Ideile nu ne vindeca firea

[costelscutariu]

\"Iesi-va omul la lucrul sau si la lucrarea sa pana seara!\"

De cand ne nastem si pana la dreapta infatisare in fata Creatorului nostru, datori suntem pentru darul primit-libera alegere-a da socoteala de felul cum am inmultit \"talantul\" -(talentul, darul), cu care am fost binecuvantati la Botez. Lipsa de actiune este trandavie, lipsa curajului este dezertare si lasitate, caci sta scris:\"-Indrazniti, Eu am biruit lumea...!\" lipsa gandirii si a analizei este asemanarea cu celelalte fiinte ale creatiei care , asa cum au fost zidite, aduc neincetat slava Creatorului lor, deoarece ele primesc(cand cer) orice au de trebuinta! Dar noi, fiintele aceluiasi Creator care suntem asemenea Lui (inzestrati cu ratiune) stiind ca: \"Orice lucru veti cere intru numele Meu(de la Tatal), Eu voi face!\" - ce mai asteptam? Cum ne mantuim? Dragostea, Iubirea, Blandetea, Bucuria, Smerita cugetare, Nadejdea, Rabdarea,, Credinta, Rugaciunea, ASCULTAREA! Ascultare si rabdare,rabdare! Rabdare, rabdare, rabdare si iar rabdare!
Orice om traieste ori doua raiuri, ori doua iaduri! Omule, aproapele meu, asemenea mie si capetenia mea, ALEGE!

Constantin Scutariu

[Sara I]

Frumoase cuvinte...

Doamne ajuta !

"Ideile nu ne vindeca firea"..probabil ca depinde de idei...caci ideile sunt bazate pe cuvinte..si sunt idei bazate pe cuvinte omenesti..generate de om adica..dar, marire lui Dumnezeu...sunt si idei generate de Cuvinte Dumnezeiesti...si eu cred ca orice Cuvant de la Dumnezeu, care este primit cu blandete in inima noastra...are puterea sa ne schimbe...dinlauntru...si asta face diferenta...toata diferenta...pentru ca au in Sine putere sfintitoare...(o definitie a cuv. "a sfinti" este a separa, a pune deoparte, a desprinde din...a scoate ceva din altceva...), si ne pot schimba felul de a gandi...de a dori...de a simti...de a trai..

Ap. Ioan..ne spune ca: "La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul."(Ev.dupa Ioan,1:1)

Si Mantuitorul..cand s-a rugat pentru ucenicii Sai...si pentru toti cei care vor crede in El..prin marturia apostolilor...prin harul Sfantului Duh...prin marturia Bisericii luptatoare...de-a lungul veacurilor...a cerut Tatalui: "Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvantul Tau este adevarul."(Ev dupa Ioan,17:17)

Isus Hristos este numit in Scripturi si CUVANTUL LUI DUMNZEU...SABIE CU DOUA TAISURI..care ne judeca gandurile si trairile...ADEVARUL...cumva eu am inteles ca El este etalonul nostru...si sistemul nostru de referinta, singura Lumina in intunericul acestei lumi.....si la El este dreptatea...adica El are dreptate...intotdeauna...de ex...daca El zice...ca pe tine...care imi esti aproape...sa te iubesc ca pe mine...si mie imi este imposibil...ca ma enervezi...ca nu-mi place de tine..ca stiu eu cate mi-ai gresit si nu meriti sa te iubesc...ca iti vad o mie si una de defecte...si ce treaba am eu sa te iubesc, sa te ajut,am si eu necazurile mele.. ca imi esti un strain...vezi...cate argumente pot aduce eu..si totusi...oricate argumente as aduce...eu nu am dreptate...sa nu te iubesc...si avand referinta...adica Cuvantul Lui...eu imi dau seama ca sunt in greseala..orbire..egoism..etc..si ma pot ruga Lui sa curete inima si mintea mea..sa ma miluiasca cu iubirea fata de tine, care imi esti aproape..si asta poate dura ani..:-)..dar daca nu as avea drept referinta Cuvantul Lui...as zice ca bine fac...ca toata lumea face asa...si nu m-as sinchisi..

Trei ani de zile, Mantuitorul, Dumnezeul vesnic, intrupat in Persoana lui Isus Hristos, nascut in Bethleemul Iudeii..om ca noi...si totusi..Dumnezeu...a umblat cu niste oameni...si le-a spus niste Cuvinte...gen..e fain de voi cand oamenii va resping si va ocarasc pentru numele Meu...gen...daca cineva iti ia haina de pe tine...no, nu-i bai...tu da-i si camasa...si va veti gasi fericirea...in bunatate...in iertare...in blandete...in sete si foame.. nu de bani, nu de sex, nu de putere, nu de faima, nu in masini tari si bijuterii scumpe, nu in haine de firme..nu in respectul si aprobarea celorlalti..sau invidia lor..nu in a fi mai tare sau mai smecher ca vecinu', sau colegul,...nu in droguri si in alcool..ci de neprihanire...in adevar...in a fi sincer...in dreptate...de Imparatia Cerurilor... cand veti realiza ca de fapt inima voastra Ma doreste pe Mine..nu ca trebuie, nu ca ni ne predica, nu ca suna bine...nu pentru ca suntem religiosi...ci pentru ca asa este creata inima umana, cu un gol, un vid launtric, cu neputinta de umplut cu nimic altceva decat cu DRAGOSTE.(si aici nu vorbesc de dragostea barbat-femeie, care are masura ei..dar nu este implinirea ultima a inimii noastre)..ci de Hristos, Care este Dragostea lui Dumnezeu pentru noi...intrupata..Adevarata, Reala, Tangibila...care nu te paraseste niciodata...nu te tradeaza niciodata...nu te forteaza niciodata...

Asa a inceput... in lumea noastra cazuta din cer...asa...cu un Om din Galileea, care a zis niste Cuvinte...care pentru multi dintre noi par imposibile, nebunie, pentru fraieri si oameni slabi...si a continuat cu 12 oameni...care au crezut acele Cuvinte..le-au luat de bune...desi sunt sigura ca nu le-a fost usor...si au cazut...si n-au putut...si s-au lepadat...si au adormit...si L-au lasat Singur in Ghetimani...si le-a fost frica...si unii au plans cu amar..caci doreau probabil din toata inima sa-I urmeze Lui...dar nu puteau...sau nu stiau ca pot...dar El...tot El...Acelasi El..le-a facut parte de harul...mila...indurarea...bunatatea...lui Dumnezeu....Sfantul Duh...care vine de la Tatal nostru...si care Il naste pe Hristos in inima noastra...si ne da puterea, taria, dorinta si infaptuirea...sa ne lepadam de noi insine...de lumea asta toata cu vicleniile si amagirile ei...luandu-ne crucea...si sa-I urmam Lui...cat putem...cum putem...ca sa devenim din mincinosi, desfranati, hoti, depresivi, adulterini, vicleni, egoisti, criminali, violatori de copii, ucigasi de mama si de tata, ucigasi de prunci.....ceva demn de numele de om, ceva demn de Isus Hristos...care ne-a rascumparat din toate acestea nu cu 30 de arginti, cu cat L-am vandut noi, dar cu Sangele Lui...

Miracolul sarbatorit in ortodoxie, in fiecare an..de Rusalii..este pogorarea Duhului Sfant...Duhul Adevarului...care pretutindenea este...mai putin in inimile noastre inchise...si in mintile noastre orbite de dumnezeul acestui veac..(Izbaveste-ne, Doamne Isuse Hristoase)..si..Care...a strapuns in acea zi inimile apostolilor...si a devenit LEGEA lor launtrica, Calauza lor, Mangaierea lor, Norma lor morala..Taria lor...Curajul lor...nobletea...si demnitatea lor..iubirea lor...urmarea lui Hristos..pana la moarte..fie ce-o fi..cumva..ceea ce auzise si vazuse la Domnul lor in cei trei ani s-a interiorizat in ei...Cuvantul s-a facut trup in ei...in personalitatea si caracterul si trairea lor...si doar asa ei au putut fi martori, si au putut canta slava lui Dumnezeu cand erau in puscarie...cand erau dati fiarelor in arenele romane...spre distractia publicului..sau cand erau arsi pe rug....sau taiati cu fierastraul in doua..asa puteau umbla pe ape..ca Maria Egipteanca...sau invia morti..ca Antonie...sau avea lei fiorosi la picioarele lor..urmandu-i ca niste catelusi...cum a fost cu Francisc de Asisi...si altii..multi dintre ei necunoscuti...nevazuti...nestiuti...prin pustie si pesteri...ei, de care lumea asta nu e vrednica...adevaratii eroi ai umanitatii...sfintii, robi si frati ai Domnului nostru Isus Hristos.....care de mai bine de doua mii de ani...de la Invierea lui Hristos si pana astazi...tin sus flacara credintei...si se roaga pentru lumea intreaga...si cat pot...cu cuvantul lor, cu faptele lor, cu felul lor de viata..cauta sa ne traga si pe noi dupa ei...sa ni-L impartaseasca pe Hristos..Cuvantul lui Dumnezeu..

Si ma gandesc ca , din acest motiv,unii din cei care isi doresc mantuirea mai umbla pe la manastiri, prin pustii, la Liturghie....asculta spusele unor duhovnici traitori.....conferinte..citesc din Scripturi...din Filocalie...din Pateric..de pe net.:-)..pentru ca le e foame si sete...de un cuvant...de o "idee" :-)) care sa-i zguduie pana in adancul inimii..care sa-i motiveze..sa-i incurajeze...sa-i lumineze.... sa le dea putere...sa umble pe Calea Ingusta...sa intre pe Poarta stramta...sa calce cu pasii lor..uneori siguri...uneori sovaielnici...uneori pe coate si genunchi...pe urmele Celui mai Om...dintre oameni..care ne-a redat...totul...paradisul...viata vesnica...nemurirea...frumusetea....demnitatea..at unci cand ni S-a dat pe Sine...acolo...pe un deal...si pe o cruce..."Si celor cati L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu..Care nu din sange, nici din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezeu s-au nascut"(Ev.Ioan, 1:12)