Dumnezeu nu vrea sa avem familie?

[dobrin7m]

http://www.crestinortodox.ro/editori...ui-145662.html

Fallen, poate reusesti sa citesti si concubinului tau acest articol.

[Parascheva16]

În prealabil postat de fallen

Nu, noua , adica mie cel putin, ca el nu se duce, nu mi- a dat dezlegare si nici nu are de gand sa imi dea cel putin acest duhovnic. ( n-am vazut sa impartaseasca nici pe alti tineri care inca nu sunt casatoriti). Altora insa am inteles ca le mai dau, alti duhovnici, probabil difera de la caz la caz.

Canoanele Bisericii nu sunt valabile numai cand vrem noi. Taina Spovedaniei nu are nici un efect daca nu lepadam pacatul, Sf.Impartasanie nu poate fi luata daca nu am pus inceput pocaintei, adica daca nu am spus stop pacatului. Nu ne alegem duhovnici dupa ureche, care sa ne faca noua pe plac. Dupa ce ca noi nu vrem sa ne schimbam, mai tragem si preotul dupa noi.

Nu conteaza daca concubinul le spune preotilor "popi". Asta spune el, daca ai respect ptr. duhovnic si ptr. preoti in general, nu le spui popi. Poate nu e doar parerea barbatului, ci si a ta, din moment ce pe duhovnicul matale numai in popa l-ai tinut.

Preotul, duhovnicul, nu blestemeaza. Cand da un sfat sau cand trage o concluzie, nu blesteama. Acum dam vina pe parinte ca nu ne iese noua cum vrem noi ptr. ca a atentionat ca nu facem noi ce vrem cu Domnul. Nu a legat cununiile, nu a blestemat, nu e vrajitor. Saracul Parinte. Apoi, ce vb cu parintele duhovnic in mod normal ar trebui sa ramane intre dvs si el, nu sa insiram pe toate gardurile, asa cum a facut Eva cu sarpele.

Se cam incurca borcanele. Viziunea lumeasca e ca intai trebuie casa, masina, bani, apoi copii. Ortodocsii stiu ca, de multe ori, lucrurile stau invers. Dupa cum a spus Pr.Tanase, de ce sa iti dea Dumnezeu casa, daca nu ai copii? La ce sa iti foloseasca? De ce sa te muti de la apartament la casa, daca ai doar un copil? Dansul a spus ca unii oameni marturisesc ca dupa ce sotia a ramas cu copil, au si rezolvat pb. cu casa. Sa nu se inteleaga ca e ceva automat.
*
Haideti sa nu ne mai ascundem dupa degete si sa o tot intoarcem ca la Ploiesti. Nu poti sa fi si cu Dumnezeu si cu dracul, nu poti sa fi sluga la doi stapani, nu poti sa joci la doua capete. Invatatura Bisericii Ortodoxe se cunoaste. Daca ascultam de Biserica si de duhovnic bine, daca nu e, iarasi bine, dar sa nu indraznim sa Il tragem pe Dumnezeu la raspundere, ca nu ne da ce vrem, cand noi facem dupa capul nostru. Nu prea inteleg cum vine treaba asta.

[Demetrius]

În prealabil postat de Parascheva16

Canoanele Bisericii nu sunt valabile numai cand vrem noi. Taina Spovedaniei nu are nici un efect daca nu lepadam pacatul, Sf.Impartasanie nu poate fi luata daca nu am pus inceput pocaintei, adica daca nu am spus stop pacatului. Nu ne alegem duhovnici dupa ureche, care sa ne faca noua pe plac. Dupa ce ca noi nu vrem sa ne schimbam, mai tragem si preotul dupa noi.

Nu conteaza daca concubinul le spune preotilor "popi". Asta spune el, daca ai respect ptr. duhovnic si ptr. preoti in general, nu le spui popi. Poate nu e doar parerea barbatului, ci si a ta, din moment ce pe duhovnicul matale numai in popa l-ai tinut.

Preotul, duhovnicul, nu blestemeaza. Cand da un sfat sau cand trage o concluzie, nu blesteama. Acum dam vina pe parinte ca nu ne iese noua cum vrem noi ptr. ca a atentionat ca nu facem noi ce vrem cu Domnul. Nu a legat cununiile, nu a blestemat, nu e vrajitor. Saracul Parinte. Apoi, ce vb cu parintele duhovnic in mod normal ar trebui sa ramane intre dvs si el, nu sa insiram pe toate gardurile, asa cum a facut Eva cu sarpele.

Se cam incurca borcanele. Viziunea lumeasca e ca intai trebuie casa, masina, bani, apoi copii. Ortodocsii stiu ca, de multe ori, lucrurile stau invers. Dupa cum a spus Pr.Tanase, de ce sa iti dea Dumnezeu casa, daca nu ai copii? La ce sa iti foloseasca? De ce sa te muti de la apartament la casa, daca ai doar un copil? Dansul a spus ca unii oameni marturisesc ca dupa ce sotia a ramas cu copil, au si rezolvat pb. cu casa. Sa nu se inteleaga ca e ceva automat.
*
Haideti sa nu ne mai ascundem dupa degete si sa o tot intoarcem ca la Ploiesti. Nu poti sa fi si cu Dumnezeu si cu dracul, nu poti sa fi sluga la doi stapani, nu poti sa joci la doua capete. Invatatura Bisericii Ortodoxe se cunoaste. Daca ascultam de Biserica si de duhovnic bine, daca nu e, iarasi bine, dar sa nu indraznim sa Il tragem pe Dumnezeu la raspundere, ca nu ne da ce vrem, cand noi facem dupa capul nostru. Nu prea inteleg cum vine treaba asta.

Tare mă bucură cuvintele tale, Paraschevo!

[Iliana]

Si mie mi se pare foarte bine spus! Numai ca Fallen nu vrea sa inteleaga! Pacat! Tare mult o sa mai regrete ca nu pune punct acestei relatii... Am fost intr-o situatie oarecum aasemanatoare si stiu ce inseamna. Si, la un moment dat, am simtit nevoia sa ma spovedesc si sa ma impartasesc (n-o facusem de 20 de ani!), iar preotul la care m-am dus mi-a spus cam asa: pune capat acestei relatii nu azi, ci ieri! Si bineinteles ca mi-a recomdat sa nu ma impartasesc. N-am pus capat chiar atunci, dar am facut-o peste vreo 5 luni. Si am inceput o alta viata.
Dar sa revin la Fallen, repet, nu pot s-o inteleg! Atatia ani, cu un barbat care nici macar n-o iubeste, de ce?? Pentru ce? Isi iroseste viata, in conditiile in care stie (sau cel putin ar trebui sa stie ) ca nu e deloc bine ce face! Si nici macar nu e fericita, sau ma rog, n-are macar acea asa zis fericire pe care cred unele femei c-o au traind in felul acesta. Nu e fericita, nu e nici macar multumita, nu sta din interes cu el( sper), n-o iubeste, si sunt convinsa ca nici ea nu-l iubeste( poate doar i se pare, acum...) stie invataturile Bisericii si totusi...
Greu de inteles!
Dar sunt convinsa ca intr-o zi se va elibera! Si sper ca va fi curand acea zi!
Doamne ajuta!

[ioana5760]

În prealabil postat de fallen

Spuneam si in alta parte ca dupa 7 ani s-a ivit ocazia sa gasim un apartament frumos si conve nabil la pret, ba mai mult s-a inteles el cu proprietarii sane mai lase cu o parte din bani pana eusea savanda garsoniera... insa cand sa semneze au inceput sa se codeasca, ba ca le-a gresit numele kn contract, ba acum ca ar avea un litigiu si sechestru pe casa si nu pot sa vanda...

Parerea mea sincera este ca el cauta motive ca sa nu se casatoreasca. Si a si gasit un motiv f. bun pt ca e un obiectiv greu de realizat, acela de a cumpara o casa. Daca se cumpara acel apartament, gasea el altceva sa zica ca inca nu e momentul pt casatorie.
Sunt atatia care s-au casatorit si apoi au facut credit pt casa. Daca va casatoriti, aveti ceva bani, mai faceti un mic credit pt ceva mai bun, de ce nu vrea asa?
Eu zic ca asta nu e om care sa stie ce vrea de la viata, va incurca viata si v-a facut dependenta psihic si sufleteste de el. Trebuie sa va eliberati!

[fallen]

În prealabil postat de ioana5760

Parerea mea sincera este ca el cauta motive ca sa nu se casatoreasca. Si a si gasit un motiv f. bun pt ca e un obiectiv greu de realizat, acela de a cumpara o casa. Daca se cumpara acel apartament, gasea el altceva sa zica ca inca nu e momentul pt casatorie.
Sunt atatia care s-au casatorit si apoi au facut credit pt casa. Daca va casatoriti, aveti ceva bani, mai faceti un mic credit pt ceva mai bun, de ce nu vrea asa?
Eu zic ca asta nu e om care sa stie ce vrea de la viata, va incurca viata si v-a facut dependenta psihic si sufleteste de el. Trebuie sa va eliberati!

Daca pentru el e un obiectiv greu de realizat, intr-adevar, pentru altii, ca mine, de exemplu, e imposibil. Eu singura nu voi putea avea casa mea decat candvor muri bunicii si parintii mei. Cine ma mai ia atunci, cu cine mai fac copii? Nu imi surade perspectiva sa imbatranesc si sa mor singura.
Ce vreti sa va mai spun? Cu fizicul, abilitatile, jobul si veniturile mele, nu pot gasi dcat pe cineva la fel sau sub nivelul meu. Nu vreau sa ic ca sint mai naspa /proasta ca altele, doar ca am niste " calitati negative" :) pe care astazi lumea le considera defecte. Nu am scoala vietii :). Si am si un complex de superiorotate care ma face sa nu fiu agreata si iubita nici de cei mai destepti, nici de cei mai prosti ca mine. Mai prosti ma refer la cei cu mai putina scoala, cultura, inteligenta, dar care se cred maibuni ca mine ptca ei au reusit in viata mai bine ca mine si aunt deasupra mea. De exemplu si taranii din piata, care-mi sunt clienti la pravalie, sunt constienti ca au nevoie de sfaturile si de produsele mele, dar tot au tendinta sa "patroneze", pt ca ei sunt cumparatorii, la ei sunt banii, ei imi dau sa mananc. Ei bine, eu nu am ce sa fac pentru a fi placuta si iubita de oamenii astia, si nici nu vreau. Cel putin atata timp cat n-am prea mare concurenta, tot la mine vor veni, chiar daca nu ii lingusesc ba chiar aproape le spun in fata ca sunt prosti. Si-acum pe bune, degeaba esti patron de taraba si castigi 100 de milioane pe luna, ai cateva sute de pasari acasa si nu stiu cate hectare de teren si viloaie, daca nu te ducecapul, ba mai mult crezi ca sti tu mai binece faci si nu asculti de dobitocul de veterinar din sat sau de la pravalie, tot o sa-ti crape orataniile si nu o sa ai productiile la care sperai. Eu nu am c invidia la acestia si nici la ce nazui, ce invata si lua exemplu de la ei, spre deosebire de barbatu-meu. Ceea ce vreau sa spun cu aceasta paranteza e ca nu are cum si cine sa ma iubeasca si sama respecte mai mult de-atat. Am avut si prieteni si colegi destepti, invatati, intelectuali, care si acestia la randul lor au incecat sa ma minimalizeze si sa ma dea la o parte. Ma impingeau sa gresesc si imi exploatau la maxim toate greselile, si incercau sa ma convinga ca ei aveau dreptate si eu nu, dar fara i sa sa-mi aduca argumente care sa ma convinga si pe mine ( adica ceva de genu e asa ptca asa zic io siio sunt sefu, asa ca ....ia aminte ca te zbor, si cu atitudinea asta ajungi la munca de jos - unde am si ajns dealtfel) . Si acum va intreb: cine ar vrea o sotiecu asemea atitudine? Sa nu fi sigur ca-ti mai aduce painea acasa? Si mai e oproblema : aactualii sefi vor sa-mi lase mie afacerea lor. Probabil pt ca nu e profitabila pt ei. Pt ,ine insa ar i macar un loc de munca car de cat sigur, produce suficient pt o persoana. Eu o administrez singura de 2 ani, si daac nu am reusit s-o falimentez, pana acum, probabil ma voi descurca si pe viitor,macar la limita subzistentei ( aici iar ice al meu ca nu am ambitie, ca trebuia sa aspir mai mult, etc). Poate dc eram mai bun manager faceam mai mult dar io zic ca maimult de-atat chiarnu se poate scoate, atata e potentialul pravaliei. Aici insa mai intervine in aspect de natura juridoca, sa zicem, in perspectiva caruia e mai bine sa nu fiu casatorita si sa nu am posesiuni. Adica n caz ca m-ar acuza de ceva, as primi vreo amenda sau m-ar cerceta pt vreo incalcare a legii ( ma refer la fisc, taxe, impozte, etc), atunci imediat ti se blocheaza toate conturile, nu mai poti sa-ti scoti nici salariul dc il ai pe card, si ti se pune sechestru pe proprietati. Nu vreau ca greselile si ghinioanele mele sa se rasfranga si asupra familiei. Mai bine sa nu am nimic penumele meu, sa suport doar eu consecintele, m-as duce si la puscarie dar sa stiu ca familia e asigurata,'au ce manca si nu sufera ( al meu nu e de acord,'zice ca mai bine ar renunta la casa si la tot ce are, ca daca e jn viata si sanatos si liber o poate lua de la capat, insa el probabil nu se gandeste la consecintele asupra familiei, sau poate de-aia se teme si nu se grabeste sa-si intemeieze o familie). Deci cam astea ar fi motivele pt care nici el nu ma vrea suta la suta, si nici eu nu pot sa obtin ceva mai bun. Dincolo de limitele fizice, morale,'intelectuale, profesionale, evorba si de um caracter mai indaratnic, de o iubire de sine paguboasa, care nu vrea sa faca compromisuri, sa se schimbe pt a-i fi mai bine, prefera sa ii fie rau si sa moara cu mandria ca a facut ce-a vrut, decat sa se piarda si sa se transforme in alt " produs" care sa aiba mai mult succes. Culmea e ca in cartile automotivationale nu ne invata sa ne transformam din ceva ce ne place noua in ceva ce place lumii, ci tocmai invers :-) . Asa cum nu s-au scris carti cu retete ptca cei slabi sa se imgrase, ci invers, nici pt personalitati puternice si orgolioase nu s-au scris modalitati de a le pune cu botul pe labe. De-astea stie lumea,si le exercita asupra noastra,'continuu, insa nu reusesc sa ne supuna dcat fizic, si pe termen limitat, constransi de imprejurari, sa ne tie in cusca si in lanturi, lese, dar nu vom inceta niciodata sa ii muscam de fund si sa ncercam sa evadam, pana ne vom rupe toti dintii !
E

[Iliana]

În prealabil postat de fallen

Daca pentru el e un obiectiv greu de realizat, intr-adevar, pentru altii, ca mine, de exemplu, e imposibil. Eu singura nu voi putea avea casa mea decat candvor muri bunicii si parintii mei. Cine ma mai ia atunci, cu cine mai fac copii? Nu imi surade perspectiva sa imbatranesc si sa mor singura.
Ce vreti sa va mai spun? Cu fizicul, abilitatile, jobul si veniturile mele, nu pot gasi dcat pe cineva la fel sau sub nivelul meu. Nu vreau sa ic ca sint mai naspa /proasta ca altele, doar ca am niste " calitati negative" :) pe care astazi lumea le considera defecte. Nu am scoala vietii :). Si am si un complex de superiorotate care ma face sa nu fiu agreata si iubita nici de cei mai destepti, nici de cei mai prosti ca mine. Mai prosti ma refer la cei cu mai putina scoala, cultura, inteligenta, dar care se cred maibuni ca mine ptca ei au reusit in viata mai bine ca mine si aunt deasupra mea. De exemplu si taranii din piata, care-mi sunt clienti la pravalie, sunt constienti ca au nevoie de sfaturile si de produsele mele, dar tot au tendinta sa "patroneze", pt ca ei sunt cumparatorii, la ei sunt banii, ei imi dau sa mananc. Ei bine, eu nu am ce sa fac pentru a fi placuta si iubita de oamenii astia, si nici nu vreau. Cel putin atata timp cat n-am prea mare concurenta, tot la mine vor veni, chiar daca nu ii lingusesc ba chiar aproape le spun in fata ca sunt prosti. Si-acum pe bune, degeaba esti patron de taraba si castigi 100 de milioane pe luna, ai cateva sute de pasari acasa si nu stiu cate hectare de teren si viloaie, daca nu te ducecapul, ba mai mult crezi ca sti tu mai binece faci si nu asculti de dobitocul de veterinar din sat sau de la pravalie, tot o sa-ti crape orataniile si nu o sa ai productiile la care sperai. Eu nu am c invidia la acestia si nici la ce nazui, ce invata si lua exemplu de la ei, spre deosebire de barbatu-meu. Ceea ce vreau sa spun cu aceasta paranteza e ca nu are cum si cine sa ma iubeasca si sama respecte mai mult de-atat. Am avut si prieteni si colegi destepti, invatati, intelectuali, care si acestia la randul lor au incecat sa ma minimalizeze si sa ma dea la o parte. Ma impingeau sa gresesc si imi exploatau la maxim toate greselile, si incercau sa ma convinga ca ei aveau dreptate si eu nu, dar fara i sa sa-mi aduca argumente care sa ma convinga si pe mine ( adica ceva de genu e asa ptca asa zic io siio sunt sefu, asa ca ....ia aminte ca te zbor, si cu atitudinea asta ajungi la munca de jos - unde am si ajns dealtfel) . Si acum va intreb: cine ar vrea o sotiecu asemea atitudine? Sa nu fi sigur ca-ti mai aduce painea acasa? Si mai e oproblema : aactualii sefi vor sa-mi lase mie afacerea lor. Probabil pt ca nu e profitabila pt ei. Pt ,ine insa ar i macar un loc de munca car de cat sigur, produce suficient pt o persoana. Eu o administrez singura de 2 ani, si daac nu am reusit s-o falimentez, pana acum, probabil ma voi descurca si pe viitor,macar la limita subzistentei ( aici iar ice al meu ca nu am ambitie, ca trebuia sa aspir mai mult, etc). Poate dc eram mai bun manager faceam mai mult dar io zic ca maimult de-atat chiarnu se poate scoate, atata e potentialul pravaliei. Aici insa mai intervine in aspect de natura juridoca, sa zicem, in perspectiva caruia e mai bine sa nu fiu casatorita si sa nu am posesiuni. Adica n caz ca m-ar acuza de ceva, as primi vreo amenda sau m-ar cerceta pt vreo incalcare a legii ( ma refer la fisc, taxe, impozte, etc), atunci imediat ti se blocheaza toate conturile, nu mai poti sa-ti scoti nici salariul dc il ai pe card, si ti se pune sechestru pe proprietati. Nu vreau ca greselile si ghinioanele mele sa se rasfranga si asupra familiei. Mai bine sa nu am nimic penumele meu, sa suport doar eu consecintele, m-as duce si la puscarie dar sa stiu ca familia e asigurata,'au ce manca si nu sufera ( al meu nu e de acord,'zice ca mai bine ar renunta la casa si la tot ce are, ca daca e jn viata si sanatos si liber o poate lua de la capat, insa el probabil nu se gandeste la consecintele asupra familiei, sau poate de-aia se teme si nu se grabeste sa-si intemeieze o familie). Deci cam astea ar fi motivele pt care nici el nu ma vrea suta la suta, si nici eu nu pot sa obtin ceva mai bun. Dincolo de limitele fizice, morale,'intelectuale, profesionale, evorba si de um caracter mai indaratnic, de o iubire de sine paguboasa, care nu vrea sa faca compromisuri, sa se schimbe pt a-i fi mai bine, prefera sa ii fie rau si sa moara cu mandria ca a facut ce-a vrut, decat sa se piarda si sa se transforme in alt " produs" care sa aiba mai mult succes. Culmea e ca in cartile automotivationale nu ne invata sa ne transformam din ceva ce ne place noua in ceva ce place lumii, ci tocmai invers :-) . Asa cum nu s-au scris carti cu retete ptca cei slabi sa se imgrase, ci invers, nici pt personalitati puternice si orgolioase nu s-au scris modalitati de a le pune cu botul pe labe. De-astea stie lumea,si le exercita asupra noastra,'continuu, insa nu reusesc sa ne supuna dcat fizic, si pe termen limitat, constransi de imprejurari, sa ne tie in cusca si in lanturi, lese, dar nu vom inceta niciodata sa ii muscam de fund si sa ncercam sa evadam, pana ne vom rupe toti dintii !
E

Continuind sa traiesti cu acest barbat ai intr-adevar sansa sa imbatranesti singura si fara copii! Imi pare rau sa-ti spun asta!
Daca-l vei parasi vei avea doua sanse: fie sa-ti gasesti un sot, fie sa ramai singura si sa-L gasesti pe Dumnezeu! In oricare din aceste situatii ai fi mult mai castigata. Trebuie sa te hotarasti cat mai repede, crede-ma. Cat despre problema locuintei, sa fim seriosi: nu cred ca nu ai gasi un locsor in casa parintilor sau a bunicilor sau chiar o camera de inchiriat (gazda), cum se mai spune, care nu e foarte scumpa. Asta nu e o scuza sa stai cu un barbat...
Tot ce ai insirat mai sus sunt doar niste incercari de a justifica aceasta relatie, aceasta dependenta ( exact ca cei care nu vor sa se lase de fumat si spun ca ei fumeaza pentru ca le place sau pentru ca asa vor ei, nu pentru ca sunt dependenti).
Repet, iti doresc din suflet sa te trezesti, sa te eliberezi!
Doamne ajuta!

[ioana5760]

În prealabil postat de Iliana

Continuind sa traiesti cu acest barbat ai intr-adevar sansa sa imbatranesti singura si fara copii! Imi pare rau sa-ti spun asta!
Daca-l vei parasi vei avea doua sanse: fie sa-ti gasesti un sot, fie sa ramai singura si sa-L gasesti pe Dumnezeu! In oricare din aceste situatii ai fi mult mai castigata. Trebuie sa te hotarasti cat mai repede, crede-ma. Cat despre problema locuintei, sa fim seriosi: nu cred ca nu ai gasi un locsor in casa parintilor sau a bunicilor sau chiar o camera de inchiriat (gazda), cum se mai spune, care nu e foarte scumpa. Asta nu e o scuza sa stai cu un barbat...
Tot ce ai insirat mai sus sunt doar niste incercari de a justifica aceasta relatie, aceasta dependenta ( exact ca cei care nu vor sa se lase de fumat si spun ca ei fumeaza pentru ca le place sau pentru ca asa vor ei, nu pentru ca sunt dependenti).
Repet, iti doresc din suflet sa te trezesti, sa te eliberezi!
Doamne ajuta!

Mai intai ar fi importanta familia, sa aveti copii vostrii ca anii trec si nu merg spre tinerete, iar sa cumpere o casa s-ar putea in viitor. Ar gasi un locusor chiar si cu chirie, dar din cate am inteles, el nu vrea sa cumpere apartament dupa casatorie ca sa nu fie si ea trecuta pe acte. Aici e alta poveste care spune niste chestii despre cum gandeste.
Cred ca fallen a ales varianta "rau cu rau dar mai rau fara rau", sunt 2 drumuri, fie merge pe cel care este in speranta ca se vor aranja lucrurile (chiar daca mai greu), fie alege sa de desparta si sa ramana singura, sa-l caute pe Dumnezeu si sa se roage pentru un sot sau cum o fi voia Lui.

[fallen]

Multumesc, dar nu vreau sa stau nici in casa parintilor, nici a bunicilor. Aici ma simt mai independenta decat acolo, am viata mea, am responsabilitati, nu sunt precum o pasare in colivie sau alt soi de animal de casa, care in schimbul banilor pe care-i aduce, primeste un pat si un blid cu mancare. Vreau sa muncesc si sa castig bani pt mine si familia si copiii mei, pentru o familie vie, de viitor, nu una moarta. Daca parintii sau bunicii s-au gandit ca ne-au facut ca sa avem grija de ei la batranete, probabil din pct lor de vedere s-au gandit bine, insa pt viitorul nostru, ca persoane, nu e o alternativa buna. Mai cunosc femei care nu s-au maritat, au ramas langa parinti, si cand acestia s-au dus, ele, batrane la randul lor s ramase singure, au cazut in depresie, nemaiavand alt scop in viata afara de ingrijirea parintilor. De fapt acelasi lucru se intampla si cu femeile care traiesc numai pt copiii lor, atunci cand acestia cresc si pleaca la casa lor. Deaceea nu trebuie nimeni sa traiasca pt altcineva, adica pt cineva anume, afara poate de Cristos, dar dc traiesti pt El, atunci tb sa traiesti si sa iubesti pe toata lumea deopotriva, fara discriminare, si putini suntem capabili de asta. ( iar cei care sunt, sunt huliti si discriminati de propriile familii, care i-ar vrea doar pt ei)
S-ar putea sa nu mai imi doresc atat de mult sa am proprii copii, pt ca din cate s-a exprimat dumnealui, ar vrea sa stea mai mult el cu copilul, si ar si pufea, el avand program flexibil pecand eu sunt consemnata la locul de munca, de dim pana seara, de luni pana vineri, si atunci copilul automat il va place, iubi si asculta mai mult pe el, si nu ar fi problemaca nu mava iubi si asculta pe mine, ci ca nu va iubi pe Cristos si oricat as incerca sa-l duc la biserica nu ma va asculta pe mine, daca nu-i va zice si taica-su acelasi lucru ( ba din contra, l-ar invataegoist )
Si apoi mai e un aspect: io pe omul asta nu-l percep ca pe ceva ce am ales, mi ll-am luat, ci pe ceva cu care m-am procopsit, un cal de dar, dar fata de care am o responsabilitate, nu-l mai pot lasade izbeliste. Nu ca nu s-ar descurca, dar vreau sa am eu o responsabilitate, sunt addicta de asta :-) ( atat servici, ca si familie, gospodarie). Cat am stat cu parintii, aproape 30 de ani, am incercat sa imi asum partial responsabilitatea acelei case, dar ma cam depasea, si nici nu era potrivit, nefiind familia si copiii mei.
Dar nu are rostsa mai continui ptca oricum nu ma inttelege nimeni. Voi se pare ca vedeti problema doar dintr-un pct de vedere unilateral' nu in ansamblu, adica toate aspectele vietii mele de pana acum. Credeti ca totul era perfect inante sa apar el, si de-atunci s-a stricat. Nu e deloc asa, viata mea era varza inainte, acum e mult mai bine. Nu mai e cale de intors, din pacate. Abia de-acum am ncput sa inteleg si sa imimdau seama ce vreau cu adevarat.

[Corinusha]

În prealabil postat de fallen

Aici ma simt mai independenta decat acolo, am viata mea, am responsabilitati, nu sunt precum o pasare in colivie sau alt soi de animal de casa, care in schimbul banilor pe care-i aduce, primeste un pat si un blid cu mancare.

Sorry, dar exact la fel e dependenta esti si aici, ca si cu ai tai.

In legatura cu casa...el am inteles ca acum are o garsoniera proprie...E locuinta, nu e chirie; incercti sa stati un an in chirie apoi sa vezi ce bine e... casa mai mare se poate cumpara cu timpul; noi stam in chirie; cautam o casa si o vom avea in viitorul, sper, apropiat.
Esti la fel de dependenta de "sotul" tau cum sunt eu de tigara. Cum zicea Iliana, ce ai scris in romane sunt mai degraba justificari pentru dependenta ta.
De ce te crezi asa proasta si totusi superioara celoralti?! Ai impresia ca singura nu te poti descurca, si totusi ii faci prosti pe altii pentru ca e descurca.

Vina nu e a celorlalti. Vina e a ta. TU esti singura care poate face ceva schimbari in bine in viata ta.
Sincer, decat cu un barbat ca al tau, mai bine as sta intr-un canal; nu prea vad rostul sa fi servitoarea, jucaria si sacul lui de box (nu neaparat fizic, dar psihic garantat);