Se poate tine "post partial?"

[fallen]

Ma tem ca aveti dreptate, ceea ce am propus eu poate fi considerat intr-adevar o ipocrozie, e ca si cum as vrea sa tin post acasa, sa ma vada toata lumea si sa maninc de dulce pe ascuns sau in oras. Ei bine, eu vreau sa fac invers, tocmai ca sa nu ma critice nimeni, sa postesc in ascuns. Stiu ca nu e bine si ca ar trebui sa-mi asum in intregime consecintele faptelor mele, dar ce sa fac, imi este frica, si nu atat "frica " propriu-zis cat lehamite de discutiile si comentariile care vor avea loc.
Ma intreba un domn daca sunt eu cea care gateste. Ei bine, in perioada asta nu eu sunt, ci el, pentru ca e in concediu toata vara (desi nu e profesor). Si nici nu-mi este sot, ca ma mai intreba cineva. Si acum, ca barbat nu te infurii daca stai acasa si faci de mancare si femeia cand vine acasa nu mananca? Iar in Postul Mare am gatit eu intr-adevar dar nu intotdeauna am reusit sa fac 2 feluri de mancare, si de post si de dulce. E drept ca s-ar fi putut cu putina bunavointa, improviza ceva (de ex. un carnat sau o buc. de carne la gratar alaturi de mancarea de cartofi sau legume) dar e mai usor intotdeauna sa arunci vina pe altul.
Iar in e priveste adulterul, intr-adevar am realizat ca am luat-o pe un drum oarecum ocolit catre mantuire. In ce sens: mi-am dorit cu orice chip sa am o familie. Cand am vazut ca lucrurile nu merg asa cum trebuie, am zis ca am nevoie de ajutorul lui Dumnezeu, cand de fapt trebuia mai intai sa am binecuvantarea Lui si apoi sa incerc sa-mi intemeiez o familie. Dar asta am realizat abia azi, din pacate. E uimitor cate lucruri ti se arata, cu voia Domnului, atunci cand ai nevoie, nu? Si inca mai sunt multe, dar trebuie sa ai foarte multa rabdare si credinta, virtuti pe care din pacate nu le ai din nastere ci le dobandesti cu greu.

Va rog inca o data sa ma iertati (de fapt sa ma ierte cine trebuie) ca mi-am judecat aproapele (l-am numit imatur sau nu mai stiu cum) si sa ma ierte si duhovnicul meu daca ma vede si ma recunoaste ca nu i-am cerut sfatul dlui mai intai sau macar permisiunea de a scrie pe forum, si domnul care mi-a spus ca astea nu sunt chestii de discutat cu strainii pe net.
Stiu ca poate acest forum are ca scop dezbaterea altor chestiuni teologice mult mai importante, dar iata ca nimic nu e intamplator si ca eu azi intrand aici am avut o mica revelatie. Poate e doar o coincidenta, dar in ultima vreme, de cand am inceput sa ma preocup mai serios de apropierea de Dumnezeu, s-au intamplat multe astfel de "mici revelatii" (la modul ca aveam in cap o intrebare si am intrat pe acest site si fara sa vreau am gasit un articol exact despre chestiunea respectiva). Deci? (insusi contextul de imprejurari in care mi-am gasit duhovnicul cred eu ca a putut fi posibil numai cu voia Domnului). Dar iata ca, aici se pare ca El vrea de la noi sa dobandim acea virtute foarte pretioasa care este rabdarea, si iata de ce: daca n-ar fi asa, s-ar inventa " spovedania on-line" si ar fi mult mai usor, nu? scrii ceva, dai "send" si asta e, dar nu se poate (inca). Altminteri, daca vrei sa mergi la preot sa discuti personal, e mai greu, poate nu-l gasesti, poate n-are timp, sau n-ai tu, si astfel momentul spovedaniei se amana exact pana in momentul cand binevoieste Domnul sa se intample. Oare de ce? Ca sa ne exersam rabdarea?

[Marius22]

Sigur ca se poate tine post partial, dupa cum nu se poate tine deloc, in virtutea "libertatii" de alegere si actiune.

In privinta postului partial, aratam insa tocmai faptul lipsei de libertate, faptul ca ramanem "legati" de parerile celor din jurul nostru, de anumite sarcini pe care trebuie sa le ducem la sfarsit, de o anumita boala etc.

Postul partial arata o libertate interioara partiala. Or noi suntem chemati, in Hristos, la o libertate deplina.

Nu e pacat ca nu postim deplin, e pacat ca putem infinit mai mult, dar din varii motive, nu luptam pentru a atinge aceasta masura.

De aceea, nu trebuie sa ramanem la postul partial. Poate fi numai o etapa, o exceptie, un pogoramant, (lamurit cu duhovnicul) nu o stare pe care s-o percepem ca fiind fireasca si pe care sa o perpetuam la nesfarsit.

In fond, nu trebuie sa postim partial, pentru ca Dumnezeu nu ne-a iubit si nu ne iubeste astfel, ci pe Fiul Sau l-a trimis in lume spre mantuirea noastra, ca semn al iubirii sale depline. Mai mult, Hristos Insusi, in Sfata Euharistie ni se ofera intreg, neimpartit, spre iertarea pacatelor si viata de veci.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de fallen

Iar in e priveste adulterul, intr-adevar am realizat ca am luat-o pe un drum oarecum ocolit catre mantuire.

Fallen, sunteţi, în acest caz, absolut simpatică afişând toate scrupulele legate de post. Starea dv îmi aduce aminte de un banc bun. Se pare că Bulă avea o soră: Bubulina. Cam de vârsta lui, amândoi puştani. Într-o bună zi erau ei singuri acasă. Tatăl lor se înapoiază mai târziu decât de obicei, după căderea serii. Vede la fereastra Bubulinei o lumină roşiatică difuză. Sună la uşă, nimic. Tot ce aude era un fel de chicoteală de adolescenţi hârjonindu-se. Bate la uşă: nimic. Furios, zgâlţâie uşa să o scoată din ţâţâni, când, în sfârşit, Bulă şi Bubulina deschid tatălui lor, amândoi îmbujoraţi şi aranjându-şi ţinuta.

-Bă !!! Ce făceaţi voi aici ?
Tăcere, priviri spre pardoseală.
-Bă, n-auziţi ? V-am întrebat ce făceaţi voi aici ??? Bulă răspunde:
-ĂĂĂ, tată, ştii, îîîî, noi, adică Bubu şi cu mine, ne dezbrăcasem şi ne mângâiam. SSSSsă vedem şi noi, cum e: ne jucam de-a mama şi de-a tata.

-AAA, bine ! Răspunse tatăl uşurat. Bine, bine. Credeam că fumaţi. Înapoi în camerele voastre !

[Daniel_7]

Mai era un "banc"...

Cica trei talhari au intrat intr-o biserica si au inceput sa o jefuiasca.Apoi dupa ce au luat tot ce si-au dorit,s-au asezat tot in biserica sa manance niste bucati de carne ce le aveau in traista.
Al treilea insa,care nu se asezase inca la masa,a inceput sa strige la cei doi:

Mai pacatosilor,va spurcati si mancati carne vinerea?

[cristiboss56]

În prealabil postat de Daniel_7

Mai era un "banc"...

Cica trei talhari au intrat intr-o biserica si au inceput sa o jefuiasca.Apoi dupa ce au luat tot ce si-au dorit,s-au asezat tot in biserica sa manance niste bucati de carne ce le aveau in traista.
Al treilea insa,care nu se asezase inca la masa,a inceput sa strige la cei doi:

Mai pacatosilor,va spurcati si mancati carne vinerea?

Vezi , asta-i treaba cand rezumam postul doar la mancare , si pe celelalte nu le mai socotim . Asa ca cele spuse de "cineva " mai sus , pe care ai ironizat-o , sunt perfect adevarate !

[Daniel_7]

Nu m-am contrazis in ceea ce am spus,tinerea postului inseamna ascultare,si daca esti un crestin in parametrii obisnuiti,are foarte mare importanta.

Insa daca ai comis un pacat de moarte,sa pui mai presus postul de acel pacat ,este o greseala.Intai incerci sa repari ,sa rezolvi problema cu acel pacat,si apoi intrand in ritmul obisnuit,tii post,mergi la Biserica etc.

Ideea era ca nu poti sa omori un om,si in acelasi timp sa fii preocupat daca nu ai mancat de frupt vinerea....

Insa daca nu ai aceste probleme ,este o greseala sa nu tii postul randuit de Biserica ,din diverse motive: ca sunt in compania unora,ca acasa la mine toti mananca de frupt,ca am iesit cu colegii la o terasa,sa sunt prea slabit etc...

Si ,in aceste cazuri,se fabrica si motive de genul: lasa ca iubirea,dragostea ,milostenia sunt mai presus de post etc...

[cristiboss56]

În prealabil postat de Daniel_7

Nu m-am contrazis in ceea ce am spus,tinerea postului inseamna ascultare,si daca esti un crestin in parametrii obisnuiti,are foarte mare importanta.

Insa daca ai comis un pacat de moarte,sa pui mai presus postul de acel pacat ,este o greseala.Intai incerci sa repari ,sa rezolvi problema cu acel pacat,si apoi intrand in ritmul obisnuit,tii post,mergi la Biserica etc.

Ideea era ca nu poti sa omori un om,si in acelasi timp sa fii preocupat daca nu ai mancat de frupt vinerea....

Insa daca nu ai aceste probleme ,este o greseala sa nu tii postul randuit de Biserica ,din diverse motive: ca sunt in compania unora,ca acasa la mine toti mananca de frupt,ca am iesit cu colegii la o terasa,sa sunt prea slabit etc...

Si ,in aceste cazuri,se fabrica si motive de genul: lasa ca iubirea,dragostea ,milostenia sunt mai presus de post etc...

Toate se traduc prin dreapta socoteala !

[fallen]

Va multumesc din nou pentru "criticile constructive". Poate ar trebui sa ocolesc biserica pe la 3 strazi distanta. Ma mir ca nu s-a daramat peste mine cand am intrat in ea.
Ma scuzati pentru "aciditate". De fapt nu m-am suparat, era doar o ironie. Stiu ca sunt pacatoasa si ca merit tot ce mi se intampla, dar refuz sa cred ca daca fac ceea ce fac nu mai are nici un rost sa postesc si sa merg la biserica, pt ca oricum sunt "damnata".
In ce priveste casatoria, nu stiu ce ar trebui sa fac. In primul rand nu pot sa oblig pe nimeni sa se casatoreasca cu mine, si sincer nici nu cred ca ar trebui. In al doilea rand daca nu imi demonstreaza cumva ca ma merita, nici nu cred ca vreau lucrul asta. Iar neacceptarea credintei mele e mai degraba o dovada ca nu. Ramane de vazut daca vreodata se va "da pe brazda". Eu tot ce caut este sa gasesc calea prin care sa-i demonstrez ca credinta in Dumnezeu si tot ceea ce facem in numele ei ( cununia, postul, slujbele, etc) sunt lucruri bune si necesare. Daca nu voi reusi, inseamna 3 lucruri :
1. nu m-am straduit indeajuns
2. nu a venit timpul
3. nu este pentru mine
Pentru oricat de mult mi-as dori un lucru si oricat m-as ruga si oricat ar vrea Dumnezeu sa ma ajute, daca un lucru sau un om nu este pentru tine, nu-l vei avea. Fiecare are liberul arbitru si raspunde pentru faptele sale, nu poti sa-i bagi credinta in cap cu de-a sila. Poti doar sa te rogi pentru sufletul lui ratacit sa gaseasca calea cea buna. Asta doar in timp si cu rabdare se va vedea.

[cristiboss56]

În prealabil postat de fallen

Ma mir ca nu s-a daramat peste mine cand am intrat in ea.

Daca ar fi astfel , ai vedea peste tot "mormane de moloz si de cadavre" , dar nuuu , ea Biserica sta cu usile deshise si se bucura pentru orice nou venit , mai ales pentru cei pacatosi precum suntem noi , caci Hristos nu pentru cei drepti s-a Ratignit !

În prealabil postat de Daniel_7

Nu m-am contrazis in ceea ce am spus,tinerea postului inseamna ascultare,si daca esti un crestin in parametrii obisnuiti,are foarte mare importanta.

Insa daca ai comis un pacat de moarte,sa pui mai presus postul de acel pacat ,este o greseala.Intai incerci sa repari ,sa rezolvi problema cu acel pacat,si apoi intrand in ritmul obisnuit,tii post,mergi la Biserica etc.

Ideea era ca nu poti sa omori un om,si in acelasi timp sa fii preocupat daca nu ai mancat de frupt vinerea....

Insa daca nu ai aceste probleme ,este o greseala sa nu tii postul randuit de Biserica ,din diverse motive: ca sunt in compania unora,ca acasa la mine toti mananca de frupt,ca am iesit cu colegii la o terasa,sa sunt prea slabit etc...

Frate, iarta-ma ca "ma iau" de fratia ta din nou.
Oare vrei sa spui ca daca ai ceva probleme duhovnicesti, de constiinta mari poti considera ca esti dezlegat de randuiala postului de mancare pana la rezolvarea problemelor acelea? Iar (te) amesteci (in) lucruri ce nu le cunosti! Te judec dupa inganfarea ce o ai spre a da sfaturi chiar si atunci cand ti se spune ca trebuie sa taci ca esti pe aiurea. Oare ai in treaba sa spovedesti pacatele oamenilor? Daca nu, te cam contrazici fara rost: spui ca trebuie sa mearga la duhovnic si apoi te lansezi in a da sfaturi. Am treaba, n-am treaba, iaca stau si eu pe-aici! Problema ridicata in acest topic nu cerea rezolvarea prin polemica si luari de pozitie despre cine da sfaturi mai "mişto". Esti invatator adevarat, spune ce ai de spus ca sa zidesti si apoi taci ca sa nu smintesti. Dar daca nu esti invatatorul altora de ce te bagi in seama ca si cand stii ce faci?

Spunea cineva pe aici pe forum, ca prea putini preoti mai posteaza ceva, cate-odata, chiar daca foarte multi crestini cer sfat. M-am ambitionat sa tot stau pe aici dar, cum se face nu stiu, mereu ajung sa cert pe unu sau altul ca o face pe duhovnicu'-puternicu', "teologu' de rang inalt", cand se vede ca nu prea stie bine nici Tatal Nostru.

Un lucru te mai intreb: spune-mi cati oameni ai spovedit (aproximativ) pana acum, frate?
Un lucru iti mai spun: Daca nu esti duhovnic, fereste-te sa dai sfaturi despre cum trebuie tratat fiecare pacat cand se complica cu alt pacat si cand omul nu mai stie ce sa faca. In aceasta situatie nu ai decat o singura varianta care te scapa de pacatul mandriei si al prostiei: asa cum pe un bolnav l-ai trimite la medic ca sa fie operat, trimite-l si pe cel pacatos la medicul sau, si asa ai implinit si dragostea si dreptatea! Daca nu poate sa mearga singur ajuta-l tu, sacrifica-te pentru fratele tau, dar nu te apuca sa-l operezi!

Iertati-ma fratilor ca poate unii iar se vor sminti si vor zice: ce preot mai este si asta ca ne cearta asa? Eu am vorbit o data, de doua ori, chiar de trei ori... Acum gata! Iertati-ma!

Pacat este ca acest forum, de multe ori poate fi ceva, dar ajunge a se transforma de fiecare data, incredibil de usor, in... altceva!