Stim ce sa cerem?

[costel]

In duminica de astazi, s-a citit pasajul in care doi ucenici ai lui Hristos, Iacov si Ioan, Ii cer sa le dea locuri de cinste, unul de-a dreapta si altul de-a stanga. Mantuitorul le raspunde "nu stiti ce cereti".

De ce le-a spus ca nu stiu ce cer? Pentru ca langa Hristos nu poti sta in lumea de dincolo decat daca ai reusit sa te asezi in slujba tuturor, asa cum a facut-o El.

Daca ne privim cum se cuvine, nu cred ca suntem departe de modul cererii celor doi apostoli. Nu cred ca in rugaciune Ii mai cerem lui Dumnezeu putere sa fim slujitori celorlalti. Ne batem pentru primul loc, nestiind ca acesta nu este loc in Imparatia Cerurilor.

Ca sa cerem cum trebuie si ce trebuie, sa cerem ce ne-a invatat Hristos: sa se sfinteasca Numele lui Dumnezeu, sa vina Imparatia lui Dumnezeu, sa se faca voia lui Dumnezeu precum in cer asa si pe pamant, sa ne daruiasca painea cea de toate zilele, sa ne ierte greselile precum si noi iertam, sa nu fim dusi in ispita si sa fim izbaviti de cel rau.

[iustin10]

Noi cerem ca si cum ni s-ar cuveni...
Ca si cum ar fi de la sine inteles ca vom intra in Imparatia cerurilor,mai ramane doar de stabilit pe ce anume loc vom fi acolo .Si eventual am vrea ca acest loc sa fie cat mai in fata.
In alt pasaj asemanator ,la Matei ,intrebat cine e cel mai mare in Imparatia cerurilor ,Hristos raspunde astfel :
"Daca nu va veti face ca niste copii ,nici macar nu veti intra in Imparatia cerurilor "
Deci iata cine este cel mai mare : nevinovatia si smerenia ,care niciodata nu se va gandi la sine,ci mereu la ceilalti.

[Marius22]

Evanghelia citita ieri ne arata intr-un mod foarte clar de ce exista rugaciuni, cereri, pe care Domnul nu le implineste. Si toti am facut experinta unor astfel de rugaciuni considerate la momentul respectiv fara raspuns. In realitate, din asa-zisa tacere a lui Dumnezeu se aude acelasi: "Nu stiti ce cereti."

Este un raspuns care, multora dintre noi, poate nu ne este pe plac, nu ne cade prea bine, dar care ne mai spulbera ceva din conceptia potrivit careia Dumnezeu este asemenea unui "tonomat de implinit dorinte."

Iar acest raspuns daca il percem si stim sa-l intelegem ne este mai de folos decat daca am fi primit ceea ce noi am cerut de la El. Este un raspuns care ridica in noi semne de intrebare. Ce nu stim? De ce nu stim? Ce sa fac pentru a sti? Este un raspuns care ne responsabilizeaza. Ne arata ca Dumnezeu ne vrea altfel. Ne spune ca numai de la El putem primi cunostinta adevarata. Iar acestei cunostinte, ce este un urcus neincetat, nu ii poate corespune decat o cerere neincetata, o cerere staruitoare.

Cererile noastre sunt, ca si noi, schimbatoare. Azi cer ceva, maine altceva. In rugaciunea Tatal nostru si in rugaciuniile Bisericii cerem insa staruitor aceleasi lucruri spre mantuirea sufletului nostru si a intregii lumi.

[stefan florin]

omul cere multe de la Dumnezeu crezand in nebunia lui ca totul i se cuvine, de parca Dumnezeu ar fi un dozator cu binefaceri bogate si fiecare om ia cum vrea si cand vrea. Dumnezeu insa ii da atat cat ii este necasar omului pentru mantuire. Daca i-ar da mai mult omul s-ar lacomi si ar uita de cele ceresti: "Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te" (Luca 12: 19). Asa ca Dumnezeu in intelepciuna Sa, stie ce nevoi are omul. Biblia zice foarte frumos:
"Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură.
Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură
Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta" (Matei 6:19-21)

[costel]

În prealabil postat de iustin10

Noi cerem ca si cum ni s-ar cuveni...

Iar de aici e doar un pas pana la revolta impotriva lui Dumnezeu. Fie pentru ca nu ai primit desi credeai ca esti indreptatit sa primesti, fie nu ai primit cat trebuia, fie ai primit dar nu cand doreai ...

[George.m]

Ne grabim, adesea, sa-I cerem lui Dumnezeu Imparatia, dar avand intentia de a ocoli crucea. Vrem cununa, insa fara lupta. Dorim mantuirea, dar fara fapte bune.

Vrem sa fim cu Dumnezeu doar pe Tabor, nu si pe Golgota. Cand se revarsa harul, ne dorim sa fim prezenti, iar cand curge sangele dam bir cu fugitii.

În prealabil postat de George.m

Cand se revarsa harul, ne dorim sa fim prezenti, iar cand curge sangele dam bir cu fugitii.

Ca o continuare a acestora: Suntem bucuroşi să primim jertfa Domnului - Trupul şi Sângele Său - ştiind că prin ea suntem mântuiţi, trecând uşor cu vederea peste ectenia ce urmează împărtăşaniei: „Toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”. Viaţa Lui pentru viaţa noastră; jertfa Lui cere jertfa noastră.

[iustin10]

În prealabil postat de George.m

Ne grabim, adesea, sa-I cerem lui Dumnezeu Imparatia, dar avand intentia de a ocoli crucea. Vrem cununa, insa fara lupta. Dorim mantuirea, dar fara fapte bune.

Vrem sa fim cu Dumnezeu doar pe Tabor, nu si pe Golgota. Cand se revarsa harul, ne dorim sa fim prezenti, iar cand curge sangele dam bir cu fugitii.

Toate se fac in etape ,dupa intelepciunea lui Dumnezeu .Fara a primi intai laptele bucuriei,slabanogiti cum suntem ,nu am putea face fata vinului suferintei.
Suferinta fara dragoste nu inalta ,ci mai mult chirceste . Adevaratele sacrificii le putem face doar dupa ce ne-am imbracat cu haina bucuriei si a iubirii.
Noi nu suntem in stare sa ne bucuram in zilele normale ale vietii, si vrem sa stim sa plangem in cele triste ????