă călâie preț de o zi și-o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurăm, stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le împrăștiem pe sub arbuștii, pomii fructiferi, sau printre rândurile brazdelor pe care le avem. Soluția obținută se diluează 1:3 (o parte de soluție in trei părți apă) la care se adaugă 40 gr săpun de casă sau o lingură de detergent lichid de vase + un pahar de cenușă. La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coacăzi și agriși, gonind de la ei viespile galbenă și neagră, care le vatămă. La urma urmelor de ce nu am îmbina plăcutul cu utilul?! Lăstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanțele înmagazinate în seva lor ajută să păstrăm gradina de legume și livada curate și sănătoase. După ce culegem bunătate de barabule și le adăpostim la loc de cinste în măruntaiele beciurilor nu vom lăsa de izbeliște bunătate de vreji. Singura grijă va fi aceea, ca acești vreji, lăstari, să fie sănătoși, neatacați de vreo ciupercă sau vătămători neprietenoși. Îi vom pune la uscat, îi vom mărunți și pune la păstrare în cutii de carton sau pungi din hârtie și-i scoatem la iveală, să-și facă treaba, în primăvară. Cum procedăm: 1,2 kg. de masă verde sau 600-800 gr. uscată, se lasă la infuzat preț de 3-4 ore în 10 l de apă călduță. Apoi se strecoară, se adaugă săpun de casă sau lichid și, opțional , un pahar de cenușă. Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor. Este o armă puternică în lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiței albe. |
#5
|
|||
|
|||
Cultura rosiilor
Legume cultiva in sere ingropate:
http://www.youtube.com/watch?v=8l9Jh1n1I5Ete Nu e nimeni obligat sa cultive suprafete prea mari, adica mai mari decat are nevoie sau decat poate duce cu fortele sale. Poate cineva sa ne explice pe inteles cum se cultiva rosiile? |
#6
|
||||
|
||||
Aghiazma care se se sfințește în ziua Sfântului Trifon alungă omizile, păduchii de pe plante, furnicile și în general toate insectele dăunătoare. Garantat!
|
#7
|
|||
|
|||
Citat:
In ceea ce priveste rasadurile, le faci singura, sau le cumperi? Nu stiu daca ai citit pe un alt topic despre colegii nostri de forum, care au sau isi doresc case la tara, dar nu au constinte despre cultivarea pamantului. Dand unele raspunsuri aici sper sa ii inspiram si pe acestia ca sa aiba curaj si sa-si ia inima in dinti, pentru a cultiva cele necesare consumului in familia proprie. O cultura mai mare necesita brate de munca mai multe si se face de obicei mecanizat, ca sa dea si rezultatele scontate. Dar pentru folosul propriu nu e nevoie de atat de multa munca, incat omul sa nu poata sa le faca pe toate singur. Si eu am acum o mica gradina de zarzavat - acum 7 ani nu credeam ca sunt in stare - dar am cumparat niste carti si m-au ajutat cu sfaturi vecinii si acum pot sa cultiv singura cartofii, pe care ii pun pe un pat "cald", adica resturile de frunze de anul trecut la pun in groapa special facuta si apoi pun cartofii incoltiti si acopar cu pamant. Cand au inceput sa se arate plantele si se fac cam de 30 cm inaltime, mai adaug pamant, caci cartofii cresc pe tija in sus si cu cat musuroiesti mai mult, cu atat se fac mai multi cartofi. Plantele ajung pana la 1 m inaltime, iar cand fac flori se pot recolta primii cartofi. Cine recolteaza cartofii, vede ca planta face in continuare cartofi, asa ca eu mut planta in alt loc si lasa sa creasca pana la a doua recolta, adica in septembrie. In felul acesta scot doua recolte de cartof de la aceeasi planta. Nu am vazut pe nimeni sa faca asa, dar am vazut ca da rezultat. Mi-ar fi parut rau sa arunc planta inca zdravana si cu cartofi pe ea. Cartofilor le trebuie umezeala, asa ca daca e prea mare caldura si pamantul da semne ca se usuca, e bine sa il stropim. De la un gradinar am auzit ca se pun 10 l apa la i metru patrat de gradina. Pe vecinii mei de gradina i-am vazut udand doar putin, dar fix langa planta. Am vazut ca pe aici au aparut un fel de rucsaci in care se pun cartofii in pamant; la fel se procedeaza si cu jumatati de butoaie, care nu mai pot fi flosite la altceva: se folosesc la cultivatul cartofilor. Balcoanele sau curtile de la oras se pot folosi si in acest scop, nu doar pentru a depozita unele lucruri. Intr-un vas mai mare se poate pune un rasad de rosie, care va umple in timpul verii spatiul cu frunze si mai ales tomate. Cat de placut e sa te duci sa culegi propriile rosii! alt gust au! Sau un vas cu patrunjel verde; nu ocupa spatiu, dar te scuteste de un drum la piata. Dumnezeu are grija ca plantele sa creasca si sa rodeasca. In felul acesta Il vad pe Dumnezeu in fiecare planta din gradina sau din balcon si mai ales in fiecare fruct. Slava Tie, Doamne, slava Tie! |
#8
|
|||
|
|||
Am gasit acest film de pe You tube care arata rezultatele unei gradini ecologice:
http://www.youtube.com/watch?v=y26EqK4mGkU Daca tot ne satraduim sa cultivam legumele proprii, macar sa fie ecologice. Romanul dintotdeauna a cultivat ecologic, fara ingrasaminte chimice. Aceasta este tinta si a noastra acum. Filmul are si o continuare, dar trebuie cautata. |
#9
|
|||
|
|||
O incurajare pentru incepatorii in ale gradinaritului: iata ce mandru e de tufele lui de patrunjel!
Adevarul e ca salata tine si iarna, daca e ferita de zapada; la fel si patrunjelul ramane verde toata iarna, cu un acoperis deasupra. http://www.youtube.com/watch?v=8rnwS4rlHqg Si iata si un profesionist, care ne spune, ca atat cat vom iubi plantele si animalele, cu atat ne vor rasplati si ele: http://www.youtube.com/watch?v=Y0GNdPl_ofg Last edited by Miha-anca; 25.03.2013 at 03:33:42. |
#10
|
||||
|
||||
Citat:
Din păcate legumele și fructele din producție proprie nu acoperă decât o parte din necesarul pentru familia noastră.
__________________
http://dorinastoica.blogspot.ro/ |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Sfaturi practice in Biserica: Cum ne comportam fata de celalalt? | NECTARIE | Tinuta in Biserica | 1 | 03.07.2011 15:50:49 |
stihirile practice | madalinjomy | Muzica Bisericeasca | 3 | 29.06.2011 21:21:16 |
Invataturi crestine practice | spre_rasarit | Generalitati | 5 | 09.01.2011 10:11:21 |
Caz rar, am nevoie de sfaturi!!! | worldwide | Intamplari adevarate | 18 | 28.04.2010 22:52:32 |
sfaturi ortodoxe | The_Fallen | Generalitati | 1 | 23.12.2009 08:35:43 |
|