Gandurile trudei si nadejdii

[catalin2]

Din pacate nu cred ca am dat citate din Sfantul Teofan Zavoratul, o sa incerc de acum incolo sa caut.

[cristiboss56]

În prealabil postat de catalin2

Din pacate nu cred ca am dat citate din Sfantul Teofan Zavoratul, o sa incerc de acum incolo sa caut.

Să-ţi procuri cartea "Ştiinţa rugăciunii", merită şi nici nu costă mult , 10 lei ! O poţi comanda la Librăria Sophia . Doamne ajută !

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de cristiboss56

Să-ţi procuri cartea "Ştiinţa rugăciunii", merită şi nici nu costă mult , 10 lei ! O poţi comanda la Librăria Sophia . Doamne ajută !

Apropo de Libraria Sophia. Urmariti, va rog (daca se poate integral) aceste Cuvinte de invatatura, obtinute in incinta acestei librarii. Va asigur ca mult aveti de castigat. Toate sfaturile si invataturile noastre palesc, in fata acestor vorbe de duh!
1 - http://www.youtube.com/watch?v=q_LawodI-0Y
2 - http://www.youtube.com/watch?feature...ubeafWLVE&NR=1

[cezar_ioan]

3. Domnul este pe Cruce. Treci, cu mintea, alături de El
şi gândeşte-te cu ce fel de ochi te-ar privi El de pe Cruce.
Rămâi mai mult în această cugetare
şi conştiinţa îţi va lămuri totul.


6. Liniştea trupului distruge tot binele câştigat prin trudă.
Ea se aseamănă cu situaţia când un stăpân ar frânge cu mâinile sale un pom frumos,
pe care l-a crescut cu multă trudă.


7. Inima este o groapă cu şerpi. Şerpii sunt patimile.
Cuibul lor este îndulcirea cu:
- mâncare, băutură, dormit după placul inimii;
- pierderea vremii, trândăvire;
- dragostea de avuţie, dragostea de agoniseală, zgârcenie, iubire de arginţi, nădejdea pusă în avere;
- mândrie, orgoliu, slavă deşartă, dorinţa de a plăcea oamenilor, îngâmfare;
- mânie, ură, invidie, bucuria de necazul altuia;
- multele griji, risipirea gândurilor şi altele, şi altele...

Ce-i de făcut?

De se arată oricare din şerpi, dă-i la cap!
Ciocanul (cu care loveşti) este: necruţarea de sine.

Nu vreau să stric mersul acestui topic, dar ce se înţelege prin "dormit după placul inimii"?

Eu mă trezesc de obicei dimineaţa, în fiecare zi din săptămână (în jur de 6.30-7.15) dar, când pot, mă şi culc devreme, astfel că pot dormi şi 9 ore pe noapte. Ca să nu mai spun că în weekend mai dorm şi în timpul zilei. Am nevoie însă de somn, pentru odihna creierului şi nu numai... cred că somnul e benefic pentru sănătatea psihică.

Cum vedeţi acest aspect?

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Annyta

Cum vedeţi acest aspect?

Eu cred ca una este sa ai insomnii si sa nu poti dormi si alta este sa ai niste preocupari care sa iti aduca liniste si bucurie sufleteasca. Cred ca am ani multi de cand ma culc tot la ore mici, (01.00 - 02.00 sau chiar mai tarziu), iar dimineata, la primul zgomot din casa, deja degeaba mai raman in pat. "Eu ziua nu dorm!!"... Duminicile, insa, cand nu trebuie sa merg in vreo vizita, dupa ce ne intoarcem de la biserica, servim masa, pregatesc o cafea cu frisca si lenevesc in fata televizorului vreo zece minute cel mult, pana cand ma ia somnul instantaneu, pentru vreo ora...
Pe mine m-au fascinat intotdeauna povestile cu sfintii parinti care... nu prea ii vedea nimeni dormind, sau dormeau extrem de putin. Sf Antonie Marturisitorul, fiind in inchisoare si supravegheat sa NU doarma, ajunsese sa doarma mergand prin celula... Oare ce fel de somn poate fi numit acela? Si-apoi, dincolo de orice trimiteri la sfinti parinti, sa ne oprim doar la sfintele noastre manastiri, unde in fiecare noapte se fac rugaciuni, dupa ce abia inainte cu doua ore s-a sfarsit vecernia, iar dimineata trebuie sa se adune la utrenie. E adevarat ca fac prin rotatie, si ca nu intotdeauna ii vedem pe aceiasi, dar in general sunt si dintr-acei care "tin aproape" in toate randuielile. Adunate la un loc, oare cate ore dorm acesti oameni? Dar asta nu inseamna ca atata somn cat au, nu le-ar fi de ajuns pentru o viata sanatoasa. Mai degraba sunt incredintat sa cred ca noi, gasim o interpretare gresita a modului de a ne petrece timpul de veghe. Pentru ca nu-i totuna sa-ti pierzi noptile fara folos, sau pentru folosul nostru si a celor din jur!

[leonte]

În prealabil postat de Annyta

Am nevoie însă de somn, pentru odihna creierului şi nu numai... cred că somnul e benefic pentru sănătatea psihică.

Cum vedeţi acest aspect?

Pe ce te bazezi cand spui ca somnul este benefic pentru sanatatea psihica? Ce este somnul? O stare de inconstienta. Somnul este o deprindere atat de veche, incat organismul incepe sa reactioneze atunci cand este lipsit de "tainul" zilnic.

În prealabil postat de leonte

Pe ce te bazezi cand spui ca somnul este benefic pentru sanatatea psihica? Ce este somnul? O stare de inconstienta. Somnul este o deprindere atat de veche, incat organismul incepe sa reactioneze atunci cand este lipsit de "tainul" zilnic.

Am avut o perioadă de muncă multă şi stres, când nici nu puteam dormi suficient, eram tensionată şi chiar dacă mă băgam în pat nu adormeam sau nu dormeam bine. Cred că astfel de perioade, prelungite, nu fac bine creierului/ psihicului.

ˇ Când ti se îngreuiaza ochii, apuca-te de lucrul mâinilor, dar daca nu-ti vine somnul, nu parasi rugaciunea caci nu poti sa slujesti în acelasi timp si lui Dumnezeu si lucrului de mâna.

ˇ Somnul este din fire, din pricina mâncarii sau poate dintr-o postire exagerata din care trupul slabind, cauta sa se întareasca prin somn. Precum multa bautura vine din obisnuinta, asa si somnul mult, de aceea sa luptam împotriva lui mai ales la începutul lepadarii, caci cu anevoie se tamaduieste o obisnuinta.

ˇ Ochiul veghetor curata mintea, iar somnul mult împietreste sufletul. Monahul care privegheaza este dusmanul curviei, iar somnorosul sotul acesteia. (Ni s-a poruncit sa priveghem în rugaciuni si citit caci monahul care privegheaza îsi subtiaza întelegerea spre contemplarea celor înalte, însa somnul întuneca mintea si o face greoaie. Dar ia seama sa nu te predai în timpul privegherilor vorbei desarte sau gândurilor murdare, caci mai bine îti este sa dormi decât sa priveghezi ocupându-te cu lucruri desarte.)

ˇ Privegherea este potolirea aprinderii trupesti, izbavire de visuri întinate, ochi umezit, inima înmuiata, straja în fata gândurilor rele, cuptor de mistuire a mâncarilor, îmblânzirea patimilor, pedepsirea limbii, alungarea nalucirilor.

ˇ Prin priveghere se slabesc pornirile poftelor pricinuite de surplusul de vigoare a trupului si de neatentia mintii. Mintea câstiga timp mai mult pentru cercetarea de sine, pentru adâncirea în întelesurile existentei care apar în timpul privegherii neîmpiedicate de cele de afara. Aceasta ajuta la alegerea faptei bune în clipele urmatoare. Privegherea adânceste nu numai semnificatiile gândurilor prezente, ci si a faptelor trecute si vede prezentul în lumina întregului trecut si a viitorului.

ˇ Monahul priveghetor este un pescar al gândurilor care în linistea noptii poate sa le observe cu usurinta si sa le stapâneasca.

ˇ Somnul mult este pricinuitorul uitarii, iar privegherea curateste mintea. Somnul mult este pentru cel lenes un tovaras viclean caci îi rapeste jumatate din viata, daca nu si mai mult.

ˇ Calugarul nepriceput privegheaza în convorbiri, dar când se pune la rugaciune i se împaienjenesc ochii. Calugarul lenes e destoinic în vorbarie dar voind sa se apuce de citit nu mai poate vedea de somn.

ˇ Este cu neputinta sa se cugete în somn în continuare cuvintele psalmilor, dar se întâmpla des sa ni le puna pe acestea în minte dracii ca sa ne înalte spre mândrie.

ˇ Este greu sa ne scuturam de somnul amiezii mai ales în ceasurile de vara; poate atunci si numai atunci nu e de lepadat lucrul mâinilor.

Sfântul Varsanufie cere ca omul să nu se robească unei legi pe care să şi-o dea odată pentru totdeauna, ci să lucreze de fiecare dată aşa cum împrejurarea îi spune că este de folos. Libertatea în bine, aceasta e recomandarea. Să nu se îngrădească omul printr-o lege a repetiţiei formale.

Ni se cere să facem ceea ce stă în puterea noastră şi nimic mai mult căci acoperământul şi mila lui Dumnezeu va întări neputinţa noastră.