Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Viata monahala > Calugarul
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 07.02.2013, 14:07:27
rainrainbow rainrainbow is offline
Banned
 
Data înregistrării: 07.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 229
Smile manastire de maici

stiti cumva unde sunt locuri libere in manastiri,preferabil din arges?ce conditii trebuie sa indeplineasca o femeie pt a intra intr o manastire?
Reply With Quote
  #2  
Vechi 07.02.2013, 15:34:43
antoniap
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Cred ca in urmatorul link vei gasi o parte dintre informatiile dorite:

http://www.nistea.com/regula.htm
Reply With Quote
  #3  
Vechi 08.02.2013, 23:42:30
rainrainbow rainrainbow is offline
Banned
 
Data înregistrării: 07.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 229
Wink ;)

mersi__________
Reply With Quote
  #4  
Vechi 08.02.2013, 23:44:10
rainrainbow rainrainbow is offline
Banned
 
Data înregistrării: 07.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 229
Implicit ;)

cred ca o sa merg in vizita sa vb mai mult cu ele,poate mi recomanda ceva
Reply With Quote
  #5  
Vechi 09.02.2013, 16:23:21
antoniap
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de rainrainbow Vezi mesajul
cred ca o sa merg in vizita sa vb mai mult cu ele,poate mi recomanda ceva

Pe topicul urmator, de asemenea au fost dezbatute aspecte importante care preced intrarea in viata monahala. Nici fuga de ispite, nici fuga de necazuri nu sunt argumente pentru o astfel de hotarare, ci dorinta de a ne dedica viata lui Hristos. Odata ajunsa acolo, trebuie sa stii ca scopul vietii crestine este dobandirea Duhului Sfant. Adica sa devii inger in trup.

De aceea, e important sa cauti manastiri in care se respecta randuiala monahala de rugaciune. Daca esti tanara, cauta o manastire cu stareta in varsta, induhovnicita sau cu un astfel de duhovnic. Apoi, trebuie sa stii ca vei fi pusa la incercare pentru a ti se verifica smerenia, rabdarea si toate celelalte virtuti crestine. Daca scopul intrarii in monahism este unul corect, atunci vei lupta cu pacatul si vei dobandi virtuti, fiind apoi un model pentru altii. Dumnezeu sa iti ajute.

Drumul spre calugarie ( 1 2 3 ... Ultima pagină)
Reply With Quote
  #6  
Vechi 16.02.2013, 23:52:06
rainrainbow rainrainbow is offline
Banned
 
Data înregistrării: 07.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 229
Implicit

Citat:
În prealabil postat de antoniap Vezi mesajul
Pe topicul urmator, de asemenea au fost dezbatute aspecte importante care preced intrarea in viata monahala. Nici fuga de ispite, nici fuga de necazuri nu sunt argumente pentru o astfel de hotarare, ci dorinta de a ne dedica viata lui Hristos. Odata ajunsa acolo, trebuie sa stii ca scopul vietii crestine este dobandirea Duhului Sfant. Adica sa devii inger in trup.

De aceea, e important sa cauti manastiri in care se respecta randuiala monahala de rugaciune. Daca esti tanara, cauta o manastire cu stareta in varsta, induhovnicita sau cu un astfel de duhovnic. Apoi, trebuie sa stii ca vei fi pusa la incercare pentru a ti se verifica smerenia, rabdarea si toate celelalte virtuti crestine. Daca scopul intrarii in monahism este unul corect, atunci vei lupta cu pacatul si vei dobandi virtuti, fiind apoi un model pentru altii. Dumnezeu sa iti ajute.

Drumul spre calugarie ( 1 2 3 ... Ultima pagină)
cred ca este naiv omul care crede ca in viata asta pamanteasca nu exista ispite si necazuri,oriunde te ai duce Dumnezeu te incearca din marea lui bunatate si mila pt a ne mantui,chiar si pt omul ateu exista astfel de incercari.deci primele 2 sunt excluse.un astfel de om care se insala in felul asta nu stie ce riscuri isi asuma,cred ca se poate vatama mai usor.motivul meu cel mai important este dragostea.nu vreau sa par fatarnica.stiu ca dragostea mea nu este pura.stiu ca a L iubi cu adevarat pe Dumnezeu se demonstraza numai prin iubirea de aproapele.cert este ca mi s a descoperit o parte din dragostea dumnezeiasca-venita de la El.si prin asta am iesit din intuneric-a necesitat ceva timp.am vazut o parte din adevari,mi am vazut pacatele carora nici nu le acordam importanta si nu stiam cat de vatamatoare pot fi,chiar si unele mici(bine...unii spun ca nu exista pacate mici,ca toate sunt mari,sunt intr o stransa legatura si premerg unul altuia).mi am dat seama de starea mea duhovniceasca si simt nevoia de doctor de suflete ca de aer,pt vindecare.povestea asta cu ranile sufletului e veche,oricum toti le avem...eram constienta de ele,dar nu le stiam originea.acum ca am aflat nu numai ca vreau sa ma vindec,dar prin faptul ca mi s a descoperit adevarata fericire,cea dumnezeiasca,care nu se compara cu cea lumeasca amagitoare si trecatoare imi doresc si mai mult.o sa mi spun si conceptia mea despre fericire-pt mine singura fericire valabila e doar cea care are continuitate si daca este si dincolo de moarte atunci depaseste toate standardele...e mai mult decat perfecta.problema este ca unii ca mine care cred doar in fericirea absoluta(fara suferinte-bineinteles cea cereasca dobandita) tindem sa anulam orice alt tip de fericire si traim intr o nefericire interminabila.sunt mai pesimista din pacate.staretul Tadei spunea ca cine si doreste fericirea din prima fara osteneala,cine are asemenea asteptari,este cam superficial si se insala pe sine.stiu ca starea de apatie se castiga prin osteneala multa,ca orice alt lucru de altfel.mai demult cand eram oarba vroiam sa elimin sursa raului.sunt prea legata de lumea asta,stiu ca se dezradacineaza greu,dar raspunsul care mi a venit este lipsa patimilor.nu am pretentii mari,nu vreau sa ma dau eu mandra daca n am bogatii sufletesti si sa cad in ridicol sa se inteleaga ca vreau sa tintesc cat mai sus posibil intr un timp asa de scurt.nici nu vreau sa mi fac planuri marete.vreau sa ma las in mana Domnului pt ca voia mea nu este buna.imi doresc cu orice pret mantuirea,macar un coltisor de rai acolo.eu care nici macar n am pus piciorul pe prima treapta...consider ca plecarea mea ar fi o binecuvantare,o lupta grea si o salvare de mine nu o retragere-e prea dur si incorect cuvantul,dupa parerea mea.am cautat,am citit si scara raiului...m am speriat putin,m am luptat cu indoielile.m am intrebat intr un final cine poate trece peste atatea curse?mi se parea imposibil de respectat,de urcat treptele si dureroasa calea.singurul atitod pt vindecare este amar-umilinta...dar n am vrut sa mi schimb parerea-eram cam dezamagita-pt ca noi traim niste vremuri de grele incercari si de necredinta,de nedreptate in plin si de cadere sociala,lucruri absolut vatamatoare si insuportabile.eu sunt cam visatoare de fel,ma scuzati.poate ca o sa exagerez putin,dar simt ca aceasta lume nu mi apartine,aici sunt doar o calatoare.misiunea mea e sa ma mantuiesc si in timpul vindecarii sau dupa,sa le fiu de ajutor si altora,nu sa mi pierd vremea(parca am senzatia de lipsa de timp)si sa ma intorc acasa(cer).am un dor f.mare.ma scuzati ca mi insir gandurile mele.dar cred ca Dumnezeu e cel mai important pt mine si n as putea exista fara El si fara buna Lui maica care m a scos din indiferenta la lumina.acum nu stiu cat de bine intemeiate vedeti voi motivele,dar nu stiu daca pot sa stau departe de persoanele dragi(sfintii).oricum n am ce sa pierd din societatea asta.am incredere in Dumnezeu ca ma voi elibera din legaturile de nimic si lumesti,povara care ma apasa destul de greu.nu mai vreau sa ma mai inrobesc lumii.trebuie sa inteleg ca tot pamantul de l voi lasa nu se compara cu tot cerul.pt ca Dumnezeu ma va rasplati insutit.vreau sa traiesc in adevar.e mult de discutat pe tema asta,nevoia de hrana duhovniceasca,asa ca mai pe scurt imi doresc f.mult.cu mantuirea nu e de joaca.nu e ca si cum vii,stai o vreme si "bagi divort" de prea multe mofturi.implica taierea voii proprie si supunere chiar in fata Domnului,trebuie si discernamant ca s au lipsit vremurile de cuviosi buni.stiu ca nu mai este calugaria de pe vremea lui Ioan Scararul,pt ca a decazut mult credinta in epoca asta,dar acum este adaptata la puterile noastea.cine crede ca va ajunge la starea sf.parinti ai vremurilor trecute se insala,sau daca incerc sa le urmez sfaturile la litera,dar e bine de stiut tot ce au scris ei sa nu cadem in inselare.e ceva destul de serios.o schimbare radicala,dar nu strica sa vad cum e.as vrea ca Dumnezeu sa mi descopere locul,eu nestiind ce mi trebuie si ce e bun pt sufletul meu.multumesc pt pareri.
cu ajutorul dragostei pot trece marea "Doamne cel ce ai facut cele de deasupra crugului ceresc si ai zidit biserica,Tu pe mine ma intareste intru dragostea Ta ca tu esti marginea doririlor si credinciosilor intarire,unule iubitor de oameni".
Reply With Quote
  #7  
Vechi 09.02.2013, 16:29:28
Dumitru73's Avatar
Dumitru73 Dumitru73 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2010
Locație: București
Mesaje: 5.788
Implicit

Citat:
În prealabil postat de rainrainbow Vezi mesajul
stiti cumva unde sunt locuri libere in manastiri,preferabil din arges?ce conditii trebuie sa indeplineasca o femeie pt a intra intr o manastire?
în mănăstire nu există "lucuri libere".


părerea mea este că nu te poți duce să te calugaresti dacă nu ai cercetat măcar o mănăstire. de preferat cât mai multe.
și nu ca turist, ci ca pelerin.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 17.02.2013, 00:04:06
rainrainbow rainrainbow is offline
Banned
 
Data înregistrării: 07.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 229
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Dumitru73 Vezi mesajul
în mănăstire nu există "lucuri libere".


părerea mea este că nu te poți duce să te calugaresti dacă nu ai cercetat măcar o mănăstire. de preferat cât mai multe.
și nu ca turist, ci ca pelerin.
am vizitat manastiri.nu m am cazat,chiar ma gandeam sa dau o mana de ajutor si sa arunc o privire sa mi fac o parere,dar nu prea as vrea sa dau curs indoielilor,mai ales ca firea noastra decazuta prefera trairea in pacate si confortul lumii din nestiinta.eu cred ca ar trebui sa ma duc din prima sa nu mai existe intrebarile-paravan intre mine si Dumnezeu si sa mi adancesc starea mea de neputinta.faptul ca am vizitat multe manastiri m a ajutat,chiar daca nu le am vizitat in scopul de a ramane acolo.pur si simplu imi facea placere sa mi reincarc bateriile si sa ma destind.si n am cum sa stiu cum e viata acolo logic,daca n am trait.in plus stiu multe cazuri in care chiar si cei fara chemare,care n aveau nici o treaba cu credinta,au ajuns sa i slujeasca Domnului.de exemplu in carti: talharii care s au imbracat in rasa de calugar impreuna cu capetenia lor care se dadea staret pt a jefui o manastire.cand au vrut sa sara gardul maicile cultivand gandul cel bun au crezut ca sunt calugari,ca din gresala i au lasat afara cu portile incuiate.si au cerut scuze,i au primit inauntru i au spalat picioarele capeteniei talharilor si i au dat apa unei maici bolnave s o bea.in momentul acela s a intamplat o minune.prin ingaduinta lui Dumnezeu calugarita s a insanatosit,iar talharii au marturisit adevarul,apoi s au galugarit si ei.
alt exemplu-maria egipteanca-ea fiind prostituata vazandu si starea de pacatosenie la intrare in biserica,se refugiaza in pustie.neavand nici o treaba si nestiind nimic de viata de pustnica,dar a reusit.
Pelaghia-de pe vremea Sf Ioan Gura de Aur-o desfranata certata de sfant pt vederea lui inainte.el a avut un vis:se facea ca o porumbita neagra zboara in biserica si se spala devenind mai alba ca zapada.pelaghia se retrage intr o manastire apoi pleaca in locuri necunoscute dandu se barbat.se retrage intr o pestera si si incheie viata acolo.
eufrosina,fiica de imparat,fuge de acasa,sustine ca e barbat si se retrage in manastire.etc
in zilele noastre sunt multi actori sau cantareti sau orice alta profesie care lasa luxul in favoarea unei vieti simple de manastire,sub diferite motive.
deci chiar si un om care traieste in confort,la oras se poate adapta fara sa aiba habar de munca de camp sau la animale,doar punandu si nadejdea in Dumnezeu.doar faptul ca ma gandesc la judecata viitoare fara sa am cu ce sa ma apar,ma infricoseaza si toate suferintele pamantesti mi se par niste nimicuri pe langa vamile vazduhului.cum sa ma fac de plans ingerilor si de batjocura demonilor,sa n o vad pe Maicuta si sa cad in prapastie lipsindu ma de Domnul pt totdeauna?prefer osanda si judecata nedreapta pe pamant decat osanda vesnica.am asteptari de la cuvintele si parerile Domnului ca nu ma duc sa ma fac placuta oamenilor alora.oricum nici in societate n o sa avem parte de slava lumeasca si desarta,fiecare se iubeste pe sine,nepasandu i de nefericirea altuia,de soarta lumii si chiar de propria lor soarta.ei bine vorbind la general,pe mine ma deprima si ma afecteaza cand vad atata nefericire si nedreptate in jurul meu,dar nu mai traiesc fara speranta,ca totul e trecator.eu vreau iertare de la Domnul.mai ales ca exista atatea sanse de iertare,indiferent de pacate.dar sa ti doresti o viata imbunatatita si sa strigi dupa ajutorul lui Dumnezeu e o binecuvantare de la El.nu vreau sa exagerez dar biserica e singurul loc unde ma simt ca acasa.

Last edited by rainrainbow; 17.02.2013 at 12:18:51. Motiv: am adaugat si altceva
Reply With Quote
  #9  
Vechi 19.02.2013, 18:26:44
Dumitru73's Avatar
Dumitru73 Dumitru73 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2010
Locație: București
Mesaje: 5.788
Implicit

Citat:
În prealabil postat de rainrainbow Vezi mesajul
am vizitat manastiri.nu m am cazat,chiar ma gandeam sa dau o mana de ajutor si sa arunc o privire sa mi fac o parere,dar nu prea as vrea sa dau curs indoielilor,mai ales ca firea noastra decazuta prefera trairea in pacate si confortul lumii din nestiinta.eu cred ca ar trebui sa ma duc din prima sa nu mai existe intrebarile-paravan intre mine si Dumnezeu si sa mi adancesc starea mea de neputinta.faptul ca am vizitat multe manastiri m a ajutat,chiar daca nu le am vizitat in scopul de a ramane acolo.pur si simplu imi facea placere sa mi reincarc bateriile si sa ma destind.si n am cum sa stiu cum e viata acolo logic,daca n am trait.in plus stiu multe cazuri in care chiar si cei fara chemare,care n aveau nici o treaba cu credinta,au ajuns sa i slujeasca Domnului.de exemplu in carti: talharii care s au imbracat in rasa de calugar impreuna cu capetenia lor care se dadea staret pt a jefui o manastire.cand au vrut sa sara gardul maicile cultivand gandul cel bun au crezut ca sunt calugari,ca din gresala i au lasat afara cu portile incuiate.si au cerut scuze,i au primit inauntru i au spalat picioarele capeteniei talharilor si i au dat apa unei maici bolnave s o bea.in momentul acela s a intamplat o minune.prin ingaduinta lui Dumnezeu calugarita s a insanatosit,iar talharii au marturisit adevarul,apoi s au galugarit si ei.
alt exemplu-maria egipteanca-ea fiind prostituata vazandu si starea de pacatosenie la intrare in biserica,se refugiaza in pustie.neavand nici o treaba si nestiind nimic de viata de pustnica,dar a reusit.
Pelaghia-de pe vremea Sf Ioan Gura de Aur-o desfranata certata de sfant pt vederea lui inainte.el a avut un vis:se facea ca o porumbita neagra zboara in biserica si se spala devenind mai alba ca zapada.pelaghia se retrage intr o manastire apoi pleaca in locuri necunoscute dandu se barbat.se retrage intr o pestera si si incheie viata acolo.
eufrosina,fiica de imparat,fuge de acasa,sustine ca e barbat si se retrage in manastire.etc
in zilele noastre sunt multi actori sau cantareti sau orice alta profesie care lasa luxul in favoarea unei vieti simple de manastire,sub diferite motive.
deci chiar si un om care traieste in confort,la oras se poate adapta fara sa aiba habar de munca de camp sau la animale,doar punandu si nadejdea in Dumnezeu.doar faptul ca ma gandesc la judecata viitoare fara sa am cu ce sa ma apar,ma infricoseaza si toate suferintele pamantesti mi se par niste nimicuri pe langa vamile vazduhului.cum sa ma fac de plans ingerilor si de batjocura demonilor,sa n o vad pe Maicuta si sa cad in prapastie lipsindu ma de Domnul pt totdeauna?prefer osanda si judecata nedreapta pe pamant decat osanda vesnica.am asteptari de la cuvintele si parerile Domnului ca nu ma duc sa ma fac placuta oamenilor alora.oricum nici in societate n o sa avem parte de slava lumeasca si desarta,fiecare se iubeste pe sine,nepasandu i de nefericirea altuia,de soarta lumii si chiar de propria lor soarta.ei bine vorbind la general,pe mine ma deprima si ma afecteaza cand vad atata nefericire si nedreptate in jurul meu,dar nu mai traiesc fara speranta,ca totul e trecator.eu vreau iertare de la Domnul.mai ales ca exista atatea sanse de iertare,indiferent de pacate.dar sa ti doresti o viata imbunatatita si sa strigi dupa ajutorul lui Dumnezeu e o binecuvantare de la El.nu vreau sa exagerez dar biserica e singurul loc unde ma simt ca acasa.
dacă te duci "din prima" și te vei trezi că nu era pentru tine, ce vei face?
du-te, stai acolo o săptămână în rugăciune, muncă și ascultare.
după 2-3 mănăstiri gândește-te la ce vrei să faci.
Reply With Quote
  #10  
Vechi 20.02.2013, 15:02:36
rainrainbow rainrainbow is offline
Banned
 
Data înregistrării: 07.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 229
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Dumitru73 Vezi mesajul
dacă te duci "din prima" și te vei trezi că nu era pentru tine, ce vei face?
du-te, stai acolo o săptămână în rugăciune, muncă și ascultare.
după 2-3 mănăstiri gândește-te la ce vrei să faci.
am auzit de la altii ca s au dus,unii au ramas si altii au plecat.nimeni nu te poate tine cu forta ca Dumnezeu nu e tiran,vrea sa fim fericiti si sa ne pocaim in orice conditii.
din moment ce mi doresc f. mult si nu ca pe un fleac,nu cred ca e degeaba.
nu poate fi viata asta pt "omul cel vechi"(adica pt noi toti).trebuie sa lasam mofturile si sa imbracam haina pocaintei si invierii.depinde de mine daca vreau sa aleg lupta,sa las mandria si sa urmez adevaratul scop al vietii(mantuirea).mai ales daca Dumnezeu mi a intins o mana de ajutor cu atata dragoste sa ma scoata din marea asta dezgustatoare(scuza mi expresia),cum as putea s o refuz?pana la urma orice lucru obtinut cere osteneala ca nimic nu ti se baga in traista pe degeaba.
daca atunci cand iti pui silinta si scapi de un pacat sau mai multe,te simti viu si parca nu mai faci parte din turma "mortilor care si ingroapa mortii lor",cum te ai simti daca ai scapa aprope de toate?(sa nu zic de toate,ca numai Domnul singurul este fara de pacat).
din pacate ochii nostrii trupesti sunt prea slabi sa vada ce lupta crancena se da pt sufletele noastre.nu suntem constienti,ne amagim si inca nu ne dezgustam de toata desertaciunea din jurul nostru.ce atata pret pe lumea sta?k nu luam nimic in groapa.
citeste sau reciteste viata sfantului Antonie cel Mare,mai ales la partea cu sfaturi.

paginiortodoxe.tripod.com/vsian/01-17-cv_antonie_cel_mare.html

Last edited by rainrainbow; 20.02.2013 at 15:03:14. Motiv: modificare
Reply With Quote
Răspunde

Tags
manastiri