|
#211
|
|||
|
|||
Citat:
As vrea doar sa mai precizez: Eu nu sunt dintre aceia care alegorizeaza Sfanta scriptura impotriva textului. Cred ca este inspirata de sf. Duh si ca tot ce scrie in ea este adevarat. Insa in ceea ce priveste primele capitole ale Genezei, pana la Abraham, si mai ales cele dinainte de cadere, cred ca notiunile, categoriile noastre mintale nu pot fi folosite in acelasi chip. Ele au acolo un sens care trebuie talmacit. Apa nu inseamna H2O, cer nu inseamna aerul sau spatiul cosmic. Inseamna ceva mai profund, desi acel ceva este legat organic de apa si de aer, epntru ca in lumea lui Dumnezeu nimic nu este intamplator. De altfel, si in restul Scripturii limbajul este de tip iconic. Nu inseamna ca se spune ceva ireal sau 'doar' simbolic, ci ca se spune esentialul. Tot asa cum in icoana li Hristos nu vedem chipul Lui asa cum ar fi fost intr-o fotografie, ci iluminat de Duh, chipul care ne duce la Persoana, asa si Scritura, nu ne reda ca un reportaj ceea ce s-a intamplat. NB Da, cred ca Marea rosie intr-adevar s-a desfacut si i-a lasat sa treaca pe evrei. Miracolul este una din posibilitatile lumii create. Nu de asta vorbim.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii) |
#212
|
|||
|
|||
Turnul Babel?
Prin natura sa deigur, un forum riscă adeseori să se transforme într-un Turn Babel, în care, deși vorbim aceeași limbă, româna, parcă nu ne mai înțelegem unii cu alții. Și aceasta este din cauza duhurilor diferite care ne mână.
Deci, cu toate că este în continuare off topic, lăsăm aceste rânduri nu ca un duel, polemică, sau dezbatere cu unii de pe aici, ci, pentru eventualii "vizitatori", membri sau nu, care ar primi și s-ar folosi cu ceva, ceilalți pot ignora liniștiți, ca să nu-și mai tulbure postul și rugăciunea. Așadar, cu privire la înțelesurile și nivelurile lor la Sfinți, Sf. Teofilact al Bulgariei zice: Patru sunt chipurile în care se tâlcuiește Sfânta Scriptură: istoric, adică potrivit literei și după istorie; anagogic, adică după înalta înțelegere; alegoric, adică sub cele spuse se înțeleg altele, ascunse; și tropologic, adică pentru îndreptarea năravurilor. Înțelesul istoric este cel care cuprinde lucruri trecute, care nu trebuiesc altfel înțelese și nici nu sunt închipuire a altui lucru.... Deci, în patru feluri se face citirea Sfintei Scripturi: istoric - potrivit cuvintelor; anagogic - după chipul unei înțelegeri mai înalte; alegoric când înțelegem altceva decât cele spuse și tropologic - adică în chipul îndreptător de năravuri [moral]. Se cuvine a ști că nu toate cuvintele Scripturii pot fi tâlcuite în toate aceste feluri, ci unele se tâlcuiesc numai într-un fel, altele în două sau în trei și altele în toate aceste patru feluri. (continuare....) |
#213
|
|||
|
|||
...continuare
Să luăm acum un exemplu concret: Ziua întâi (una) la Sfântul Vasile cel Mare. Citatul din Hexaimeron spune așa:
"Și s-a făcut seară și s-a făcut dimineață, zi una". — Pentru ce n-a spus: "ziua întâi", ci: "zi una"? Doar era firesc să o numească: "ziua întâia", că avea să-i adauge ziua a doua, a treia, a patra, pentru că era în fruntea celor care vin după ea. A spus "una", a) sau pentru că voia să determine măsura zilei și a nopții, unind timpul zilei și al nopții, ca să se plinească durata celor douăzeci și patru de ore ale unei zile care cuprinde negreșit și ziua și noaptea, încît chiar dacă din pricina schimbărilor mersului soarelui se întîmplă ca o zi să aibă mai multe ore ca cealaltă, totuși durata celor două, a zilei și a nopții, să se înscrie în timpul destinat lor; ca și cum Moisi ar fi spus: "zi una"este durata unei zile, măsura celor douăzeci și patru de ore; b) sau pentru că învârtirea cerului de la un semn pînă la același semn se face într-o singură zi, încît ori de cîte ori este seară și dimineață în lume, potrivit învârtirii soarelui, această învârtire nu se face în mai mult timp, ci atît cit se împlinește durata unei zile; c) sau mai adevărată este explicația transmisă în cuvintele cele de taină, că Dumnezeu, Cel Ce a făcut timpul, a pus timpului măsuri și semne: durata zilelor; și măsurând timpul cu săptămâna, poruncește ca săptămâna să se învârtă mereu în ea însăși, pentru a număra mișcarea timpului; iar pe săptămână să o împlinească "ziua cea una" întorcându-se spre ea însăși de șapte ori; și această întoarcere este în formă de cerc, că începe dintr-un punct și se sfârșește în același punct. Aceeași însușire o are și veacul; se întoarce spre el însuși și niciodată nu se sfârșește. Aceasta este pricina că începutul timpului n-a fost numit de Scriptură "ziua întâia", ci: "zi una" ca și din numirea ei să i se vadă înrudirea cu veacul. În chip propriu și natural, ziua întâia a fost numită "una" pentru a arăta unicitatea veacului; că veacul nu are părtășie cu altceva. Dacă Scriptura ne vorbește de "multe veacuri" și în multe locuri vorbește de "veacul veacului" și de "veacurile veacurilor", dar nici în acele locuri "veacul" nu este numărat cel dintâi, cel de al doilea, nici cel de al treilea; în acele locuri ni se arată mai degrabă deosebiri de situații și de felurite lucruri, dar nu circumscrieri, sfârșituri și succesiuni de veacuri. Că spune Scriptura: "Ziua Domnului cea mare și luminată"; și iarăși: "Pentru ce căutați ziua Domnului? Aceea este întuneric și nu lumină". Negreșit "întuneric" celor vrednici de întuneric. Scriptura cunoaște și ziua cea neînserată, cea continuă, cea fără de sfîrșit, pe care psalmistul a numit-o "a opta", pentru că se află în afara acestui timp săptămânal. Încît fie de zici "zi", fie de zici "veac", vei exprima aceeași idee. Dacă ai numi "zi" starea aceea, una este și nu multe; iar dacă ai numi-o "veac", unul este și nu multe. Așadar Scriptura, ca să ducă mintea noastră spre viața ce va să fie, a numit "una" icoana veacului, pârga zilelor, pe cea de o vîrstă cu lumina, sfânta duminică, cea cinstită cu învierea Domnului." (continuare...) Last edited by Postelnicu; 15.11.2012 at 15:08:20. |
#214
|
|||
|
|||
..continuare
Deci iată o situație în care avem a) sau b) sau (mai adevărat) c).
Și acum, ce credem noi, a), b) și c) se exclud? Asta înseamnă aici "sau", un fel de terț exclus? Credem că dacă a) și b) erau greșite/eretice, Sfântul nu ar fi lăsat "echivocul" acesta, ci ar fi spus: "Dar nu este așa, greșeală, ci doar c)!" Aici suntem deja cum am mai spus pe tărâmul tainelor și trebuie umblat cu mare băgare de seamă! Vedem că a): pentru că voia să determine măsura zilei și a nopții, unind timpul zilei și al nopții, ca să se plinească durata celor douăzeci și patru de ore ale unei zile care cuprinde negreșit și ziua și noaptea, încît chiar dacă din pricina schimbărilor mersului soarelui se întîmplă ca o zi să aibă mai multe ore ca cealaltă, totuși durata celor două, a zilei și a nopții, să se înscrie în timpul destinat lor; ca și cum Moisi ar fi spus: "zi un" este durata unei zile, măsura celor douăzeci și patru de ore; se referă la ziua solară, determinată de mersul diurn al soarelui în jurul Pământului timp de o zi și o noapte, indiferent de lungimea acestora, dar care în total ține 24 de ore (solare) și b): pentru că învârtirea cerului de la un semn pînă la același semn se face într-o singură zi, încît ori de cîte ori este seară și dimineață în lume, potrivit învârtirii soarelui, această învârtire nu se face în mai mult timp, ci atît cât se împlinește durata unei zile; adică e vorba de ziua siderală, mișcarea diurnă a cerului înstelat de la un semn al zodiacului (să zicem Berbec) la același, corelată cu mișcarea diurnă solară. (Vezi detalii la "nefastul" site "creaționist" (!?!) http://www.hexaimeron.ro/Cosmologie/...tronomie.html:) cazul c) dă o înaltă tâlcuire duhovnicească a "zilei una", ceva cu adevărat greu de pătruns și înțeles, un sens anagogic, dar care, după smerita noastră înțelegere, nu exclude pe a) și pe b), adică cel istoric să zicem. Prin urmare, am ales în conștiință liberă, și corelând și cu alte lucrări ale Sfinților Părinți pe această temă, a le primi pe toate 3, așa cum le-a expus Sfântul, fără a sorta noi după preferință pe cea care ni se pare ca potrivită. Cazul c) nu contrazice deci ideea că "ziua una", (de altfel numită în traducerile curente ale Scripturii "ziua întâi") este de durată cronologică egală cu celelalte 5 ale hexaimeronului, adică 24 de ore, cu toate că are o situație deosebită, fiind prima, Duminica, și celelalte spuse de Sfânt! Last edited by Postelnicu; 15.11.2012 at 18:21:36. |
#215
|
|||
|
|||
Post
Fraților, poate este mai de folos a pune capăt aici disputelor, ce a fost de spus s-a spus, ce s-a mărturisit, s-a mărturisit, iar în urmă ne paște o mare dezbinare, plăcută vrăjmașului.
Să ne iertăm deci unii pre alții și să ne rugăm, să postim, să ne spovedim și împărtășim, și să nădăjduim că Domnul ne va lumina pe toți cu al Său har și a Sa iubire de oameni. Amin! Last edited by Postelnicu; 15.11.2012 at 18:50:51. |
#216
|
|||
|
|||
Citat:
In legatura cu "ape", ramane sa ne luam dupa cum au talcuit sfintii, eu nu inteleg acolo pentru ca e ceva mai complicat. Redau citatul din Par. Serafim Rose, pentru a se vedea ca se tine cont de stiinta din timpul sfintilor si se face distictie in talcuirea Facerii: "Parintele Serafim Rose: "Neindoielnic, cunoasterea oferita de stiintele naturale este una mereu supusa revizuirii, datorita noilor descoperiri facute prin observatie si experiment; asa se face ca in ea se pot afla greseli, chiar in scrierile Sfantului Vasile cel Mare sau ale altor Parinti, tot asa cum se afla greseli in lucrarile oricui scrie despre fapte stiintifice. Astfel de greseli nu micsoreaza in nici un fel valoarea generala a unor lucrari precum Hexaimeronul, unde faptele stiintifice nu sunt folosite decat ca ilustrari ale unor principii care provin nu din cunoasterea naturii, ci din descoperire dumnezeiasca. In privinta cunoasterii REALITATILOR naturii, lucrarile stiintifice moderne sunt, desigur, superioare partii ” stiintifice ” a Hexaimeronului si a altor lucrari similare ale Sfintilor Parinti, fiind intemeiate pe observatii mai precise ale naturii. Iata SINGURUL ASPECT in care stiinta se poate spune ca este superioara ori ” depaseste ” scrierile Sfintilor Parinti; dar la Sfintii Parinti acest aspect este pur conjunctural fata de restul invataturilor teologice si morale." Last edited by catalin2; 15.11.2012 at 19:23:33. |
#217
|
|||
|
|||
Vezi ca insulti un om ca si tine, de fapt, dupa a mea umila parere, mult mai valoros decit tu si popa al tau la un loc. Asta te invata biblia?! Il ai pe rockerul din centru' pamantului fixat ca duhovnic? Daca da, el ce zice ca incepi sa insulti oamenii, ortodocsi ca si tine, facindu-i ba posedati, ba nebuni?!
|
#218
|
||||
|
||||
Citat:
http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=3 Regulile polemicii civilizate / Rules of Civilised Polemics http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=15661 Imi pare rau dar nu pot discuta la acest "nivel" pe care il doriti (ce implica atacuri la persona, invective, injurii, calomnii...).
__________________
Pr. Arsenie Boca: "In mintea stramba si lucrul drept se stramba"; "Sa-ti feresti capul de frig si de prostie!"; "Mustrarea invinge, dar nu convinge"; "Bobul lui de grau se preschimba in taciune, iar el se crede grau nedreptatit"; |
#219
|
||||
|
||||
Citat:
Doar cei slabi recurg la violenta (fie reala, fie virtuala... fie fizica, fie verbala). Daca ar fi putut discuta civilizat ar fi facut-o. Daca ar fi putut argumenta adecvat teologic si stiintific ar fi facut-o... Te rog sa retii ca acest mod de manifestare inadecvat al acestora, nu este eshaustiv pentru ortodoxie si nici reprezenativ... insa din nefericire exista. Doamne ajuta.
__________________
Pr. Arsenie Boca: "In mintea stramba si lucrul drept se stramba"; "Sa-ti feresti capul de frig si de prostie!"; "Mustrarea invinge, dar nu convinge"; "Bobul lui de grau se preschimba in taciune, iar el se crede grau nedreptatit"; |
#220
|
||||
|
||||
Citat:
Daca Domnului Iisus Hrisos I-"au răspuns iudeii și I-au zis: Oare, nu zicem noi bine că Tu ești samarinean și ai demon? " (Ioan 8)... P.S. "Interesant" modul vostru de a impune "invatatura" prin violenta, injurii, calomnii, atac la persoana... Cu siguranta administratia vede, precum si userii si cititorii...
__________________
Pr. Arsenie Boca: "In mintea stramba si lucrul drept se stramba"; "Sa-ti feresti capul de frig si de prostie!"; "Mustrarea invinge, dar nu convinge"; "Bobul lui de grau se preschimba in taciune, iar el se crede grau nedreptatit"; |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Psihoterapie ortodoxa | semilia | Resurse ortodoxe on-line | 62 | 15.06.2015 09:38:39 |
Dragostea creștină, cea mai mare virtute teologică | NECTARIE | Generalitati | 13 | 25.01.2011 18:01:59 |
Lumea 100% ortodoxa | coralina | Generalitati | 103 | 10.10.2010 20:42:28 |
Fratia Ortodoxa | mihailt | Biserica Ortodoxa Romana | 10 | 04.08.2008 22:19:41 |
|