minunile Sf. Nectarie 2

[t18nico]

Suntem rai!

De mai bine de 2 ani traversez un cosmar cum n-am avut nici macar in somn
vreodata. Am fost excrocata in imediata apropiere a divortului meu,divort care a

venit imediat dupa internarea fetitei mele la spitalul Victor Babes,
diagnosticata cu meningita. Cei care au avut grija ca toata viata mea sa ia o
intorsatura cum nici nu am vazut in filme sunt doi "prieteni" de familie,sau
familie prietena .Copii nostri prieteni..., eu angajata la societatea lor ,dar
si vecina cu ei in bloc.

In perioada in care a inceput calvarul meu ,undeva in decembrie, respectiv dupa
30 nov-data a divortului meu si 21 nov ,externarea noastra de la" Victor Babes",

au inceput propunerile de intrajutorarea societatii detinute de "prietenii" mei
,sot -sotie,dar care in acte era trecuta pe numele unuia din parintii lor,un
domn foarte respectabil,fost diplomat in vremurile de trista amintire. Nebunia a

inceput undeva la sfarsitul lui 2008 decembrie,sau mai bine zis propunerile si
rugamintile fierbinti de a-i ajuta sa depaseasca momentele critice prin care
treceau ei si societatile lor: Credite neacoperite,garantii descoperite care se
cereau obligatoriu pt a putea vinde anumite servicii. Bani luati cu camata de la

diversi "interpoli" din chiar actuala lume "mondena"si multe multe altele care
nu-mi erau straine atata vreme cat lucram la ei(cumul de functii,dar director
administrativ in carnetul de munca),cat locuiam cu ei in acelasi bloc.., cat
timp ne vedeam seara de seara dupa divortul meu si boala fetitei mele, iar ei
ramanandu mi singuri "prieteni " interesati sa-mi fie "bine".
In perioada aceea si inceputul de an urmator din cauza atacurilor de
panica,insomniilor,stresului ,un psoriazis recidivat si supararii luam
echilibrante(xanax,diprosalic,dormicum si uneori chiar valium). Lipsa somnului
(cateva luni:2,3..)m-a facut sa fiu un "mort viu" care raspundeam mecanic,ma
sensibilizam destul de usor la orice informatie legata de familii,copii...,
astfel ca, "pregatita " si apropape "primita" in familia lor (cu tot cu bagajul
meu:copil,app 3 camere proprietate personala intr-un cartier aproape central,
auto Skoda,viata decenta fara datorii nicaieri,fara "amprente" sau renume
prost,o bleaga sotie fraierita si mintita care nu stia sa traiasca singura...)am

asistat la disperarea lor in familie,unde copilul lor era amenintat de catre
interlopii orasului,societatile cu datorii mari la banci si furnizori si multe
altele ,iar ei in imposibilitate de plata si mai ales de a face un nou credit
solid. Aici am aparat eu "bunul samaritean " cu glanda lacrimogena
dereglata,impresionata de grija lor fata demine,fetita mea,cainele meu....chiar
si doamna care avea grija de noi si casa noastra si la prima propunere de a imi
pune apartamentul garantie pt cateva luni ,pana li se aproba creditele la 2
banci mari(dosare pe care le-am vazut si eu inainte de depunere si la cateva
discutii ale lui cu banca am asistat...)depun garantia si-mi scot casa din
garantie.Am ezitat un pic,chiar si in ameteala mea am ezitat,mai ales ca acest
apartament fusese cumparat in urma vanzarii unui alt app detinut de mine inainte

sa ma casatoresc si primit cadou de la o prietena buna (care m-a si cununat,iar
acum nu vrea sa mai auda de mine, m-a si blestemat si....pe buna dreptate!
Dumnezeu sa o ierte si cu bunatatea Lui sa ma dezlege de blestem),dar cum eu am
fost ajutata ,am zis ca trebuie sa fac acelasi lucru si sa scot aceasta familie
"prietena" si mai ales copilul lor din acest cosmar.

[t18nico]

....M-am gandit ca daca garantia este platita, app meu recuperat ,firmele lor vor
functiona fara probleme si isi vor aduce toate datoriile la zi prin aprobarea
celor 2 credite(sume cu 5 si 6 zerouri),deci ar fi si raamas pt dezvoltarea
societatilor,dar spre surprinderea mea si in "ameteala " mea ma trezesc la una
din bancile mari pt care chiar asistasem la intocmirea dosarului de
imprumut,unde am crezut ca se va plati si aceasta "garantie". Sigur ca nu s-a
putut incheia contractul in ziua respectiva,deoarece divortul meu fusese
pronuntat cu cateva luni in urma,eu inca nu revenisem la numele detinut anterior

si nici extras de carte funciara nu era atasat la dosar. Cu increderea prostului

am mers cu acest "bun prieten" prin relatiile lui(multeolitie,
garda,diicot,sie,pol economica....,dar si "interlopime"-tentacule despre care eu

nu stiam foarte multe la acea vreme...)la Politie,mi-am facut buletin intr-o
singura zi si am scos extras de carte fuciara in urmatoarea zi de asta data cu
sotia "prietena" buna si cu aceste ultime 2 documente ne-am prezentat la banca
si am semnat contractul cel stufos pe care spre rusinea mea nu l-am citit si s-a

vrut un contract de imprumut ,iar casa mea cu SEMNATURA MEA,garantie de rang 1.

Dupa multe ore petrecute la banca printre avocati notari si "prietenul " meu cel

"bun" si administratorul societatii lui care nu era pe numele lui ci pe al unuia

din parinti,iar administratorul de 23 de ani ,devenit finul lui in finalul
anului in curs (iar acum in dosare si procese penale si civile) ne-am intors la

firma fericiti in asteptarea raspunsului de la cealalta banca mare, dosar depus
in aceasi perioada ,daca nu chiar zi, din creditul luat ei urmand sa imi scoata
casa de la cealalta banca si totul sa reintre in normal. Eu foarte fericita ca
am ajutat, ei foarte fericiti ca ma au in familia lor ,robotizata si urcata la
rang de "sora". Cine mai era ca mine? Din femeia singura cu un copil
preadolescent care urma o perioada de refacere dupa urata boala, cu o mama
alcoolica si cu instincte sinucigase,casatorita cu un betiv lenes si care nici
macar nu au venit la nunta mea , si care nu m-a vizitat decat o singura data
acasa,eu fiind crescuta de la varsta de 6-8 luni de catre bunicii din partea
mamei,acestia decedati amandoi intr-un singur an la distanta de 11 luni. Cu o
familie asa de "numeroasa" formata mai precis dintr-un copil si un caine ,rangul

de "sora" ,la care am fost ridicata ,nu m-a facut decat sa respir usurata sa
plang si sa ma bucur ca nu mai suntem singure pe lume.
Ex-sotul meu,altfelun baiat bun,dar foarte "modern' pentru mine, nu a avut nicio

pretentie in urma divortului nostru gandindu-se ca sunt singura cu un copil
preadolescent,perioada grea pentru o mama de fata.Am apreciat,desi am fost
permanent indoctrinata de "noii" membri ai "familiei" mele in ceea ce il
priveste, desi el (ex-ul fiind prieten din frageda copilarie cu acest "prieten"
bun al meu) mi-a inlesnit angajarea la societatea lor,in perioada aceea eu
trecand printr-o depresie severa in urma pierderii unei sarcini avansate.
Dar cosmarul abia a inceput. A fost aprobat si cel de-al 2 lea credit masiv,
iar prima banca sesizandu-se de "manevra" facuta (2 dosare depuse in acelasi
timp la 2 banci mari diferite), au retras creditul si le-au impus sa achite suma

pana la sfarsitul anului in curs. Era primavara. A inceput isteria si goana dupa

bani multi.O parte din bani (suma cu 5 zerouri) s-au depus ,iar pt diferenta s-a

fixat o rata lunara uriasa imposibil de platit ,daca acestia nu se implicau in
alte afaceri sau sa imprumute din alta parte...,altfel apartamentul meu intra in

executare silita.M-am trezit Brusc din amorteala,am realizat ce am facut,m-am
uitat la copilul meu si am zis :"cum ies din asta?"
N-am iesit fratilor!....si nu e tot.
Au inceput sa ma inplice in discutii si aproape permanent (ziua,uneori si
noaptea...) asistand la noile lor planuri de afaceri cu diversi..., care au dat
gres ,deoarec am intrat in miezul crizei financiare. Sigur ca ei m-au incurajat
permanent,dar negasin solutii de iesire mi-au sugerat(ca sa nu "pierdem" casa
mea )sa fac cateva credite in nume personal( marindu-mi salariul in cartea de
munca cu cateva luni in urma si in cateva randuri fiindu-mi semnatura
copiata),"scoatem" casa de la banca ,iar ei achita creditele luna de luna pana
la final. Dar pentru ca suma ar fi trebuit sa fie destul de mare,iar in 2009
apartamentele erau evaluate la cca 150,000 eur,au trecut una dintre societati pe

numele meu(unic asociat si administrator)ca astfel credibilitatea mea safie si
mai mare pe la banci. In spaima ca o sa ramanem pe drumuri am facut tot ce mi-au

cerut,cu multe rugaminti sa nu patim ceva ca suntem singure,iar ei garantandu-mi

sub juramant ("pe Dumnezeul si copilul meu!"-este juramantul lor preferat),iar
eu crezandu-i si de aceasta data pe cuvant.
Am obtinut toate creditele deoarece au fost gandite bine de catre ei,dar spre
surprinderea mea ,desi plateau lunar creditele mele la banci,in vara si-au
cumparat mare vila mare intr-o zona rezidentiala cu vecini "grei" de tot,vila cu

mare piscina jacuzzi afara(incalzite),in casa...,mobila "stil.."aparatura
electronica de ultima generatie....,2jeep-uri germane (pt el si ea),garduri si
porti aproape "vii"....,cum numai in filme am vazut. Am crezut ca au dat de o
"mina de aur",o gaselnita de-a lor din noul val de "amici" camatari si la moda
in zilele noastre,dar ei in mare parte se folosisera de banii din credite(eu
afland la sfarsitul anului cand am deja spaima mea era una cu mine)sperand ca
afacerile si o alta noua afacere deschisa pe firma cu numele meu ,va da roade.
NU A DAT.

[t18nico]

Am inceput sa ma panichez, sa ma ascund sa nu simta fetita starea mea, dar
degeaba. 2 dintre firmele lor au intrat in faliment(la momentul acela tinand
paginile multor forumuri,oamenii acuzandu-i de mari fraude,ei nestiind ca ei nu
apareau in acte ci doar in managementul societatilor)si iata sfarsit de an cu
activitate terminata pe aceste societati,pe una dintre ele avand si eu cartea de

munca(cu vechime neintrerupta de 21 de ani)si in imposibilitate de plata a
creditelor facute in nume personal(fara sa fi cumparat macar o acadea pentru
fetita mea din aceste credite)si donate lor pentru acoperirea datoriilor si
recuperarea apartamentului meu, in imposibilitate de plata a datoriilor mele
marunte in luna(rate carduri de credt in numar de 2 si cu o suma nu foarte
mare,dar pt mine singur adult si cu mari responsabilitati,uriasa!)cu masina mea
pierduta de catre "el" la o camata luata pt plata ratelor la bancile unde
facusem creditele in nume personal,pana n-am mai reusit sa platim nimic.
Deja din toamna acelui an 2009,intram in "inceputul sfarsitului" pentru mine.
Oameni tepuiti de catre ei,la usa mea(una din societati era pe numele meu)desi
ei nu stiau cine sunt eu discutiile purtandule mereu cu acestia 2 "prieteni" ai
mei "frati". Executorul la usa pt apartament,copil speriat,eu debusolata,fara
servici...inca in promisiuni...DISPERATA!!!
Dar nu s-a terminat,incepeau sa vina una cate una si fiecare zi care urma adcea

ceva nou.
Un accident rutier in care eu am fost pasager dreapta,lovita din plin si scoasa

de smurd din automobilul strivit, dar cu zile de la Dumnezeu spre marea mirare a

tuturor. In urma accidentului nu mi-am permis o foarte lunga internare si
repetarea analizelor, tomografiei,radiografiii....,deoarece nu mai aveam
servici,nu activam,deci;fara medic de familie..., fara a imi permite tratamente
deoarece aveam un minor in intretinere fara alt venit(nici macar pensie
alimentara,la momentul divortului si de cand m-am nascut avand o decenta
materiala in limita min de confort...).

Am inceput sa retrag asigurarile mele,ale fetitei,sa vand din casa...incercand
un echilibru pana la momentul reintegrarii mele si reangajarii.
A inceput scandalul,insistenta mea,spaima mea evidenta,plansul ,insomnia,
boala.....frica pt ziua de maine si teama ca o sa se termine toata rezerva si o
sa vina ziua in care nu am ce pune fetitei mele pe masa,un medicament daca este
bolnava....
Copilul deja speriat de cateva luni,urandu-i din tot sufletul ei, spunandu-le
aproape direct aceasta si vazand ca eu nu am reactie in fata lor(eu
ascunzandu-ma de ea si luand noaptea corespondenta,pana au inceput sa imi bubuie

in usa si sa imi lipeasca pe usa diverse decizii si impuneri....)si-a schimbat
comportamentul,s-a interiorizat si s-a anturat prost....,iar sfarsitul anului
m-a prins cu copilul fugind de acasa deoarece imi furase o parte din banii pe
care trebuia sa ii platesc avocatului care incerca sa gaseasca o modalitate sa
salveze casuta noastra.Am ramas si fara avocat si fara copil(pe aceasta
jignind-o cum nu m-a auzit vreodata si spunandu-i vorbe grele la furie si
spaima,socata de-a dreptu`...)am incis anul singura cu ganduri negre ,fara
motive de a imi continua viata.
la insistentele mele, la inceput de an 2010 prin numeroasele incercari de a imi

gasi de serviciu(indiferent ce...) si fara succes (probabil din cauza varstei
,43 de ani), acest ins care mi-a distrus viata(cu "permisiunea" mea)pentru care
am mintit la politie,oameni fraudati....,a intervenit pe langa fostul meu
sot(cel de al 2 lea si om "de lume") ,spunandu-i ca eu pierd casa la banca si si

si....,acesta prin avocata platita de catre acest ins-"frate" si miscat de ceea
ce i-am facut fetitei mele, mi-a intentat proces de partaj,noi la momentul
divortului nefacand aceasta "imparteala" oficiala , astfel gandindu-se ca poate
salveaza ceva pentru fetita mea ,iar cu mine ,netrebnica, nedorind nici macar sa

se intersecteze.

In toata aceasta perioada 2010 si pana in prezent ,fiind singura ,au inceput
amenintarile direct la persoana mea. Sa nu vorbesc cu nimeni,ca astfel voi
pierde tot,iar daca totusi spaima si insomnia ma aducea la limita si explodam in

jale incepeau amenintari de genul:"....si vei fi gasita cine stie cand pe fundul

Dambovitei.!..si asa n-are cine sa te caute!"

licitatia s-a tinut,casa a revenit bancii,dar eu inca sunt aici deoarece pana
acum 10 zile inca eram in proces de partaj cu ex-ul,dar se pare ca s-a cerut un
document nou....si nu mai stiu nimic.
Acum intervine dragul meu Sfant Nectarie.
Deoarece nu gaseam nimic de lucru,datoriile casei incepeau sa se adune,tatal
fetitei mi-a deschis proces de custodie,fata mea nici macar un telefon de
sarbatori ( de iarna:Mos Nicolae,Craciun,Paste,ziua mea sau raspuns la urarea pt

ziua ei...)nu mi-a dat chiar mintea mi se intunecase de tot. Nimeni nu ma
suna(altfel si pana la problemele mele avand tone de "prieteni"),vecinii ma
hartuiau pt plata intretinerii ,eu la fundul sacului,si in toiul unei gripe
urate si netratata, cu temperatura uriasa de multe zile,disperarea mea ajunsese
la limita si solutia salvatoare ,spre marea mea rusine, ar fi fostdoar una.
Ca din senin si trecut de miezul noptii (imediat dupa Paste)ma suna un amic si
ma intreaba daca nu vreau sa plimb catelul(singurul membru al familie,ramas
langa mine).I-am zis ca sunt bolnava,se simtea puternic in timbrul vocii mele,a
insistat spunandu-mi ca luam si medicamente si am iesit. Era 4 dimineata.N-am sa

uit aceasta data de 7 aprile,cand am iesit cu singurul om care m-a bagat in
seama,dimineata,mi-am luat liliac acasa si acest tanar domn(sa ii dea Dumnezeu
sanatate si buna sporire in toate ,ca are nevoie...),simtindu-mi
disperarea,spaima,singuratatea....,m-a indrumat catre Dumnezeu,mai precis catre
Fecioara Maria si catre Iisus si nu in ultimul rand catre ingeriul meu pazitor.
Usor usor am luat calea Bisericii indrumata de catre acest singur prieten al
meu,mai timid la inceput si apoi cu incredere si cu mai mare incredere ,dar cu
rusine mare pt toate gandurile mele si pt toate greselile mele,ale mamei mele si

toate cate mi le-am amintit din familia mea.
Am inceput sa merg in cartier, la Sfantul Minacu mare incredere si speranta cu
destainuire la Preotul Nicolae,iar Acesta dupa ce mi-a cerut un lucrusor al
fetitei mele ,trecandu-l prin altar,citindu-mi acatistul si indrumandu-ma sa il
citesc 40 de zile si acasa si sa am incredere si sa fiu sincera in primul rand
cu mine si apoi sa cer sprijin Fecioarei,Fiului si Marelui Mucenic, Mina sa
mijloceasca bunului Dumnezeu iertarea mea si ajutorul va veni,fata mea se va
intoarce acasa si usor si in timp,cu Voia Domnului viata mea se va schimba.Am
prins curaj,incredere si simultan am inceput sa merg si la alte biseri si mai
ales la Biserica Slatari,unde m-am si spovedit in postul Sfintilor Petru si
Pavel,pt prima data in viata,spre rusinea mea.Acolo preotul ascultandu-ma m-a
incurajat si mi-a spus deasemenea sa am incredere ,sa citesc un capitol din Noul

Testament in fiecare zi, Sfanta Scriptura, Acatistul Sfantului Ciprian si
intotdeauna Fecioarei Maria ,ca rugaciunea mea sa ajunga la Fiul ei Iubit,care a

murit pt noi pacatosii si astfel sa speram la iertarea Bunului Dumnezeu.

[t18nico]

Acesti 2 preoti m-au incarcat de bine,iubire,caldura ....dar si rusinea pt toate

greselile facute de mine era destulde mare si pt ca imi era din ce in ce mai
greu sa ma adresez,direct Domnului, incercam sa ma "apropii" de sfintii si
ingerii pe care-i descopeream citind pe internet.Disperararea dupa servici era
si mai mare ,tot mai mare...,interviuri fara rezulte, mail-uri fara raspuns, dar

singurul meu prieten din foarte putinul pe care il avea(fara servici si el, dar
cu o mama buna, Dumnezeu sa ii apere si sa le dea toate bucurii din lume!)imi
facea si mie mici cumparaturi utile pt casa, iar ca sa nu ma jigneasca,imi
spunea adesea ca sunt om bun si ca si eu as fi facut la fel daca situatia ar fi
fost invers. Sigurca l-as fi ajutat,dar cred ca nu as fi mers cu sacrificiul
pana acolo!Spre rusinea mea,desi un tanar foarte inteligent si "daruit",un
neinteles, pe care sigur ,in momentele mele de "siguranta",cred ca nici nu l-as
fi ascultat,sau i-as fi zambit fals si as fi mers mai departe. Este unul din
marile si mult prea multele pacate facute si pentru care ridic Domnului
rugaciune de iertare cu mare sinceritat si parere de rau.
In cautarile mele din ce in ce mai fierbinti si in refugiul meu in
Rugaciune,care de multe ori era turuita si fara sa-mi ramana ceva in cap,dar cu
perseverenta,l-am descoperit pe Sfantul Nectarie,despre care nu stiam nimic si
la fel si despre Manastirea Radu Voda.

Dupa unul din interviurile fara rezultat,mergand pe jos disperata mult de tot ,
fara sa vreau aproape,pasii m-au dus exact la poarta Manastirii. Mi-am luat
Acatistul Sfantului Nectarie si alte acatiste si am intrat in Manastire si cu
disperare m-am rugat la Racla cu Moastele Sfantului ,am asistat la slujba de
seara si desi obosita rau,am ajuns acasa foarte linistita ,impartasind si cu
amiculmeu despre acest nou Sfant descoperit si in care eu mi-am pus mare
nadejde.Am inceput sa-i citesc Acatistul pt 40 de zile rugandu-ma si la Fecioara

Maria,Iisus,Sf. Nicolae.....citeam multe rugaciuni.Era undeva in august,fara
vesti de la fata mea,fara rezultate la interviuri,hartuita de cei de la bloc pt
plata intretinerii....speriata ,dar cu speranta ca ceva o sa se intample si ca
Domnul are un plan cu mine.
Undeva in primavara ,singurul meu amic mi-a spus: "nimic nu este intamplator!"
N-am inteles m-are lucru atunci,dar trecand timpul mi-am dat seama de toate
greselile mele,iar daca am ajutat multi oameni material, nu inseamna ca anulez
pacatul sau ca n-as fi fatarnica .
Tot de prin august am inceput sa visez in putinul timp pe care-l dormeam.Visam
in fiecare zi si nu intelegeam nimicorumbei,apa ,gaini albe....multe
multe...si....intr-o marti din august,imi suna telefonul si era fata mea.Dupa 8
luni de tacere,cu voce tremurata si timida si a ramas stabilit sa ne vedem
pentru week end. Ne-am vazut, am simtit parerea de rau si dorul in ochii
ei,mi-am cerut iertare pentru purtarea mea si amplans de bucurie si dor si nu
stiam catre cine sa maindrept cu multumirea prima data. Sigur ca Bunul Dumnezeu
face totul posibil,Fecioara Maria stiu ca mi-a fost aproape,Sfantul
Mina,Nicolae,Ciprian,Ingerul meu,Sfintii arhangheli si toti sfintii si ingerii
la care m-am rugat stiu ca s-au rugat pentru mine, dar eram in perioada celor 40

de zile in care citeam Acatistul Sfantului Nectarie si sunt sigura ca rugaciunea

lui catre Fecioara Maria,Iisus Hristos si catre bunul Dumnezeu ,precum si a
Sfantului Mina i-au indreptat pasii fetitei mele acasa langa mine, mama ei.Nu a
fost singura minune. La putin timp dupa ce am citit Acatistul Sfantului
Nectarie,Paraclisul Maicii Domnului si altele ,am avut si un raspuns pt un
job.Am fost la interviu in septembrie,iar la sfarsitul lui octombrie am fost
sunata sa incep sa lucrez ca vanzatoare intr-un magazin. Inca sunt acolo,la un
program de 6 ore, fara carte demunca cu salariul foarte mic,din care este
imposibil sa platesc darile casei ,fara intretinere, si mancare pt o singura
persoana atat cat sa nu moara,dar hrana am avut pe masa,lumina,caldura
,apa,sapun,pasta de dinti....,hrana pt catel ,chiar daca nu este vaccinat,tuns
sau deparazitat si fata langamine macar de 2 ori pe luna.
Am pierdut custodia pentru ca nu-i pot asigura siguranta domiciliului, si tot ce

trebuie pentru o buna crestere,sanatate si educatie,dar simt dragostea ei,e
vesela ,frumoasa si domnisoara si.....offf,sunt foarte mandra ca sunt mama ei!
simt atata iubire uneori...., dar nu intotdeauna,inca nu sunt pregatita ca bunul

Dmnezeu sa ma ierte! Cat as vrea sa dau timpul inapoi!
Mi-e frica pt ziua de maine,nu stiu unde voi fi si ce se va intampla ,dar prin
rugaciune imi gasesc linistea.
Rugati-va la Sfantul Nectarie cu sinceritate si credinta pentru voi, pentru
familia voastra,pentru vii dar si pentru morti si rugati-va si pentru mine si eu

am sa ma rog pentru voi.

Chemati-o pe Fecioara Maria,prin ea rugaciunile noastre ajung sigur la Domnul
nostru IIsus Hristos,depinde doar de noi daca meritam sa ne ierte sau nu!
Dumnezeu sa ne ierte,sa ne apere ,sa ne pazeasca,sa ne miluiasca!
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu sa se indure de noi pacatosii!
Domnul nostru IIsus Hristos,fiul Lui Dumnezeu care a murit pentru toate pacatele

noastre pe care nu incetam sa le facem,sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe
noi si sa ii fie mila si de sufletele celor adormiti ,toti cei stiuti ,dar si
cei necunoscuti si pt care nu mai are cine sa roage ,sa ne rugam noi.
DUMNEZEU SA NE SALVEZE PE NOI!
PS:1. aseara am vizionat un flm care m-a pus rau pe ganduri si m-a facut sa ma
simt si mai vinovata decat sunt! "scrisori catre Dumnezeu"-cautati-l
,vizionati-l si.....MEDITATI!

2.nu am fost coerenta in text si nici n-am facut corectura, a fost un pic de descarcare....

[Yasmina]

Fara suparare,nu am inteles nimic...
Gandesc ca ati fost excrocata si cu ajutorul acatistului Sf.Nectarie ati reusit sa treceti de necaz?
Am auzit ca si acatistul Sf.Mina este grabnic ajutator in situatii de pierderi,furturi,escrocherii...

[glykys]

În prealabil postat de Yasmina

Fara suparare,nu am inteles nimic...
Gandesc ca ati fost excrocata si cu ajutorul acatistului Sf.Nectarie ati reusit sa treceti de necaz?
Am auzit ca si acatistul Sf.Mina este grabnic ajutator in situatii de pierderi,furturi,escrocherii...

Da, cu ajutorul spovedaniei, al Sfintilor Nectarie si Mina, viata sa a intrat pe un fagas mai normal, si-a gasit un serviciu si si-a revazut fata dupa niste luni de zile.

[craciunroxana]

t18nico, mult curaj si perseverenta in rugaciune, chiar daca uneori mai si turuim, dar cu siguranta ca Dumnezeu vede efortul nostru. Cantitatea rugaciunii tine de noi, insa calitatea rugaciunii este un dar de la Duhul Sfant, care ni se da pe masura staruintei noastre in rugaciune si fapte bune, si cu siguranta nu vor intarzia sa apara si alte binecuvantari.
Cred ca necazurile prin care a ingaduit Dumnezeu sa treci sunt o dovada a purtarii de grija a lui Dumnezeu, a fost o cale de a te intoarce pe tine in bratele milei si iubirrii lui. Cu siguranta nici o alta mangaiere nu e mai calda si mai sincera. Si ai nadejde in ajutorul Domnului si al sfintilor grabnic ajutatori si al Sfintei noastre Maicute, caci scris este: " Si care tata dintre voi, daca ii va cere fiul paine, oare, ii va da piatra? Sau daca ii va cere peste,oare ii va da , in loc de peste, sarpe?"
Dumnezeu, Maica Domnului si Sfantul Nectarie sa te miluiasca!

[nectariaminune]

As dori sa scriu si eu o minune pe care a facut-o sfantul Nectarie, sunt convinsa. Sotul meu a ramas fara servici, am citit acatisul sfantului, din suflet am stiut ca ne va ajuta. Nu a fost imediat, adica la cateva zile, a fost si s-a manifestat atunci cand a fost momentul potrivit, atunci cand nu mai credeam ca de undeva, cineva ne va intinde o mana...si asa a fost, cineva ne-a intins o mana, prin oameni. Totul este staruinta, si credinta. Anul acesta imi doresc sa ajung la sfantul acasa, in Grecia. Multa iubire, credinta si rabdare va doresc.

[monica.arm]

Nu sunt vrednica de minunile petrecute in viata mea,ca multe si nenumarate au fost si in fiecare zi se intampla mici minuni si nerecunoscatoare sunt,pacatoasa de mine! Sa incep cu cele mai recente minuni daruite mie de Preabunul si Milostivul Domnul nostru Iisus Hristos care nu mai conteneste in a-Si face mila si de mine si a-mi darui infinit de multe lucruri/evenimente cu siguranta nemeritate. Incep prin a va spune ca inca d e cand eram o copila in sufletul meu incoltise dorinta de a avea drept sot un preot,nu stiu daca m-am gandit si am convenit eu in sufletul meu ca asa e cel mai bine sau a venit ca un simtamant inexplicabil din sufletul meu; apoi cum e firesc pt mine pacatoasa au venit dorintele lumesti,acelea a unei asezari,astfel ca imi doream sa ma asez la casuta mea,impreuna cu familia,in linistea unui satuc montan,in care sa traim in credinta si nadejde in Bunul Dumnezeu,dar apoi mi-am dorit mai multe,iubind atat de mult apa si respectiv marea ma gandeam eu ca ar fi foarte frumos daca as avea si o casuta la malul marii sa pot locui si acolo din cand in cand;erau vise de copila rasfatata,imposibil de realizat dat fiind ca viata e foarte grea comparativ cu ce viseaza sau isi imagineaza mintea ta zburdalnica in anii copilariei sau ai adolescentei; dar Bunul Dumnezeu a oaranduit lucrurile altfel pentru nenorocita de mine,astfel ca la sfarsitul primului an de facultate am cunoscut un om minunat,un alt raspuns la o ruga disperata strigata cu suparare si repros trufas cum ca as fi fost lasata in neantul durerilor mele; am cerut atunci un <<inger salvator>>,nu-mi amintesc sa mai fi facut vreodata o asemenea cerere,nu stiu nici cat de lucida eram cand am cerut ceva ca si cum mi s-ar fi cuvenit si nici cand am primit raspuns nu am fost capabila sa vad sau sa-mi amintesc milostivirea ce a facut-o Domnul cu mine.La cateva zile de la acea cadere raspunsul meu a venit si a fost INTOCMAI "poruncii" facute.Am cunoscut un baiat cu care am legat prietenie frumoasa, acest baiat studiind teologia cu aspiratii de bun pastor cu ajutorul si binecuvantarea Bunului Dumnezeu,apoi am aflat ca prietenul meu locuia intr-un satuc de munte,unde si-ar dori sa se intoarca la savarsirea studiilor si sa-si duca vocatia la bun sfarsit; din cai nepricepute de om Domnul a randuit sa ne transferam cu studiile intr-un oras de la malul marii....si astfel m-am trezit ce-i drept mult mai tarziu sa realizez ca cele mai ascunse dorinte ale mele au fost implinite si mi-a dat totul fara bucati de masura cum ma rog eu pe bucatele,ori tin post cu unitati de masura...of,cata bucurie nemeritata! Acum cu binecuvantarea Bunului Dumnezeu ne vom uni in Sfanta Taina a Cununiei in toamna si inca ma intreb cum e posibil,cum e posibil? Prima minune savarsita cu mine de catre Sf. Nectarie a fost legata de transferarea studiilor; din motive legate de familie prietenul meu trebuia sa plece intr-un alt oras,iar eu as fi ramas sa-mi continui studiile mele,atunci mi s-a aratat Sf Nectarie din prea multa tehnologie, astfel am aflat de el,spre rusinea mea, prin intermediul internetului si am cazut cu multa rugaciune nazuind la ajutorul sau,asta dupa ce indelung cautasem acatistul Sfantului neaflandu-l nicaieri mi l-a adus tot El intr-o statie de autobuz:) ,timpul ne presa, mama mea nici nu se gandea sa plec si mai departe de ea,cu atat mai mult in ultimul an de studiu si cu o noua inscriere la o alta facultate de zi,asa ca tot sprijinul meu se afla la Sfinti.Am inceput sa citesc Acatistul Sfantului Nectarie zilnic,dupa aproximativ o saptamana am indraznit sa deschid subiectul transferului in fata tatalui meu si spre uimirea mea acesta a acceptat, cu regret ca trebuia sa renunt la noua facultate si noile aspiratii,dar a inteles unde sta fericirea mea,asa ca la inca o saptamana de la accept am plecat,intr-o saptamana mi-am facut transferul si m-am despartit de cei dragi pentru a merge la celalalt capat al tarii;mama a ramas neimpacata si indurerata dar a trebuit sa-mi calc pe inima si sa sper ca se va obisnui.Pt mine a fost cu adevarat o minune,apoi am dorit mult sa ajung la moastele Sfantului si numai ce am primit un telefon de la niste cunoscuti ca ei merg la Bucuresti la Mananstirea Radu Voda la moastele Sf. Nectarie si am acceptat bucuroasa sa-i insotesc si sper sa-mi ajute Bunul Dumnezeu si Sfantul Nectarie sa ajung si acasa la el in Grecia pe insula Egina,poate chiar de praznicul acestuia pe 9 noiembrie! O alta minune facuta pentru mine a fost un ajutor nesperat dat de catrea Preacuvioasa Sf. Prascheva la o materie la care din pacate nu facusem decat o prezenta fiind mereu nevoita sa ma deplasez acasa,dar cu multe rugaminti fierbinti sa scap cu acea materie Buna si Iubitoarea de oameni Sf Paraschiva m-a ajutat si a intervenit pentru mine profesorul de seminar care nu ma vazuse decat odata si in mod sigur nu-si amintea si de mine la profesorul de curs sa-mi pot sustine si eu partialul si separat de restul colegilor si sa intru in examen si chiar sa-l admit cu toate ca nu fusesem la nici o ora,cu exceptia aceleia singure in care de altfel dadusem un extemporal,deci ce-i drept nu stiam mare lucru O alta minune cu care am fost invrednicita a fost facuta de Maicuta Domnului careia m-am rugat sa-mi ajute la examenul auto,nu prea facusem ore de conducere intrucat eram foarte incapatanata si nu voiam sa fac cum mi se spunea si mereu ma ciondaneam cu instructorul meu si cum era de asteptat nu ma descurcam prea bine,dar la examen, examinatorul meu ma pus sa conduc drept pret de cateva sute de metri apoi sa trag pur si simplu pe dreapta si m-a admis:D,iar altadata micuta fiind, cu dorinta de a junge cat mai repede la bunicii mei care m-au crescut o buna perioada din viata mea,mi-am mintit parintii ca nu am teme pe vacanta doar ca sa plec,nu plecam decat dupa ce imi faceam temele;bineinteles ca pana la sfarsitul vacantei de iarna s-a intalnit mama cu o persoana cu alta si a aflat ca am avut teme,ma luat de la bunici si cum stiam ca trebuie sa coboare mos Nicolae din cui am inceput sa ma rog sa se intample ceva sa fiu "scutita" data aceea si s-a intamplat: a explodat o sticla de vin in frigider iar ai mei s-au ocupat toata seara cu acea problema,iar pe mine m-au pasuit...pana a doua zi:D Un alt raspuns l-am primit din partea preafericitului parinte Arsenie Boca,intrucat eram framantata de ideea de a mai face ceva,de a mai da la o alta facultate,ma orientasem spre o postliceala de asistenta medicala, apoi m-am rugat si cum stateam in pat il rog pe parinte sa ma ajute sa-mi dea un raspuns despre ce si cum ar trebui sa fac sau daca e bine ce vreau sa fac si numai ce am terminat de incheiat gandul ca in ureche am auzit mai clar ca nicicand cuvintele <<nu da la asistenta>> si atat! Am crezut ca mi s-a parut ,ca a fost mintea mea ,am incercat sa reproduc cuvintele dar nu mi-au mai iesit nicicum cu acelasi ton pe care il auzisem si am inteles atunci cine ma povatuise,desigur eu nu aveam de unde sa stiu ca voi pleca din acel oras:) Astea sunt o parte din multele minuni si bucurii cu care m-au fericit Sfintii de pretutindeni,dar sunt "dovezi" de netagaduit pentru mine pentru ca stiu in ce situatii ma aflam si cate sanse "ale vietii" aveam!
Multumesc nespus Bunului Dumnezeu si Preasfintei Maicii Sale si tuturor Sfintilor care nu au intarziat sa imi vina in ajutor ori de cate ori am avut nevoie si nu numai! Sper sa am puterea sa va rasplatesc pentru toate binecuvantarile necuvenite ticaloasei de mine!
Doamne ajuta si Domnul sa va binecuvanteze pe toti! Nu va sfiiti sa va recunoasteti neputinta si sa alergati cu lacrimi fierbinti, cu credinta si suflet curat si sa cereti cele de trebuinta oricat de imposibil v-ar parea,veti vedea ca negresit veti fi ajutati! Monica

[mishi55]

În prealabil postat de geo.nektarios

De aceea va indemn sa va rugati la acest MINUNAt sfant ca rasounde grabnic si mult mai mult decat ne asteptam... dar sa avem grija, ca daca ii cerem ceva si nu ne implineste imediat rugaciunea, asta e pt ca dansul stie ca nu ne este de folos atunci cand cerem, si cand nu ne asteptam, ne da... si atunci iti aduci aminte de rugaciunea ta si te umpli de lacrimi de bucurie ca nu te-a uitat... Este MINUNAT!!!

Sf.Nectarie sa va binecuvinteze pe TOTI!!!

Doamne ajuta! Vreau sa dau si eu marturie despre o minune pe care a infaptuit-o sfantul Nectarie cu mine. De la o viroza puternica, mi s-a "trezit" sinuzita, am facut o forma destul de grava, si apoi mi-au fost prinsi si ochii. Erau iritati, albul ochilor era rosu, cu vase de sange plesnite, iar pielea din jurul ochilor parca era arsa cu acid. Simteam durere, usturime si... teama: ochii!... Apoi, cu rugaciune, m-am dus la racla sfantului Nectarie (la manastirea Radu Voda), si acolo m-am rugat iarasi. Am primit de acolo ulei de la candela sfantului, am luat si agheasma, si cu rugaciune, cu citirea acatistului, cu ungerea ochilor cu agheasma si cu ulei de la candela... m-am vindecat! Am stiut ca sfantul se va indura de mine, si chiar si atunci cand aveam momente de indoiala sau de teama (vrajmasul aducea ispite!), nu am renuntat. Am lasat rugaciuni (acatiste) la sfantul, si am promis ca voi spune si altora vindecarea. Acum, cand scriu, pare ca ar fi fost un nimic, un fleac, dar cine m-a vazut cum eram, stie cat a fost de grav. Am promis sfantului ca voi spune despre minunea pe care a facut-o cu mine. Spune-mi, te rog, unde as mai putea scrie despre asta?