Profetii despre romania

[IonelS]

Ce se profeteste aici este un conflict care are in frunte pe rusi, si constituie urmarea luptei din Constantinopol. El se alatura celui de-al treilea razboi mondial, care va premerge in orice caz lui Antihrist. Cu aceasta sunt de acord toate profetiile, si ale Sf. Parinti si ale Vechiului si Noului Testament. Astfel, inaintemergatorii lui Antihrist contribuie intr-un mod inimaginabil la provocarea celui de-al treilea razboi mondial, precum si a luptei de la Armaghedon, fiindca astfel vor crede lui Antihrist mult mai usor decat lui Dumnezeu.
Vom relata profetia lui Iezechiel, aici existand in paralel profetiile lui Isaia si ale Apocalipsei. Toate acestea petrecandu-se dupa adunarea evreilor din toate partile lumii in Palestina. Dupa cum este cunoscut de la anul 70 d.Hr. abia in 1948 s-a constituit statul evreu in Palestina. “Asa zice Domnul: Iata, Eu sunt impotriva ta, God, printul lui Ros… si in anii de pe urma vei veni in tara izbavita de sabie, ai carei locuitori au fost adunati dintr-o multime de popoare, in muntii lui Israel” (Iez.38, . Profetia vorbeste clar pentru repatrierea evreilor in pamantul stramosesc. Si profetia continua. (Evenimentele acestea au fost scrise amanuntit la Iezechiel capitolele 31 si 39). “Si tu te vei ridica cum se ridica furtuna, si te vei duce ca norii, ca sa acoperi tara, tu si toata oastea ta si multe popoare impreuna cu tine… Si vei pleca de la locul tau, din hotarele de la miazanoapte, tu si multe popoare impreuna cu tine, toti calari pe cai, tabara mare si ostire nenumarata, si te vei impotrivi poporului Meu, impotriva lui Israel, ca un nor care acopera pamantul” (Iez. 38, 9, 15-16). Descrierea este amanuntita, o armata foarte puternica, arme rapide ca norii, in mod evident avioanele si rachetele, iar provenienta din armata de la miazanoapte. “Si in ziua aceea cand God va veni impotriva tarii lui Israel, zice Domnul Dumnezeu, mania Mea se va aprinde pe fata Mea… in ziua aceea va fi un mare cutremur in tara lui Israel. Atunci vor tremura inaintea Mea pestii marilor…” (Iez. 38, 18-20). Asadar se vor cutremura pestii marilor, pasarile cerului, animalele si toate taratoarele si oamenii, iar stancile se vor darama si toate casele: “si se vor prabusi muntii, stancile se vor darama si toate zidurile vor cadea la pamant”. (Eventual occidentalii vor ataca pe rusi cu arme nucleare in care vor pieri si aceia evident.) “Si voi chema impotriva lui toata frica, zice Domnul; sabia fiecarui om va fi impotriva fratelui sau. Si-l voi pedepsi cu moarte si varsare de sange; voi varsa asupra lui si taberelor lui si asupra multor popoare care sunt cu el, ploaie potopitoare si grindina de piatra, foc si pucioasa…” (Iez.38, 21-22).
Rusii vor infrunta acolo multe popoare carora le va produce multa frica. Pana la urma va fi distrusa de o ploaie de foc si de grindina de piatra. Asadar bombele nucleare care vor veni dinspre Occident sau alte feluri de arme. Mai mult, capitolul 39 de la Iezechiel descrie si curatirea pamantului Palestinei de nenumaratele cadavre ale rusilor si a celor dimpreuna cu ei. In rezumat (Iez.39, 11-16) avem: In ziua aceea voi da lui Gog loc de mormant, in Israel, in valea trecatorilor (Abarim), la rasarit de Marea Moarta, acolo voi ingropa pe Gog si toata tabara lui si voi numi locul acela “valea taberei lui Gog”. Sapte luni ii va ingropa Israel ca sa curate tara, tot poporul ii va ingropa…
Aceasta este in acord cu profetia pentru sfarsitul rusilor si al treilea razboi mondial cu efecte distrugatoare in toate tarile lumii: America, Rusia, Europa, fiindca in acord cu alte profetii “orasele vor ajunge pustii” (profetia Sf. Cosma al Etoliei) si profetia lui Isaia. Oamenii vor fugi in munti unde mai usor se vor putea mantui.
“Si a ars din pamant a treia parte, si a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de tot”

[IonelS]

Proorociile cuviosului Lavrentie (al Cernigovului), despre ultimele timpuri. Este o profetie cutremuratoare, sugestiva, explicita despre ceea ce va sa se intample..Ideea este ca noi cei de azi vom prinde toata aceasta nebunie, daca dam crezarea profetiei. Si de ce nu i-am da daca are atata acuratete ?! Un cunoscator intr-ale istoriei i-ar da crezare.
Stareţul Lavrentie, cel ce dobândise din belşug Duhul lui Dumnezeu, vorbea adesea cu fiii săi duhovniceşti despre ultimele timpuri, prevenindu-i că trebuie să fie atenţi şi veghetori, deoarece Antihristul este aproape.
Părintele spunea că va fi un război a toată lumea, încât nimeni şi nimic nu va rămâne, decât doar prin văgăuni.
Se vor lupta şi vor rămâne doar două sau trei state şi vor hotărî: „Haideţi să alegem un singur împărat pentru toată lumea. Şi îl vor alege".
In ultimele timpuri, adevăraţii creştini vor fi deportaţi, iar bătrânii şi neputincioşii vor fugi după dânşii.
Despre Antihrist, stareţul, luminat de Duhul Sfânt, spunea: „Va veni timpul când vor umbla după semnături pentru un singur împărat pe pământ. Şi toţi oamenii vor fi înscrişi. Vor merge prin case, iar acolo vor fi soţul, soţia, copiii. Atunci soţia va încerca să-şi convingă soţul: «Hai să semnăm, avem copii, doar nu le vei mai putea cumpăra nimic». Dar soţul va spune: «Tu fă cum vrei, dar eu sunt gata să mor şi pentru Antihrist nu voi semna»".
Iată ce tablou cutremurător oferă viitorul!
„Va veni timpul, spunea cuviosul părinte Lavrentie, când şi bisericile închise vor fi restaurate nu numai în exterior, dar vor fi amenajate şi în interior. Vor auri cupolele bisericilor şi ale clopotniţelor. Iar când vor încheia totul, va veni acel timp când se va înscăuna Antihristul. Rugaţi-vă ca Domnul să ne dea timp să ne întărim pentru că ne aşteaptă vremuri înfricoşătoare. Şi vedeţi cu câtă viclenie se pregăteşte totul? Toate bisericile vor fi mai frumoase ca niciodată, dar nu va putea intra nimeni în acele biserici.
Antihrist se va încorona ca împărat la Ierusalim într-o splendidă biserică cu participarea preoţilor şi a Patriarhului.
Orice om va putea veni şi pleca din Ierusalim fără nici un fel de oprelişti. Să vă străduiţi sa nu mergeţi pentru că totul va fi spre ademenire şi înşelare.
Antihrist se va trage dintr-o fată evreică desfrânată, având douăsprezece generaţii de desfrânare. Copilul va fi foarte capabil şi deştept, mai ales de atunci de când, fiind foarte mic, de doisprezece ani, plimbându-se cu mama lui prin gradină, se va întâlni cu satana, care ieşind din însăşi bezna întunericului, va intra în el. Băiatul se va cutremura de frică, dar satana îi va spune: «Nu te teme, te voi ajuta». Din acest copil se va coace în chip de om Antihrist.
La încoronarea lui, când se va citi Simbolul de credinţă, el nu va permite să fie citit corect: unde vor fi cuvintele «lisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu» se va recunoaşte numai pe sine.
Atunci Patriarhul va exclama: «Acesta este Antihrist!» şi Patriarhul va fi ucis.
La încoronare Antihrist va purta mănuşi şi când le va scoate, pentru a-şi face cruce, Patriarhul va observa că la degete nu are unghii, ci copite, lucru ce îl va încredinţa că este Antihrist.
Vor veni din cer proorocii Enoh şi Ilie, care vor spune tuturor că a venit Antihrist: «Acesta este Antihrist, să nu credeţi în el». Acesta îi va ucide pe prooroci, dar aceştia vor învia şi se vor înălţa la cer."
Monahia Evlampia, în casa căreia a trăit sfântul, în timp ce mănăstirea era închisă, a păstrat în amintire următoarele: "Era în anul 1939. Părintele a discutat o noapte întreagă. Nu am putut să pricep cu cine a discutat. Nu am îndrăznit să intru şi să văd. Dimineaţa părintele a spus: «Maică, am avut musafiri şi tu ai fost martoră». Atunci am întrebat: «Pe cine?». Stareţul a răspuns cu bucurie: „Proorocul lui Dumnezeu Ilie şi dreptul Enoh. Ei au discutat cu mine despre ultimele încercări ale lumii, despre Rusia, despre împăratul ortodox şi despre Antihrist. Ei au mai spus că va veni să stea de vorbă cu mine Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul»".
In anul 1949, noaptea, sfântul stareţ Lavrentie s-a învrednicit de vizita Evanghelistului Ioan Teologul. Era pe data de 26 septembrie pe stil vechi. Ei au discutat aproape şapte ore. Sfântul Evanghelist a completat cele spuse de proorocul Ilie şi dreptul Enoh şi i-a mai spus şi despre arătarea Crucii Domnului, despre învierea morţilor şi înfricoşata judecată a lui Hristos.

[IonelS]

Antihrist va cunoaşte toate vicleniile diavoleşti şi va face false minuni. Pe el îl va asculta şi îl va vedea, în acelaşi timp, întreaga lume. Sfântul lui Dumnezeu, mărturiseau arhiepiscopul Simon, arhiepiscopul Teodosie, episcopul Iacob şi arhimandritul Teofan, spunea: „Fericit şi preafericit va fi omul care nu va dori şi nici nu va vedea faţa spurcată a lui Antihrist. Cine va vedea şi va asculta cuvântul hulitor de Dumnezeu a lui Antihrist, făgăduinţele pentru toate bunurile pământeşti, acela va fi ademenit şi va merge cu închinăciune înaintea lui şi împreună cu el va pieri şi va arde în focul cel veşnic".
Ei l-au întrebat pe părintele: „Cum vor fi toate acestea?". Stareţul a răspuns cu lacrimi: „în locurile cele sfinte va fi necurăţia pustiirii şi se vor arăta mârşavii ademenitori ai lumii care vor înşela oamenii ce s-au lepădat de Dumnezeu şi care vor săvârşi false minuni. După ei se va arăta Antihrist şi toată lumea îl va vedea deodată". Părinţii l-au întrebat pe sfânt: „Unde? In locurile sfinte? In biserică?". Cuviosul a răspuns: „Nu în biserică, ci în fiecare casă. In colţul unde stau acum sfintele icoane vor sta maşini ademenitoare, care vor înşela oamenii. Mulţi vor spune: trebuie să vedem şi să auzim noutăţile. In aceste noutăţi se va arăta Antihrist".
„Pe oamenii răi îi va însemna cu peceţi. Creştinii vor fi urâţi. Vor începe ultimele prigoane împotriva sufletului creştinesc care va refuza pecetea satanei. Prigoanele vor începe la Ierusalim, iar apoi în toată lumea se va vărsa ultima picătură de sânge pentru Numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dintre voi mulţi vor vedea acele timpuri înfricoşătoare.
Peceţile vor fi în aşa fel încât se va vedea cine a primit-o şi cine nu. Creştinul nu va mai putea nici cumpăra şi nici vinde nimic. Dar nu vă întristaţi: Domnul nu îi va lăsa pe fiii Lui... Nu trebuie să vă temeţi! Biserici vor fi, dar creştinul ortodox nu va putea să intre, deoarece acolo nu se va mai aduce jertfa nesângeroasă a lui Iisus Hristos, căci acolo va fi adunătură „satanică".
Pentru această fărădelege, pământul va înceta să mai rodească, iar din cauza lipsei de ploaie se va crăpa peste tot; vor fi asemenea crăpături încât omul va putea cădea în ele. Creştinii vor fi omorâţi sau deportaţi în locuri pustii. Dar Domnul îi va ajuta şi îi va hrăni pe urmaşii Săi.
Evreii, de asemenea, vor fi adunaţi într-un singur loc. Unii evrei, care au trăit cu adevărat după Legea lui Moise, nu vor primi pecetea lui Antihrist. Ei vor aştepta momentul şi vor fi atenţi la problemele lor. Ei ştiu că strămoşii lor nu L-au recunoscut pe Hristos ca Mesia, dar Dumnezeu le va deschide ochii şi nu vor primi pecetea satanei, ci vor recunoaşte pe Hristos şi vor împăraţi cu Hristos.
Toţi oamenii slabi vor merge după satana şi când pământul nu va mai rodi, oamenii vor veni la dânsul să le dea pâine, iar el va spune: „Pământul nu dă pâine. Eu nu pot face nimic".
De asemenea, nu va fi nici apă, căci toate râurile şi lacurile vor seca. Această nenorocire se va prelungi trei ani şi jumătate, dar de dragul aleşilor Săi, Domnul va scurta aceste zile. In acele zile încă vor mai fi luptători puternici, stâlpi ai Ortodoxiei, care vor fi sub înrâurirea rugăciunii lui Iisus. Domnul îi va acoperi cu harul Său atotputernic şi nu vor vedea acele false semne, care vor fi pregătite pentru toţi oamenii.
Repet încă o dată că nu se va putea merge la acele biserici, pentru că nu va fi harul în ele.
O soră, ascultând această discuţie, a întrebat: „Cum va fi? Nu aş vrea să ajung acele timpuri!". „Tu eşti tânără, ai putea să aştepţi", a spus stareţul. „Este înfricoşător!". „Dar tu să alegi una din două: cele pământeşti sau cele cereşti". „Va fi război, a continuat părintele şi unde va fi război, acolo oamenii nu vor mai fi. Inainte de acest război, Domnul va trimite oamenilor slabi unele boli şi ei vor muri. In timpul lui Antihrist nu va fi moarte.
Al treilea război mondial nu va fi pentru pocăinţă, ci pentru distrugere".
Sora a spus: „Este bine că va fi război, pentru că unii vor fi trecuţi în rândul mucenicilor".
Părintele a replicat: „Nu, dacă cei credincioşi vor fi udaţi cu sânge, atunci se vor număra cu mucenicii, dar dacă vor fi necredincioşi, atunci vor merge în iad".
„Pot să şi piară unii", a spus sora.
Dar părintele a răspuns: „Pe cei slabi, Dumnezeu îi va lua, iar alţii se vor curăţa prin boli. Unii, care la război îşi vor înmuia păcatele lor în sânge, vor fi număraţi cu mucenicii. Iar pe cei mai puternici, Domnul îi va lăsa să se întâlnească cu El. Până ce nu se va întregi cu cei ce se mântuiesc numărul martorilor lui Dumnezeu, pustiit prin căderea unei părţi a îngerilor, Domnul nu va veni la judecată.
Dar în ultimul timp Domnul îi va trece în ceata îngerilor şi pe cei vii, înscrişi în cartea vieţii,.
„Restaurarea bisericilor va continua până la venirea lui Antihrist şi pretutindeni va fi o frumuseţe nemaipomenită, spunea stareţul. Iar voi să fiţi cumpătaţi cu reparaţiile la biserica noastră, mai ales privind partea exterioară. Rugaţi-vă mai mult, mergeţi la biserică, mai ales la Liturghie, la care se aduce jertfa nesângeroasă pentru păcatele întregii lumi. Spovediţi-vă şi împărtăşiţi-vă mai des cu trupul şi sângele lui Hristos şi Domnul vă va întări.
Domnul este milostiv: acei evrei care vor refuza să primească pecetea lui Antihrist şi vor striga că aceasta este o înşelătorie, iar nu Mesia, se vor mântui".
Părintele discuta cu ierodiaconul Gheorghe, plângea cu amar şi spunea: „Multă preoţime va pieri în timpul lui Antihrist". Părintele Gheorghe i-a spus: „Cum să fac să nu pier, doar eu sunt diacon?". Părintele a răspuns: „Nu ştiu". Atunci diaconul a început să plângă şi căzând la picioarele stareţului îl implora să se roage pentru el, pentru a se feri de iad. Stareţul s-a rugat şi a spus: „Bine, aşa va fi, te vei îmbolnăvi de cap şi vei intra în împărăţia cerurilor".
Cele spuse de stareţ s-au împlinit. Noi îl ştiam pe acest diacon de la Lavra Peşterilor din Kiev. Era un călugăr foarte virtuos. Deodată s-a îmbolnăvit de cap şi în scurt timp a murit.
Părintele plângea deseori cu lacrimi: „Este plin iadul cu sufletele oamenilor... Şi întind şi pe pământ iadul. Toţi demonii vor ieşi şi vor fi în oamenii care nici nu îşi fac cruce, nici nu se roagă, ci doar ucid oameni. Iar uciderea este întâiul păcat. Demonii se vor strădui să ademenească cât mai mulţi oameni cu acest păcat".

[IonelS]

Epistola unui sfant contemporan: “PREGATITI-VA, DRAGII BUNELULUI, PREGATITI-VA…”
“Dumnezeu caută la lucrarea tainică a inimii; la lucrarea cea dinlăuntru, nu la cea dinafară. Când se exagerează cu lucrarea de dinafară, cum se întâmplă acum, e semn că s-a părăsit lucrarea lăuntrică“.

“… Rostul duhovnicilor nu este să-i înfricoşeze şi să-i înspăimânte pe fiii lor duhovniceşti. Dar a ascunde adevărul, şi anume că mult nu mai e, ar fi o trădare a Adevărului Hristos”.
Această scrisoare face parte din minunata corespondenţă trimisă de un Staret rus contemporan mai putin cunoscut, Părintele Selafiil din Tomsk, Siberia - ucenicul Sfântului Arhiepiscop Luca al Crimeii - (a nu se confunda cu Batranul Selafiil de la Noul Neamt, duhovnicul parintelui Savatie Bastovoi) către un tânăr român, pe care l-a călăuzit prin scrisorile, prin dragostea şi rugăciunile sale până la trecerea sa către Domnul în anul 2006, când împlinea vârsta de 94 de ani. Lucrul minunat este acela că tânărul, deşi nu a vizitat niciodată Rusia, a primit de la Dumnezeu darul de a cunoaşte şi a fi călăuzit, de către unul dintre marii părinţi duhovniceşti ai zilelor noastre. (”Presa Ortodoxa”, nr. 6/2009, text revizuit prin consultare cu destinatarul scrisorii) “Domnul să vă binecuvânteze şi să vă acopere cu mâna Sa cea tare!
Mişa, Mişa, Bunelului îi este tare dor de tine. Mişa, nu ştiu dacă ne vom vedea în această scurtă viaţă pământească, în această pribegie a noastră către Cer. Dar fiece scrisorică ce mi-o citeşte batiuşka Varsanufie de la tine şi de la voi mă face pe mine, un moşneag noduros şi ros de molii, să iau pulsul inimii mele dulci. (…)
Mişa, Mişa, am aflat şi noi - mai bine zis, îngeraşii aceştia ai mei - prin anunţurile care se fac la acest calculator, despre ceea ce se întâmplă acum în lumea largă. Eu nu ştiu cum lucrează acest aparat, dar Varsanufie mi-a spus că se afişează cumva ştirile cele mai importante ce se petrec în lume. Oh, inima mea dulce, vezi cât s-a înmulţit răutatea în lume? Acolo, în Palestina, este acum mare vărsare de sânge şi lucrurile nu cred să meargă spre bine. Poate te vei mira, Mişa, dragul Bunelului, că pe mine, un moşneag, mă preocupă lucrurile acestea; dar voiesc să vi le zic pentru că acum sunt vremurile de sfârşit, copile, sunt vremurile de sfârşit! Pacea în lume va fi, curând, un lucru rar.
Oh, dragul Bunelului, eu mă voi duce din această lume deşartă în curând, dar voi, voi veţi prinde mari grozavii şi mari răutăţi. Când vor fi anume toate acestea?, îl veţi întreba pe Bunelul. Ei, Domnul Dumnezeu poate grăbi sau mai poate amâna sfârşitul, după a Lui socotinţă; răutatea şi desfrânarea, eresul şi delăsarea s-au înmulţit atât de mult în lume, că nu ştiu cât va mai îngădui Domnul lumea aceasta…
Copile drag, Mişa, să ştii că grozăvia cea mare va fi un război între toate marile puteri ale lumii, şi va fi atâta foc şi prăpăd peste toată omenirea, că mulţi vor vrea să se fi aflat în pământ, în morminte. Mulţi vor pieri…
Mişa, inima mea dulce, rostul duhovnicilor nu este să-i înfricoşeze şi să-i înspăimânte pe fiii lor duhovniceşti. Dar a ascunde adevărul, şi anume că mult nu mai e, ar fi o trădare a Adevărului Hristos.
Pregătiţi-vă, dragii Bunelului, pregătiţi-vă…
Cum să vă pregătiţi?
Rugaţi-vă cu sârguinţă; Mişa, hrana şi băutura noastră este pravila de fiecare zi şi sfânta spovedanie. Feriţi-vă ochii şi cugetele de desfrânare, căci pentru desfrânare va îngădui Domnul acest prăpăd prin foc.
Mişa, Mişa, cele ce ţi se par grele, cu ajutorul lui Dumnezeu sunt uşoare şi dulci. Tu ştii lucrul acesta. Chiar în mijlocul lumii, harul lui Dumnezeu este cheiţa care deschide inimile noastre şi lasă să intre Viaţa veşnică. În mijlocul cetăţii, Dumnezeu ascunde mulţi plăcuţi ai Lui. Aşa a fost întotdeauna.
Numai să strigaţi, dragii Bunelului, să strigaţi la Dumnezeu şi la Preacurata Maica Sa când veţi avea vreo greutate pe suflet sau veţi da de vreo ispită!
Acum, da, se deschid multe mănăstiri. Se scriu multe cărţi. Se ţin multe conferinţe de pace între religii. Se înfrumuseţează bisericile cu felurite podoabe, cu aur şi argint… Dar Dumnezeu nu caută la acestea… Dumnezeu caută la lucrarea tainică a inimii; la lucrarea cea dinlăuntru, nu la cea dinafară. Când se exagerează cu lucrarea de dinafară, cum se întâmplă acum, e semn că s-a părăsit lucrarea lăuntrică... Mi-au povestit multe aceşti părinţi români ai mei, de când îi ştiu eu pe îngeraşii aceştia… Sunt mii şi mii de monahi, dar abia dacă găseşti vreun povăţuitor cu frica lui Dumnezeu. Eu plâng adesea pentru aceasta, copile. Sunt mulţi stareţi care se îngrijesc de gospodărie, de chiverniseală, iar de lucrarea lăuntrică aproape că nu se grijeşte nimeni.
Dragii Bunelului, voi să faceţi aşa: petreceţi fiecare zi în frica lui Dumnezeu, cu plinirea pravilei şi cu gândul că acea zi poate fi cea din urmă. Petrecând aşa, nu veţi greşi. Chiar dacă nu veţi putea ţine gândul acesta al morţii în fiece zi, măcar o clipă, o secundă pe zi să vă gândiţi la moarte, şi tot va fi bine.
Dar mai cu seamă, dragii Bunelului, să ţineţi această mare comoară ce a sădit-o Dumnezeu în inimile voastre - dragostea duhovnicească.
Părinte Filothei, ţineţi aproape de Mişa. Mişa, cocorul meu alb, ţine aproape de batiuşka Filothei.
Acum, veniţi fiind din Athos, unde aţi întâmpinat multe ispite, aşa cum aţi scris mai demult Bunelului, trebuie să vă bucuraţi. Credeţi că Domnul a poruncit dragostea, fiind noi fără de greşeală? Sau poruncit-a Domnul dragostea îngerilor din cer? Nu, nicicum, căci aceştia sunt duhuri, sunt făpturi netrupeşti care Îl iubesc pe Domnul, Îl slavoslovesc şi ascultă pururea poruncile Lui.

[IonelS]

Nu, Domnul ne-a poruncit nouă, celor de pe pământ, dragostea - nouă, celor ce suntem ţinuţi de multe neputinţe, celor ce ne oblojim rănile cu harul Său, celor ce ne sângerăm uneori unii pe alţii din neştiinţă duhovnicească şi din pricina boalelor de care suferim.
Domnul nu a spus: „Vindecaţi-vă mai întâi, şi apoi faceţi faptele dragostei ce vă zic”. Nu, Domnul a poruncit să ne iubim unii pe alţii, aşa cum suntem - şi, pe măsura ostenelii noastre, ranele se închid, sângele se opreşte, durerea încetează.
Dragostea noastră unul către altul aduce roua smereniei. Iar, smerindu-ne, ajungem să iubim mai adevărat. Numai smerindu-ne…
Dragostea este poarta către cer. Prin această poartă nu intră cei mari ai acestei lumi, cei voinici, cei perfecţi. Nu, această poartă este făcută pentru cei ologi, pentru cei gârbovi, pentru cei orbi, pentru cei slăbănogi, pentru cei paralitici... Dragul Bunelului, drag… Aceştia intră pe poarta dragostei şi ajung în curţile Domnului, unde încep să se vindece. Ei nu intră pe poarta dragostei deja vindecaţi, tămăduiţi, ci se vindeca prin dragoste. Hristos Domnul, Dragostea, îi iubeşte aşa cum sunt şi îi vindecă.
Sfântul şi feciorelnicul Ioan de-Dumnezeu-Cuvântătorul, la sfârşitul vieţii sale îmbelşugate de har, doar atât le spunea celor ce însetau de cuvântul mântuirii: „Iubiţi-vă unii pe alţii…“. Şi o rostea într-una. Altă cale nu este…
Dragii Bunelului, Domnul să vă dăruiască a gusta din bucatele Raiului şi, mai cu seamă, din dulcea smerenie. Voi veţi avea multă bucurie unul de la altul şi, împreună, de la Dumnezeu… Ţineţi această dragoste unul pentru altul, dragii Bunelului, ţineţi acest dar de la Domnul. Aşa creşteţi, aşa vă vindecaţi, aşa vă mântuiţi… Dragoste fără smerenie nu se poate. O, şi pentru a sădi smerenia în inima mea învârtoşată, eu, moşneagul Selafiil, am râcâit mult, am zgâriat zgura de pe inima mea; mult sânge a curs într-această cercare a mea, şi încă n-am izbutit să ating smerenia.
Nu cumva să vă închipuiţi că îndemnul „Iubiţi-vă unii pe alţii” e uşor. Nu! Lumea nu înţelege aceasta, şi de aceea nu poate iubi. Dar voi, copiii mei, aţi înţeles acum că fără sângerare nu se poate! Iese puroiul, se sparge buba, şi încă mai rămâne de stors… Apoi, când vine harul, totul se face ca nou.
Vă roagă un moşneag, păziţi dragostea. Smeriţi-vă. Fiţi o inimă, un cuget.
Vremurile rele sunt…
Bunelul vă recomandă cărţile Sfântului Ierarh Ignatie Briancianinov „Asketiceskii opiti” („Experienţe ascetice” - n.tr.). Părinţii români mi-au spus că s-au tradus două volume şi în româneşte, deşi lucrarea e mai mare şi mai cuprinzătoare. Acolo se află un fascicul mai mărişor ce se cheamă „Fărâmiturile ospăţului”. E o lucrare foarte potrivită a o citi în vremurile de acum, mai cu seamă concluziile care le înfăţişează Sfântul Ignatie la sfârşitul acestui fascicul. Eu nu ştiu, dragii Bunelului, de veţi găsi cele ce vi le-am spus, deşi îmi amintesc că într-o scrisorică mai veche aţi spus că aveţi scrierile Sfântului Ignatie, pe care le-aţi şi luat în Athos. Bunelul are o ediţie mai veche, care are 100 de ani, fiind din 1906, de pe vremea slăvitului ţar mucenic Nicolae.
Mişa, Mişa, cocorul meu alb, privesc la zborul tău şi mă bucur.
Din când în când, mai treci şi prin faţa moşneguţului ros de molii din Siberia; eu mă voi uita pe fereastră şi voi vedea cerul senin, şi un cocor alb, vestitor al bucuriei.
Te iubesc,
†Selafiil”
(scrisoarea integrala a fost publicata si in ultimul nr., 6/2009, al revistei “Presa ortodoxa“;

[IonelS]

Ultima poezie - profetica - a Sfantului Ioan Iacob Hozevitul. Cititi o profetie sub forma de poezie a unui sfant. Cititi sa vedeti cum scriu sfiintii poezii! Mai rar aceasta forma de exprimare la sfinti, dar nu mai putin profunda.

VANTUL PUSTIIRII
(Urgia cereasca)
1
Iarasi lupte, iarasi sange
Iarasi zgomot de razboi,
Iarasi lacrimi nesfarsite,
Iarasi valuri si nevoi!
2
Cand a sters sarmana lume
Lacrima de pe obraz,
Au venit napraznic iarasi
Alte valuri de necaz.
3
Vaduvele iar vor plange
Cu batranii cei sarmani
Si copiii vor ramane
Iar cu miile orfani.
4
Pustii-se-vor orase
Si pe multi ii vor robi,
Unde sunt cantari desarte,
Gloantele vor dantui.
5
Iar in locul rasfatarii
Si al luxului nebun,
Va domni de-acuma groaza
Si cutremurul de tun.
6
Care azi, (de zburdaciune),
Umbla goi, nerusinati,
Vor ajunge ca sa umble
De nevoie dezbracati.
7
Cand sporeste rautatea
Se scarbeste Dumnezeu,
Pentru asta vin in lume
Si razboaiele mereu!

[IonelS]

O alta exceptionala profetie , in versuri, a
Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, despre ispita neamului de pe urma si fratii cei mincinosi. Admirabila profetie !
1
La anii veacului din urma,
Pastorii cei duhovnicesti
Se vor abate de la turma,
Urmand curentelor lumesti.
2
Pasi-voi ei pe cale stramba,
Lasandu-si drumul parintesc,
Si vor canta la oi din <<dramba>>,
Iar nu din <<fluier pastoresc>>,
3
Vor face focul cu <<progresul>>
In <<staulul duhovnicesc>>
Si fumul va starni eresul
Retezului papistasesc.
4
Atuncea lumea cu stiinta
Va face nascociri mereu.
Si nu va fi la ea credinta,
Nici temere de Dumnezeu!
5
Poporul cel cu simplitate
- De frica vesnicelor munci -
Va mai pazi cu scumpatate
Dumnezeiestile porunci.
6
Dar vietuind in neunire
Si fara povatuitori,
Vor fi urati de stapanire
Si multi vor sta prin inchisori.
7
Acei cu ravna mai fierbinte
La fapta buna, si smeriti,
Vor fi ca cei iesiti din minte
De toata lumea socotiti.
8
Intelepciunea omeneasca
Va face idoli pe pamant.
Si lumea vrea sa foloseasca
Dezmatul ca asezamant.
9
Vor tunde barbile si parul
Si hainele vor reteza,
Iar legile cu adevarul
La moda toate vor scurta.
10
La tineri nu va fi rusine
Si nici iubire intre frati,
Iar moda va tari cu sine
Pe oamenii destrabalati.
11
Atuncea Dumnezeu, cu greata,
Va cauta spre pamanteni
Si-i va lipsi pe multi de viata
Ca oarecand pe <<sodomeni>>.
12
Pamantul isi va pierde mana
Si munca nu va fi cu spor,
Ca multi vor crede pe Satana
Tovaras slobozirii lor!
13
Atuncea lumea va sa fiarba
Ca un cazan la <<pirostea>>,
- Aprinsa de manie oarba -
Si pacea ei se va lua.
14
Razboaie mari, infricosate,
Se vor tine aproape lant,
Dar mai grozav va fi ca toate
Al <<celor sapte, la Bizant>>!
15
Popoarele civilizate
Cand mai vartos vor progresa,
Ca fiarele infometate
Cu dintii se vor sfasia.
16
Vor face <<care>> zburatoare,
Iar coada lor de scorpion
Va face iarasi tulburare
Ca turnul de la Babilon.
17
Atuncea vor fi ca armatura
Balauri groaznici de metal,
Imprastiind parjol din gura
Si fumuri cu venin mortal.
18
La vii abia a treia parte
Din toata lumea va scapa,
Iar restul se va da la moarte;
Apoi razboiul va-nceta!
19
Caci Inger va veni din ceruri,
Strigand cu glas infricosat,
Sa puna capat la maceluri
Puterile din Tarigrad.
20
Acolo Ingerii vor pune
Pe tronul bizantin un Sfant
Si pasnic toti se vor supune,
Lipsind razboiul pe pamant.
21
Atunci va fi Ortodoxia
In toata lumea stralucind,
Si va sa piara dusmania,
Belsug si dragoste fiind!

[IonelS]

Sf Ioan Iacob Hozevitul. Uite ca sfantul intra si in mediul politic ocult al celor ce lupta lumea crestina.

FIARA APOCALIPTICA
1
Acum sporeste rautatea,
Deschis-a scoala Antihrist
Si dascaleste multa lume
Cu “alfabetul ateist”!
2
Caci astazi “fiara cea gandita”
Isi misca capetele ei:
Masoneria, comunismul
Si razvratitii de evrei!
3
Papalitatea de la Roma
Si cu paganii din Agar
Arunca mai cu indarjire
Sagetile lui veliar!
4
Din sapte capete de fiara,
Aceste cinci s-au aratat,
Iar cand se vor ivi si restul,
Sfarsitul s-a apropiat!
5
Va mai iesi o alta fiara
Cu doua coarne ca de miel
Iar glasul ei ca de balaur,
Avand putere de la el.
6
Mai are fiara zece coarne
Cu semnele lui “Lucifer”,
Sunt patimile pierzatoare
Ce striga astazi catre cer.
7
Aceasta este <<uraciunea>>
Ce va sedea pe locul Sfant
Si cu putere diavoleasca
Va fi stapana pe pamant!

[IonelS]

Sf. Nectarie de la Optina despre chipul Bisericii de la sfarsitul veacurilor

. „Acest vis a durat aproape toata noaptea, spunea Parintele Nectarie. Nu pot sa va relatez toate detaliile, caci ar dura prea mult. Iata esentialul: vad o câmpie imensa, unde are loc o batalie cumplita între nenumarate gloate de apostati si o mica oaste de crestini. Toti apostatii sunt foarte bine înarmati si duc lupta dupa toate regulile stiintei razboiului; crestinii sunt însa fara arme. Eu, cel putin, nu vad la ei nici o arma. Si deja se poate ghici, spre îngrozirea mea, deznodamântul acestei lupte inegale: survine momentul biruintei totale a gloatelor de apostati, deoarece dintre crestini nu a mai ramas aproape nimeni.
Îmbracati sarbatoreste, apostatii, împreuna cu sotiile si copiii lor triumfa si deja sarbatoresc victoria… Deodata, un grup neînsemnat de crestini, printre care sunt femei si copii, executa un atac neasteptat împotriva apostatilor si într-o clipa imensa câmpie de lupta se acopera de trupurile ostii atee si toata nenumarata adunatura este nimicita si, pe deasupra, spre uimirea mea, fara ajutorul vreunei arme. Si l-am întrebat atunci pe un ostas crestin, ce statea lânga mine
-Cum ati putut înfrânge aceasta nenumarata oaste?
-Dumnezeu ne-a ajutat! a fost raspunsul.
-Dar cu ce? întreb eu. Doar nu ati avut nici un fel de arme.
-Cu ce s-a nimerit, a raspuns osteanul. Cu aceasta s-a sfârsit visul meu”, a încheiat Staretul.


Jurnalul unui pelerin la Petru Voda: Va fi razboi...
Va fi razboi...
Am intrat la parintele Iustin si era vesel cum nu-l mai vazusem de multa vreme. Era tarziu, probabil obosit dar prietenii cu care venisem si mai ales copiii lor l-au tare binedispus. Am inca in minte ochii sai limpezi ca lacrimile varsate pentru neamul acesta, patrunzatori si plini de simtul realitatii cu care intr-o secunda mi-a sters orice indoiala pe care o aveam in privinta dreptei socoteli cu care trateaza problemele vremurilor pe care le traim.
A zis ca o sa fie razboi, cat de curand... si n-am indraznit sa intreb mai mult. Permisul expirat n-am primit blagoslovenie sa-l schimb, asta e...
Parintele care punea mult accent pe carte acum vad ca nu mai sfatuieste parintii sa dea copiii la scoala (era un sfat dat cuiva individual, unele cuvinte nu sunt pentru toti dar ramane tras un semnal de alarma)
A aprobat parerea cunostintei mele referitoare la lupii in piele de oaie care nu mai sunt ierarhii (astia si-au dat deja arama pe fata) ci asa zisii ortodocsi (spre exemplificare Puric si altii asemenea).
Ne-a miruit si binecuvantat...
Ce greu o sa cada cuvintele astea la stomacul unora! Si ce razboi o sa se porneasca impotriva manastirii asteia... Da ce zic! Toate tunurile sunt deja indreptate inspre ea, se aud cum maraie cainii care asteapta semnul pentru a se dezlantui. Semnul... sa fie semnul fiarei?!

http://romaniaorthodoxa.blogspot.com/

[IonelS]

Sfantul Cosma Etolul - cuvinte de duh si profetii: “RAUL VA VENI DE LA CEI INVATATI”
• “Sufletul si Hristos - doar acestea doua, sa te intereseze! Lumea toata sa cada, pe acestea doua, nimeni nu ti le poate lua, afara numai daca nu le dai tu, cu voia ta“.
• “Chiar daca te-ar ierta toti duhovnicii, patriarhii, arhiereii si lumea întreaga, esti neiertat daca nu te pocaiesti în fapta“.
• “Va veni vremea ca vrajmasii vostri sa va ia pana si cenusa din foc, dar voi sa nu va schimbati credinta, cum fac altii“. [Spusa in Siatisti.]
• “Sunt trist pentru fala pe care o aveti. Piciorul meu nu va mai calca aici. Si daca nu lasati lucrurile pe care le faceti, trufia si hotia, veti fi nimiciti. In ramura de care va atarnati sabiile, va veni o zi in care tiganii vor atarna organele voastre”. [Spusa in satul Aghios Donatos Souliou.]
• “Faceti case aratoase si nu veti locui in ele“. [Cuvinte spuse tot la Assos, cand intr-o zi a trecut prin fata unei case nou construite. Dupa putin timp, toti locuitorii ei au murit, afara de o singura femeie”.]
• “Du-te si pe drum ti se va rasplati” [spusa in Dervistani despre cineva care l-a ironizat pe sfant si care ulterior a fost ranit pe drum pe un dusman al sau.]
• “Spune-le figurilor alora sa nu vina aici, ci sa se intoarca inapoi” [Pe cand invata in Assos, in Kephalinia, Sfantul Cosma si-a intrerupt predica o clipa si a trimis un auditor la casa stapanului locului sa spuna aceste cuvinte. Aici erau patru doamne din aristocratie imbracate indecent, care erau gata sa vina sa urmareasca predica lui.]
• “Cand veti vedea flota in ape grecesti, atunci se va dezlega problema Orasului [Constantinopului]”.
• “In Oras [Constantinopol] va curge atata sange cat sa inoate in el un vitel de trei ani”.
• “Turcii vor fugi, dar vor veni din nou si vor ajunge pana la Examilia. In cele din urma vor fi alungati in Kokkini Milia. Dintre turci, o treime vor fi omorati, o treime se vor boteza si doar o treime vor ajunge la Kokkini Milia“. (a se vedea si profetiile cuv. Paisie Aghioritul, care talcuieste si aceste cuvinte ale Sfantului Cosma: Profeţiile Părintelui Paisie şi Proiectul Anatoliei de sud-est, n.n.).
• “Va veni o armata straina, va crede in Hristos, dar nu va sti limba”.
• “Va veni odata o oaste straina care va crede in Hristos, dar voi nu o veti sti”.
• “Cu unii veti adormi si cu altii va veti scula dimineata”.
• “Veti vedea trei familii intr-o casa”.
• “Veti merge sa locuiti altundeva si altii vor veni sa locuiasca la voi”.
• “Veti vedea 40 de animale legate de un par”.
• “Multi vor pieri de foame”.
• “Bogatii vor ajunge saraci si saracii vor muri”.
• “Un pumn de aur, un pumn de faina”.
• “Va veni vremea cand vor conduce lumea lucrurile necuvantatoare si neinsufletite”. [Aluzie la inventiile tehnologiei moderne care va guverna viata umanitatii.]
• “Cauza razboiului general va veni din Dalmatia. Mai intai se va imparti Austria, apoi si Turcia”. [Aluzii la inceputul primul razboi mondial.]
• “Daca se gasesc de acord trei puteri, nu veti pati nimic”.
• “Daca problema se va rezolva prin razboi, veti pati multe nenorociri; din trei sate va ramane doar unul”.
• “Multe sate vor fi nimicite, trei vor deveni unul”.
• “Sa va rugati sa fie zi si nu noapte, vara, nu iarna”.
• “Oamenii vor ramane saraci, fiindca nu vor avea dragoste de copaci”.
• “Oamenii vor ajunge goi, fiindca se vor face netrebnici”.
• “Prapadul va veni din inaltime, de la liman”.
• “Va veni pe neasteptate; dobitoacele vor ramane injugate la lucrul lor si voi veti fugi”.
• “Multe se vor intampla. Orasele vor ajunge ca niste baraci”.
• “Sa le dati ceea ce va cer; numai sa va scapati sufletele”.
• “Daca vor gasi pe drum argint, nu se vor apleca sa-l ia. Dar pentru un spic se vor omori care sa-l ia primul”.
• “Raul va veni de la cei cititi [invatati, intelectuali]”.
• “Veti rabda fie trei zile, fie trei luni, fie trei ani”.
• “Va veni vremea cand nu va mai fi aceasta armonie care e astazi intre popor si cler”.
• “Clericii vor fi cei mai rai si mai necredinciosi dintre toti”.
• “Se vor intampla atat de multe, incat de frica mamele vor naste inainte de vreme”.
• “Sa nu va faceti case mari. Sa faceti bordeie ca sa nu va intre inauntru”.
• “Va vor pune un bir mare si cu anevoie de purtat, dar nu vor ajunge”.
• “Va vor pune bir pe cotete si ferestre”.
• “Va vor cere sa va si ia soldati, dar nu vor ajunge sa o faca”.
• “Cand veti auzi ca razboiul va incepe de jos [din sud], veti patimi putin; daca va incepe de sus [din nord], veti fi nimiciti”.
• “Stancile si rapele vor fi pline de lume”.