Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 06.09.2011, 16:00:38
lore86's Avatar
lore86 lore86 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.05.2009
Locație: timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.203
Implicit Mari Romani

dragi prieteni,
am tot incercat sa caut pe internet biografia cunoscutului pediatru roman Emil Capraru.
el este cel care a scris cartea Mama si copilul, dupa care zeci de mii de femei si-au crescut copii, care pe care, probabil, multe din mamicile de pe forum au folosit-o.
imi doresc sa cunosc mai indeaproape viata acestui mare pediatru roman.E foarte trist ca avem valori, nici macar nu stim de ele si aflam cine au fost abia cand este anuntata oficial moartea lor. Cum a fost si cazul profesorului Alexandru Pesamosca.
asadar, va propun , sa aducem la lumina vietilor unor mari roamni, care au avut o influenta majora asupra poporului acestuia si nu numai, romani care au excelat, sau au fost macar foarte buni, in diferite domenii.
Sunt convinsa ca vom gasi nume necunoscute, dar care au facut multe pentru Dumnezeu si semeni.
__________________
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!
Reply With Quote
  #2  
Vechi 06.09.2011, 16:19:01
lore86's Avatar
lore86 lore86 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.05.2009
Locație: timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.203
Implicit Prof Nicolae Paulescu

Nicolae C. Paulescu (30 octombrie 1869–17 iulie 1931), descoperitorul incontestabil al insulinei și recunoscut ca atare de comunitatea științifică internațională, continuă să rămână cvasi-necunoscut în țara sa, exceptând mediile strict medicale.

Câți dintre oamenii de rând, beneficiind de tratamentul cu insulina sau dintre cei, mult mai numeroși, care fac gestul banal de a înghiți o aspirină, știu ce-i datorează doctorului Paulescu? Câți dintre cei care suportă o operație a hipofizei știu că procedeul întrebuințat se numește, din 1906 încoace, “Procedeul Paulescu”? (Expus într-o carte celebră în Iumea medicală, apărută la Paris în 1906, intitulată “Ipofiza creirului” Câți dintre cei care beneficiază de tratamentul anevrismelor, al glandei tiroide, al glandelor limfatice, ficatului și splinei, de substanțe medicamen¬toase anestezice ori de somnifere, de cele destinate eliminărilor renale – ca să cităm doar câteva dintre direcțiile în care activitatea sa a revoluționat de-a dreptul știința medicală – câți dintre toți aceștia, așadar, știu ce-i datorează savantului Paulescu?
mai multe detalii aici....http://ro.altermedia.info/cultura/ci...escu_9403.html
__________________
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!
Reply With Quote
  #3  
Vechi 06.09.2011, 19:25:37
Scotland The Brave
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit IN MEMORIAM: “Doamna neurochirurgiei românești”

,,Supranumită “doamna neurochirurgiei românești”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume în urma unei operații din vremea celui de-al doilea război mondial care i-a decis cariera pentru următorii 47 de ani. Intervenția din urmă cu peste 60 de ani a fost recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. După îndelungate cercetări iatro-istorice de peste 30 de ani, la 17 septembrie 2005 la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc (Marakesh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume.

S-a născut pe 25 aprilie 1920 la Fălticeni, fiica lui Constantin Ogrezeanu, casier la BNR și a Mariei Ogrezeanu, casnică. Urmează școala primară în orașul natal, după care studiază la Liceul de Fete Fălticeni și Școala Centrală de Fete “Marica Brâncoveanu” din București, unde ia bacalaureatul în 1939. În toamna aceluiași an intră la Facultatea de Medicină Umană din București, pe care o termină în 1945.A făcut parte din prima echipă neurchirurgicală, considerată echipa de aur, alături de Prof. Dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești și doctorii Constantin Arseni și Ionel Ionescu (devenit din 1945 soțul domnișoarei doctor Sofia Ogrezeanu).În 1945 își ia licența și un an mai târziu, își susține doctoratul în medicină și chirurgie. Primul stagiu de practică din studenție l-a făcut la secția de oftalmologie, al doilea stagiu fiind realizat în calitate de medic de circă rurală în comuna Baia, de lângă Fălticeni.

“În facultate am făcut mai multe stagii de pregătire, atât la țară, cât și în spitalul din Fălticeni. România era deja în război și, o întreagă vacanță de vară, am îngrijit răniți. Nu operam, dar învățasem să folosesc instrumentarul, lucru care mi-a folosit într-o împrejurare neașteptată, dar decisivă pentru destinul meu”.Își propusese o viață liniștită de medic internist în orașul natal, dar ceea ce avea să se întâmple i-a schimbat radical viața. Un copil rănit în urma unor bombardamente, pentru care intervenția chirurgicală era de maximă urgență, a fost adus într-un moment în care niciun medic nu era disponibil – “Arseni era mobilizat și urma să plece din țară, iar profesorul avea o infecție la un deget. Ramâneam doar Ionel Ionescu și cu mine. Atunci am spus: “Îl operez eu, domnule profesor!”

A trăit și miracole, când numai Dumnezeu și imaginația au ajutat-o să-și salveze pacienții. “Așa a fost atunci când aveam pe masa de operație un tânăr care avea un blocaj între pungile cu lichid din creierul mare și cele din creierul mic. Deja bolnavul intra în comă. Pe apeductul lui Silvius nu venea lichid. Operam cu profesorul, care însă trebuia să plece, așa că la un moment dat mi-a spus: “Doamnă, descurcă-te!”. Atunci mi-a venit ideea. Citisem în literatura de specialitate despre un norvegian care imaginase o tubulatură pentru a drena lichidul. Tocmai atunci trecea pe acolo o soră cu tava cu sonde urinare sterilizate și mi-am spus că trebuie să încerc. În Occident, comunicarea se realiza cu peritoneul sau cu o venă mare. Eu am facut un șanț în os, am băgat tubul de la o sondă, l-am fixat sus în creierul mare și lichidul a început să curgă, iar jos l-am fixat de meninge, iar lichidul și-a reluat drumul firesc. Asta a fost minunea. Omul care urma să moară s-a făcut învățător și a avut copii”.

În 1970, șeicul din Abu Dhabi, Zaied Bin Sultan al Nohaian, a căutat peste tot o femeie care să-i consulte soția favorită care până la 26 de ani, născuse nouă copii și suferea de o discopatie lombară. Nu a găsit-o decât în România, în persoana Sofiei. Credința sa nu permitea ca un bărbat, fie el și medic, să intre în harem și să-i vadă soțiile.”A fost una dintre călătoriile cele mai spectaculoase și în orice caz cea mai opulentă. Am pătruns într-un harem. La sfârșit, s-a dat o petrecere în cinstea mea, la care au fost invitate toate sotiile, deși ele nu se întâlnesc în mod obișnuit decât la nașterea unui copil.”

Putine au fost femeile care au supravietuit celui mai cautat ucigas in serie, Ion Ramaru, student în anul trei la “Medicina Veterinara”.Sofia Ionescu in anul 1970 a fost atacata pe strada de celebrul criminal Ion Ramaru. Este una dintre putinele victime care au scapat cu viata.

Sofia Ionescu isi aduce aminte:“Imi amintesc si acum cu groaza noaptea in care am fost atacata. Ma intorceam de la spitalul Coltea. Ora era inaintata, strada pustie. La un moment dat, am auzit pasi in spatele meu. Am intors capul si, cu coada ochiului, am zarit un barbat care avea in mana o sacosa. Am marit pasul. El, la fel. Norocul meu a fost ca am ajuns aproape de blocul in care locuiam si am intrat repede in scara. Inainte de a pasi in hol, barbatul m-a ajuns din urma si mi-a vorbit urat. Mi-a zis o porcarie. Atunci l-am vazut. Un tip ciudat, cu o privire infricosatoare. “Baga-ti mintile in cap! am strigat. Aici este un bloc al Ministerului de Interne si daca tip, sigur va sari cineva!”

Ca o ironie a sortii, cativa ani mai tarziu, Sofia avea sa afle de moartea lui Ramaru si, printr-o pura intamplare, a ajuns sa-i cerceteze creierul.Diagnosticat ca suferind de dementa, Ramaru suferea de tulburari psihice severe: anxietate, depresie, frustrare.Simtea nevoia sa se “ocupe de cat mai multe femei”, spunea Sofia Ionescu.Dupa executia lui Ramaru, lucrand la Spitalul Central, acum “Bagdasar-Arseni”, doamna Sofia Ionescu a intrat in laboratorul fotografic al spitalului. Pe jos, pe o tava, in formol, pregatit pentru fotografiere se afla creierul lui Ramaru, care fusese recoltat la “Mina Minovici”.Asa a putut sa-i analizeze creierul: “Vazandu-l, am observat ca regiunea inferioara, hipotalamusul, unde sunt centrii psihici si regiunea care controleaza organele interne, glandele, era mai voluminoasa. O anomalie anatomica la baza creierului care explica comportamentul anormal al individului”.

Mâinile ei de aur cu degete de pianist și bătătura de neurochirurg au salvat multe vieți. De-a lungul carierei a publicat peste 120 de articole în revistele de specialitate, singurul regret fiind acela că nu a mai reușit să-și scrie memoriile: “Îmi pare rău că nu mi-am găsit timp să-mi scriu memoriile. Aș fi putut să spun tinerilor neurochirurgi cum am făcut meseria asta. Aș fi putut să descriu tehnici inedite, folosite ad-hoc in situații imprevizibile și nenumărate întămplări cu rezultate fericite. Pentru că munca mea ar fi incăput foarte bine în două vieți. Aș fi avut ce să le spun!”.

Doamna Sofia Ionescu a încetat din viață pe 21 martie 2008,având o pensie de mizerie, dar amintirea ei ramâne vie în mintea celor pe care i-a salvat."

Last edited by Scotland The Brave; 06.09.2011 at 19:37:46.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 06.09.2011, 19:41:39
Scotland The Brave
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Doctor GEORGE EMIL PALADE

,,19 noiembrie 1912. Se naste la Iasi GEORGE EMIL PALADE, al doilea fiu din cei trei copii ai lui Emil Palade si ai Constantei Palade Cantemir. Tatal sau spera sa urmeze filozofia la Universitate, ca si el, dar G.E. Palade prefera sa lucreze cu lucruri tangibile, si – influentat de rude mai apropiate de varsta sa – a intrat la Universitatea de medicina din Bucuresti in 1930.Inca din primii ani de studentie a fost atras de stiintele biomedicale, fiind indrumat de Francis Rainer, profesor de anatomie, si Andre Boivin, profesor de biochimie. Ca rezultat, a inceput sa lucreze in laboratorul de anatomie inca din timpul facultatii. A urmat 6 ani de pregatire in spital, marea parte in medicina interna, dar teza pentru doctorat a facut-o in anatomie microscopica pe un subiect cam neobisnuit pentru un medic: nefronul delfinului. (teza s-a numit :Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie si fiziologice comparativa).Era o incercare de a-i intelege structura in termenii adaptarii functionale a unui mamifer la viata acvatica.

Vreme de doi ani, George Emil Palade a fost medic clinician la "Colentina" la sectia renumitului diagnostician de la acea vreme, Gh. Lupu. "Palade nu era insa inclinat spre medicina clinica. Cea mai mare dorinta a sa era aceea de a lucra in cercetare", ne spune profesorul Nicolae Marcu, seful Catedrei de Istoria Medicinei UMF "Carol Davila". In 1941 se casatoreste cu Irina N. Malaxa cu care are doi copii : Georgia Palade Van Dusen,filolog, si Philip Palade, astazi profesor de neurofiziologie la Glaveston, Texas, S.U.A.In 1943 devine prin concurs, conferentiar universitar la Catedra de Anatomie ( ‘’Institutul de Anatomie’’) a Facultatii de Medicina din Bucuresti, condusa de profesorul Fr. I. Rainer, dupa ce parcursese, etapele de preparator ( inca din timpul studentiei), asistent si sef de lucrari.In 1946 incurajat de Grigore Popa, succesorul lui Rainer, G. E Palade pleaca in S.U.A. pentru a-si continua studiile la Institutul Rockefeller pentru Cercetari Medicale din New York, devenit ulterior Universitatea Rockefeller. A lucrat pentru cateva luni in laboratorul de biologie al lui Robert Chambers la Universitatea din New York si acolo il intalneste pe Albert Claude care venise sa tina un seminar despre lucrarea sa in microscopia electronica.

In 1952 creaza fixatorul Palade (tetraxoid de osmiu 1% in tampon de veronal sodic), pentru microscopia electronica.In 1953, descrie structura ultrafina a mitocondrei si reuseste sa puna in evidenta niste particule, numite mai tarziu ribozomi, la nivelul carora se realizeaza biosinteza de proteine. In onoarea sa, ribozomii au fost numiti pentru o vreme in epoca "granulele lui Palade".In 1954 descrie, impreuna cu Keith Porter, reticulul endoplasmic, precizandu-i functiile. Pune la punct, in acesti ani, tehnica autocitoradiografiei.In 1956 devine profesor de biologie celulara la Universitatea Rockefeller din New York.In 1961, profesor fiind, devine seful Departamentului de Biologie Celulara al Intitutului Rockefeller din New York si membru al Academiei Nationale de Stiinte (S.U.A.).

Isi continua cercetarile asupra procesului secretor folosind doua abordari. Prima se baza exclusiv pe fractionarea celulelor si a fost descoperita in colaborare cu Philip Siekevitz, Lewis Greene, Colvin Redman, David Sabatini si Yutaka Tashiro; a dus la descoperirea caracteristicilor granulelor de proenzime si la descoperirea segregarii produselor secretate in reticulul endoplasmatic. A doua abordare se baza in principal pe radiografie, si includea experimente pe animale sau pe portiuni de pancreas, experimente care au fost conduse in colaborare cu Lucien Caro si in special cu James Jamieson. Aceasta serie de cercetari stau la baza a ceea ce stim in prezent despre procesarea sintetica si intracelulara a proteinelor petnru export.In paralel cu cercetarile asupra procesului de secretie ale celulelor pancreatice exocrine, a facut cercetari, impreuna cu Marilyn Farquhar, privind pemeabilitatea capilarelor glomerulului renal si a realizat ca, in cazul lor, membrana bazala este bariera de filtrare pentru moleculele de 100A in diametru sau mai mari.

La mijlocul anilor `60 a inceput o serie de investigatii asupra biogenezei membranei la celulele eucariote, folosind ca ca model fie reticulul endoplasmatic al hepatocitelor de la mamifere, impreuna cu P. Siekevitz, Gustav Dallner si Andrea Leskes, fie membranele thylakoide ale unei alge verzi (Chlamydomonas reinhardtii), impreuna cu P. Siekevitz, Kenneth Hoober si Itzhak Ohad. Aceste studii au demonstrat ca „noi” membrane sunt produse prin extinderea „vechilor” membrane, si ca noile molecule nu sunt introduse simultan, si sunt distribuit in mod aleatoriu prin membranele aflate in extindere.In 1964 i se decerneaza Premiul Passano.In 1965 viziteaza Romania dupa 20 de ani.In 1966 i se confera premiul Albert Lasker, cel mai prestigios premiu stiintific al Statelor Unite. Cu prilejul decernarii inaltei distinctii, este numit ‘’exploratorul unei lumi noi, al carei principal cartograf ramane’’.In 1967 primeste premiul Gairdner Special Award.In 1969 viziteaza Romania a doua oara.In 1970 primeste Premiul Louia Gross Horwitz pe care il imparte cu Albert Claude si Keith Porter. Se casatoreste cu Marilyn Gist Farquhar, o cercetatoare in biologie celulara, ca si el.

In 1971 viziteaza Romania pentru a treia oara.In 1973 paraseste universitatea Rockefeller pentru a deveni profesor de biologie celulara la Universitare Yale din New Haven, statul Connecticut, unde conduce Departamentul de Biologie Celulara. Principalul motiv pentru aceasta mutare era dorinta lui de a fructifica interactiunile dintre noua disciplina a Biologiei Celulare si domeniile traditionale din scolile medicale, in special Patologie si Medicina clinica. In plus, George Emil Palade considera ca munca sa la universitatea Rockefeller se terminase, deoarece atunci cand a plecat functionau inca 5 laboratoare care faceau cercetari in diferite sectoare ale biologiei celulare.La 10 noiembrie 1974, in ziua comemorarii incetarii din viata al lui Alfred Nobel ( 1833-1896), i se decerneaza lui GRIGORE EMIL PALADE PREMIUL NOBEL PENTRU MEDICINA, impreuna cu profesorii ALBERT CLAUDE, de la Universitatea Libera din Bruxelles, si CHRISTIAN DE DUVE, de la Universitatea Rockefeller din New York, pentru ‘’descoperirile lor privind organizarea structurala si functionala a celuluei’’. Cei trei laureati ai Premiului Nobel pentru Medicina din acest an au revolutionat, prin lucrarile lor, domeniul biologiei celulare, mai ales al componentilor citoplasmei, a caror cunoastere s-a schimbat complet sub impulsul pe care ei l-au dat in ultimii treizeci de ani.’’ ( Motivatia Institutului Karolinska din Stockholm ). La aceasta data , G.E. Palade era membru honoris causa a cinci universitati.

In 1975 viziteaza impreuna cu sotia sa, Marlyn Farquar, Romania. Academicianul Miron Niculescu ii inmaneaza insemnele de membru de onoare al Academiei Romane.In 1978 viziteaza Romania, cu prilejul mortii mamei sale, Constanta Palade.In 1979, Colocviul ‘’ Transportul macromoleculelor in sisteme celulare’’, desfasurat la Bucuresti, ii prilejuiste o noua revenire in tara, impreuna cu profesorii Marlyn Farquar si Christian De Duve.In anii care au urmat, profesorul G.E. Palade s-a ocupat intens de problema biogenezei membranelor celulare. A revenit in mai multe randuri in tara, vizitand cu precadere Institutul de Biologie si Patologie Celulara din Bucuresti, care avea sa primeasca numele discipolului sau, Prof. Dr. Nicolae Simionescu, institut ale carui cercetari le urmareste indeaproape.

La 25 martie 1999, la Universitatea California din San Diego, are loc un Simpozion stiintific in onoarea lui G. E. Palade , decan in problemele stiintifice ale Universitatii, simpozion la care participa oamenii de stiinta din toata lumea. George Emil Palade este unanim consacrat drept unul din cei cativa cercetatori ai biologiei celulare moderne. Se ia hotararea ca, in onoarea lui, Universitatea California sa constituie ‘’ The George Emil Palade Fellowship Fund’’, burse ce vor fi acordate la trei dintre cei mai buni cercetatori."

Acest roman uimitor,laureat al Premiului Nobel,decorat de un presedinte american,se stinge din viata,in USA,la varsta de 96 de ani,inconjurat de stima si admiratia tuturor.

Last edited by Scotland The Brave; 06.09.2011 at 20:00:56.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 06.09.2011, 20:01:15
LaPetiteMoc LaPetiteMoc is offline
Banned
 
Data înregistrării: 18.08.2011
Locație: sub cerul lui Dumnezeu
Religia: Ortodox
Mesaje: 177
Implicit Gheorghe Marinescu - medic neurolog

Gheorghe Marinescu s-a născut în București, la 28 februarie 1863. Nu împlinise anul, când tatăl său moare. Mama sa, lipsită de orice sprijin, izbutește să-și dea băiatul „la carte” și în 1874 să-l înscrie la Seminarul Central. În 1882, deși clasificat al doilea pe întreaga promoție, Marinescu refuză săși continue studiile teologice. Cu banii strânși din meditații și cu modestul ajutor al mamei reușește să restituie cheltuielile făcute la seminar. În același an, își dă diferența de liceu și bacalaureatul și se înscrie la două facultăți: Medicină și Școala de poduri și șosele. Studentul Marinescu studia dimineața matematica, fizica, chimia, iar după amiaza, medicina dar după primul an rămâne numai la medicină. Devine extern prin concurs al spitalelor din București și ca student lucrează în laboratorul de histologie abia înființat de către profesorul Petrini-Galatz, primul șef al catedrei de histologie a Facultății de Medicină din București. În 1886, Marinescu devine preparator în acest laborator și intern prin concurs la Spitalul Brâncovenesc. Ușurat de grijile materiale, se preocupă mai mult de studiu, iar numele său începe sădevină cunoscut printre colegi și profesori.


http://www.unitbv.ro/faculties/medic...0Marinescu.pdf
Reply With Quote
  #6  
Vechi 06.09.2011, 20:22:53
gdf-fdc's Avatar
gdf-fdc gdf-fdc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.05.2011
Locație: Unde nu exista ortodoxie acolo nu este mantuire
Religia: Ortodox
Mesaje: 269
Implicit

Citat:
În prealabil postat de lore86 Vezi mesajul
dragi prieteni,
am tot incercat sa caut pe internet biografia cunoscutului pediatru roman emil capraru.
El este cel care a scris cartea mama si copilul, dupa care zeci de mii de femei si-au crescut copii, care pe care, probabil, multe din mamicile de pe forum au folosit-o.
Imi doresc sa cunosc mai indeaproape viata acestui mare pediatru roman.e foarte trist ca avem valori, nici macar nu stim de ele si aflam cine au fost abia cand este anuntata oficial moartea lor. Cum a fost si cazul profesorului alexandru pesamosca.
Asadar, va propun , sa aducem la lumina vietilor unor mari roamni, care au avut o influenta majora asupra poporului acestuia si nu numai, romani care au excelat, sau au fost macar foarte buni, in diferite domenii.
Sunt convinsa ca vom gasi nume necunoscute, dar care au facut multe pentru dumnezeu si semeni.
maresal ion antonescu
Reply With Quote
  #7  
Vechi 07.09.2011, 10:44:16
lore86's Avatar
lore86 lore86 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.05.2009
Locație: timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.203
Implicit Virginia Andreescu Haret-prima femeie arhitect din lume

Virginia Haret, nascuta Andreescu, este nepoata marelui pictor Ion Andreescu. S-a nascut la Bucuresti la 21 Iunie 1894. La 9 ani, ramasa fara mama s-a ocupat de cei trei frati si de gospodarie.
A facut liceul în particular, luându-si bacalaureatul la liceul Mihai Viteazul.
În urma concursului de admitere, la 18 ani, a intrat prima la Scoala superioara de Arhitectura, terminând-o cu foarte bine. În acelasi timp a urmat si Belle-Arte.
Nenumaratele sale acuarele fac azi parte din Colectia de stampe a Bibliotecii Academiei Române.
Din 1923 a lucrat în serviciul tehnic al ministerului Educatiei nationale, de unde s-a pensionat în 1947. A fost prima femeie care a ajuns la gradul de arhitect inspector general.
În perioada dintre cele doua Razboaie mondiale, a reprezentat România la Congresele internationale de arhitectura la Roma, Paris, Moscova, Bruxelles. I s-au acordat nenumarate premii care i-au încununat cariera.
Multiple proiecte de arhitectura au fost realizate în Bucuresti : pe b-dul Schitu Magureanu - palatul fostei societati Tinerimea Româna, cladire cu 7 etaje, cu basoreliefuri cu scene din antichitate ; de asemenea, pe Calea Victoriei, ridica un fronton de cladiri - printre primele blocuri de beton armat ; pavilonul administrativ si dependintele subterane ale aeroportului Baneasa ; liceele Cantemir Voda si Gheorghe Sincai, precum si alte monumentale cladiri, fie de stat, fie vile particulare.
Lista proiectelor si realizarilor arhitecturale a Virginei Andreescu Haret este lunga si impresionanta.
Marea arhitecta se stinge la 6 Mai 1962, lasând în urma o opera mareata si un renume mondial.
__________________
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!
Reply With Quote
  #8  
Vechi 07.09.2011, 10:52:36
lore86's Avatar
lore86 lore86 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.05.2009
Locație: timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.203
Implicit Victor Babes

Victor Babeș s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul lui Vincențiu Babeș, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde și-a luat doctoratul.

Babeș își începe cariera științifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 - 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).

În anii 1885 - 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch.

În 1881 primește titlul de profesor asociat (doctor-docent) iar în 1885 postul de profesor de Histopatologie la Universitatea din Budapesta.

În 1887 Victor Babeș este chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie
A realizat primul tratat de bacteriologie din lume, punand bazele moderne ale acestei stiinte.

mai multe informatii...http://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Babe%C8%99
__________________
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!
Reply With Quote
  #9  
Vechi 07.09.2011, 11:19:08
lore86's Avatar
lore86 lore86 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.05.2009
Locație: timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.203
Implicit Alexandru Pesamosca- cel mai mare chirurg pediatru roman

S-a născut în 14 martie 1930 la Constanța, a absolvit Facultatea de Medicină Generală în 1954 la București.

După absolvirea facultății a fost repartizat la Niculești-Jianu, un sat de lângă Fetești, unde rămâne până în 1957, după care s-a transferat la Spitalul de Copii "Grigore Alexandrescu" din București, aici activând timp de 27 de ani, până în anul 1984, când s-a mutat la Spitalul "Budimex", viitorul Spital "Marie Curie" din București. La acest spital, a fost șeful Clinicii de chirurgie și ortopedie pediatrică până la pensionare (2006). Medicul Alexandru Pesamosca a făcut operații în premieră și a salvat foarte mulți copii. Competent și credincios, el a efectuat aproximativ 45.000 de operații în întreaga sa carieră având credința nestrămutată că medicul operează, dar Dumnezeu vindecă. A făcut operații chirurgicale în România, China, Franța, Italia, Republica Moldova etc.

În anul 1993, a devenit membru al Academiei de Științe Medicale din București.

După mărturiile colegilor și ale multora dintre cei operați și salvați de medicul Alexandru Pesamosca, acesta nu a primit niciodată vreun ban de la pacienți sau de la rudele lor pentru operațiile efectuate sau pentru îngrijirea post-operatorie.Știa că marea bunătate a sufletului nu se răsplătește cu bani, ci cu bucuria faptei bune!

Greu încercat de pierderea soției sale, cu 12 ani în urmă (1999), și de pierderea ambilor fii, răpuși de boli incurabile, el s-a retras în spital, locuind într-o cămăruță, fostă debara, aproape de sala de operație. Aici și-a trăit ultimii ani ai vieții, aproape de pacienții, studenții și medicii pe care i-a iubit și i-a sfătuit până în ultima clipă a vieții sale.

O viață trăită în modestie și plină de fapte bune, dar și încercată de suferință a avut doctorul Alexandru Pesamosca, alintat de copii și apropiați cu apelativul "Tata Pesi" și "Îngerul copiilor", întrucât simțeau și admirau multa sa bunătate sufletească. Unind știința medicală cu bunătatea sufletului, medicul profesor Alexandru Pesamosca a arătat, prin personalitatea și activitatea sa, cum mâinile medicului priceput și bun la suflet devin mâinile iubirii lui Hristos pentru oamenii suferinzi.

Cu multă gratitudine amintim aici și faptul că Profesorul Alexandru Pesamosca a contribui mult la construirea bisericii Spitalului "Marie Curie" și a altor biserici și mănăstiri. Astfel, el a promovat atât vindecarea trupului, cât și vindecarea sufletului omului, sănătatea fiind mai întâi un dar al lui Dumnezeu, pe care omul trebuie să-l păstreze și să-l cultive.

http://www.ziarullumina.ro/articole;...totdeauna.html
__________________
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!
Reply With Quote
  #10  
Vechi 07.09.2011, 11:23:52
lore86's Avatar
lore86 lore86 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.05.2009
Locație: timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.203
Implicit Pr Nicolae Tanase- un preot model

Părintele Nicolae Tănase, căsătorit și tată a 6 copii, este preot într-un sat din ROMÂNIA, VALEA PLOPULUI ; dânsul deservește de asemenea și un sat din apropiere, VALEA SCREZII.

În anul 1990, Părintele Nicolae a început lupta sa împotriva avorturilor prin predicare. Unele tinere renunță să avorteze , dar nu-și pot permite un copil din motive social-economice.

Pentru aceasta, Părintele Nicolae înființeză în anul 1994, asociația PRO VITA : PENTRU VIAȚĂ ; Asociația îi primește în grija ei pe acești copii, pentru un timp sau definitiv, dar ea primește de asemenea și copii orfani sau copii ai străzii.

Mamele care își lasă copilul aici pot să-l ia din nou acasă, ceea ce se întâmplă uneori după doi-trei ani, când situația lor socială le permite acest lucru. Asociația păstrează contactul cu mamele, pentru a le ajuta să-și crească copiii.

Asociația PRO VITA numără la ora actuală mai multe case pentru copii. Dar Părintele Nicolae a pus la contribuție și pe enoriașii săi. În fața afluxului important de copii (pe care îi găsește abandonați la ușa sa), Părintele îi încredințează familiilor din parohia sa. Aceste familii de multe ori au deja mai mulți copii, până la șase ; dar mai găsesc încă dragostea pentru a crește până la încă alți patru copii. În condițiile actuale din România, acesta este un adevărat eroism.

La VALEA SCREZII, Părintele Nicolae a construit un așezământ care, pe lângă locuință, cuprinde un dispensar medical și o biserică, o brutărie și un staul. În acest centru locuiesc deja copii, adolescenți și tineri; la vârsta de 18 ani, tinerii trebuie să părăsească orfelinatele de stat și ajung de multe ori în stradă. Părintele Nicolae a scos din subsolurile Bucureștiului, mame tinere cu copiii lor.

Părintele Nicolae se bate pentru viață, înțeleasă ca dar de la Dumnezeu. Se bate pentru viața poporului român și viitorul său. La marea emigrație datorată situaței politico-economice din țară, se adaugă trista realitate a comerțului cu copii români, nu totdeauna orfani, cumpărați de către unii străini din țările occidentale, comerț pe care Părintele Nicolae îl denunță fără menajamente până în fața tribunalelor.

Părintele Nicolae animă de asemenea și două mici tipografii. Una dintre ele editează scrieri despre Ortodoxie, pentru profitul parohiei de la Valea Plopului, unde biserica Sfinții Arhangheli este neterminată. Cealaltă editează lucrări împotriva avorturilor și în favoarea vieții, pentru profitul asociației PRO VITA. Părintele a participat și la emisiuni pe această temă de la T.V. în România și în străinătate.
__________________
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Mari romani pe care masonii nu doresc sa-i cunoastem UNNOOM Generalitati 80 22.03.2013 03:01:16
Sarbatoarea Sfintei Mari ioan_strainul Generalitati 23 16.08.2011 20:45:59
mari duhovnici romani de ieri si de azi monicutza Mari Duhovnici si predicile lor 27 02.10.2010 22:40:29
Mari duhovnici si sfaturile lor Iubirea Mari Duhovnici si predicile lor 2 26.07.2010 23:42:27