Naționalism și Ortodoxie

[Iorest]

În prealabil postat de David_1859

Dar cine te-a întristat de-acolo de la Sibiu, cine erau cei despre care aveai păreri atât de bune?

Mă refeream la oamenii de rând de acolo, că-și văd de treabă, toate orașele universitare sunt supuse ispitei de auto-distrugere.

Problema e de mentalitate se votează ciurucuri germane de câtre români, doar pt simplul merit de ar fi german, nu pentru că ar avea capacități peste medie.
Iar politicienii germani din România ar fi doar niște ratați anonimi dacă se nășteau în Germania pt germanul rând, pe care germanul de rând nu i-ar fi votat.

Nu văd un nimeni ca Iohannis, Fritz, Ovidiu Ganț, Astrid Fodor câștigând în Germania, Austria, sau în partea germană a cantonului elvețian un oraș cu peste 100.000 sau peste 300.000 de locuitori, sau un loc în Parlament.

Dar în România doar pt că românii au în ceafă imprimat sentimentul de inferioritate aceste rebuturi sunt ridicate pe piedestal.

[David_1859]

În prealabil postat de RappY

La momentul de față, AUR este singura mișcare naționalist-conservatoristă românească de anvergură din peisajul social, cultural, și intelectual autohton. Pur și simplu nu există competiție. Aici nici măcar nu e vorba de spațiul politic: așa-zisă intelectualitate românească a fost incapabilă să ofere ceva de o oarecare substanță și durabilitate pentru 30 de ani până la venirea lui Simion. Asta e valabil și pentru BOR, care a jucat un rol cultural foarte pasiv până acum.

Că a spus Simion unele lucruri s-a discutat deja pe enșpe mii de alte threaduri și nu văd rostul de a relua aceleași discuții pe fiecare secțiune a forumului.

,,Singularitatea" pe care o pui asupra AURului lui CHE GARGARA, dincolo de faptul că nu este nimic altceva decât o fantasmagorie și reflectarea unei mitocănii, specifice ignarilor care au percepția că a început lumea cu ei, poate fi dovedită, printre altele, și de istoria dreptei politice postcomuniste încercată de RAZVAN CODRESCU (pe care TÂRZIU pare doar să îl fi ,,parazitat" ideologic (având în vedere trădarea incalificabila prin subordonarea față de TRĂDAREA ,,PADUCHELUI" G. SIMION)), în condițiile a ceea ce teoretiza CODRESCU despre dreapta politică, istorie în care numele ,,LIMBRICULUI" VÂNDUT SATANEI G. SIMION nu apare nici măcar o dată, pesemne că escrocheriei ,,unioniste" a acestuia nu i-a considerat nicio relevanță politică (pe buna dreptate, având în vedere ultimii ani în care s-a evidențiat din plin șarlatania ,,gargaragiului de aur"), iar numele lui Claudita TÂRZIU apare doar în menționări legate de jurnalism, probabil că TÂRZIU nu îi împărtășise ,,mărețele idealuri" din compania unuia dintre cele mai abjecte personaje care și-a permis să paraziteze dreapta politică (așa cum o concepea Codrescu), GEORGICĂ CHE GARGARA.

Cât despre ce sau ca s-ar fi discutat pe marginea afirmațiilor de-a dreptul penale ale lui Simion, nu am reținut decât că nu s-a tranșat nimic în favoarea lui Simion, ba dimpotrivă, în ciuda insistentei tale aparent inexplicabile de a ,,merge până la capăt" alături de impostorul Simion, mie îmi este clar că aceea ce numești ,,spunere" G. SIMION o ,,vrea" ca impunere, de altfel se vede tot mai tare că acest personaj absolut incalificabil a ajuns să dea raportul în public unora dintre tartorii lui, deci Georgică își joacă rolul mai departe pestilențial, comportandu-se de parcă nu el ar fi unul dintre ,,crocodilii din șifonier"...

[RappY]

În prealabil postat de David_1859

încercată de RAZVAN CODRESCU

Păi bravo lui c-a încercat, au mai încercat și alții, dar care-i moștenirea practică? AUR prin Institutul Conservator (https://institutulconservator.ro/) a demonstrat o discuție intelectuală de nivel adecvat, cum nu mai există azi: https://www.youtube.com/watch?v=U_m61jDWJ98. O discuție fără conservatorism liberal, adică de împrumut, de tipul celui oferit de gașca Bănescu, Pleșu, Papahagi, Liiceanu, Paleologu, ș.a., ci conservatorism autentic românesc.

Bineînțeles, e doar la început, dar este singurul proiect relevant existent.

Cât despre ce sau ca s-ar fi discutat pe marginea afirmațiilor de-a dreptul penale ale lui Simion, nu am reținut decât că nu s-a tranșat nimic în favoarea lui Simion

S-a spus că a fost doar o declarație individuală a lui Simion (nu ceva propus de partid), nu există niciun pericol iminent (doar vorbe), este impractic, și nu a existat o discuție oficială în această privință.

Și eu vreau lămuriri dar evident AUR refuză să discute aceste lucruri. Deocamdată își servesc rolul de a deschide drumuri către o deșteptare națională, un lucru care-i va depăși și pe care nu or poată să îl ghideze decât dacă se vor alinia și ei cu idealurile naționale.

[RappY]

Răzvan Codrescu în 2014[1]:

Sigur că au existat, în lumea românească postdecembristă, unele tentative, de regulă firave şi/sau marginale, de reconstrucţie a unei drepte efective, mai mult sau mai puţin creştine, dar ele au dovedit mai degrabă (şi dovedesc încă, precum „Mişcarea Populară” sau „Noua Republică”) că înainte de reconstrucţia unei drepte politice ar fi necesară, după atîtea decenii de stîngism dizolvant, formarea şi consolidarea unei mentalităţi de dreapta, cu toate implicaţiile ei morale, spirituale, intelectuale şi, nu în ultimul rînd, identitare. Nu poţi face dreapta cu nişte oameni conformaţi mental şi sufleteşte de o educaţie stîngistă, fie ea comunistă sau democratică. Înainte de a fi orientări politice, dreapta şi stînga sînt două moduri diferite de raportare la lume şi viaţă. Eu cred în urgenţa resurecţiei unei Weltanschauung de dreapta mai mult decît în urgenţa unei eventuale alternative politice (care ar risca să devină o nouă „formă fără fond” sau o nouă demagogie politicianistă). Ajungem, dacă vreţi, la vorba cu „carul pus înaintea boilor”... Trebuie hotărîre, vrednicie, răbdare, sacrificiu, creativitate - altminteri riscăm, cum zicea Petre Ţuţea, să eşuăm în derizoriul pripit şi atît de românesc al „aflărilor în treabă”... În orice caz, aş atrage atenţia că apropierea de tradiţia creştină, prin Biserică şi cultură, înlesneşte de la sine acest proces de lămurire interioară şi de coagulare comunitară, căci dreapta este, înainte de toate, direcţia oamenilor care-L iau în serios pe Dumnezeu.

Deci recunoștea că nu există nimic și povestea despre crearea unei mentalități de dreapta înainte de un partid de dreapta. Și cum au făcut asta? N-au făcut, pentru că, în practică, a fost nevoie de un partid ca să coaguleze oameni. Când AUR a intrat cu 9%, a fost un moment de deșteptare, un fenomen care a demonstrat pe viu că este posibil. Adică faptă nu doar vorbă. Acest lucru a fost creat de Simion și astfel rămâne liderul adevărat al acestei mișcări, și i se pot scuza unele greșeli fiind atât tânăr cât și centrul mișcării.

De ce era nevoie nu era un „Weltanschauung de dreapta” dar nici de un partid de dreapta neapărat: era nevoie de un lider de dreapta.

[David_1859]

În prealabil postat de RappY

S-a spus că a fost doar o declarație individuală a lui Simion (nu ceva propus de partid), nu există niciun pericol iminent (doar vorbe), este impractic, și nu a existat o discuție oficială în această privință.

Și eu vreau lămuriri dar evident AUR refuză să discute aceste lucruri.

Evident că se refuză astfel de discuții, ba chiar orice aluzie sau mențiune, asta este una dintre caracteristicile oricărei organizări nedemocratice și antidemocratice, și mai mult, ale organizărilor de factură MAFIOTICA, fiind vorba despre ,,legea tăcerii" sau OMERTA (cunoscută ca fiind de factură MAFIOTICA).

Ceea ce nu stiu masele manipulate de omerta care în mod vizibil îl înconjoară pe GEORGICĂ CHE GARGARA, dezvăluind astfel una dintre esențele ce caracterizează ESCROCHERIA EXTREMISTA ANTIROMANEASCA ȘI ANTICRESTINA, ANTIORTODOXA, ANTI B.O.R., patronată aparent de sarlatanul impostor G. SIMION, este aceea că și comuniștii cooptasera într-o vreme pe legionari pentru a se folosi de ei pentru acapararea puterii, după care au umplut pușcăriile cu ei și îi prigonesc până în ziua de azi, și chiar și pe urmașii lor. Cam așa ceva se întrevede a putea fi și soarta unora dintre ,,patrioții" care au nesabuinta și chiar perversitatea să se fi încadrat și să continue să se încadreze în OMERTA țesută ,,abil" împrejurul PESTILENȚIALULUI G. SIMION, zis și GEORGICĂ CHE GARGARA.

[Iorest]

În prealabil postat de David_1859

,,Singularitatea" pe care o pui asupra AURului lui CHE GARGARA, dincolo de faptul că nu este nimic altceva decât o fantasmagorie și reflectarea unei mitocănii, specifice ignarilor care au percepția că a început lumea cu ei, poate fi dovedită, printre altele, și de istoria dreptei politice postcomuniste încercată de RAZVAN CODRESCU (pe care TÂRZIU pare doar să îl fi ,,parazitat" ideologic (având în vedere trădarea incalificabila prin subordonarea față de TRĂDAREA ,,PADUCHELUI" G. SIMION)), în condițiile a ceea ce teoretiza CODRESCU despre dreapta politică, istorie în care numele ,,LIMBRICULUI" VÂNDUT SATANEI G. SIMION nu apare nici măcar o dată, pesemne că escrocheriei ,,unioniste" a acestuia nu i-a considerat nicio relevanță politică (pe buna dreptate, având în vedere ultimii ani în care s-a evidențiat din plin șarlatania ,,gargaragiului de aur"), iar numele lui Claudita TÂRZIU apare doar în menționări legate de jurnalism, probabil că TÂRZIU nu îi împărtășise ,,mărețele idealuri" din compania unuia dintre cele mai abjecte personaje care și-a permis să paraziteze dreapta politică (așa cum o concepea Codrescu), GEORGICĂ CHE GARGARA.

Vezi că iarăși ai luat-o pe ulei, la întâlnirile care au dus la fondarea partidului AUR Târziu a venit cu Răzvan Codrescu.
Cu toate astea R.Codrescu nu e deloc infailibil, l-a susținut până în pânzele albe pe un escroc ca Traian Băsescu chiar și când era evident că omul e cauză pierdută, iar Băsescu e un om care nu e de dreapta ci e din aparatul securisto-comunist, asta în timp ce față de alții Codrescu se arăta nemilos la cele mai mici greșeli.

Deci acest R Codrescu a avut o moralitate îndoielnică raportat la poziționările politice atât timp cât îl tămâia pe Băsescu un asasin economic nenorocit.

[RappY]

Problema cu Răzvan Codrescu mai e una, care de fapt e mai generală. Nu e nicio problemă în a fi pasionat de Dante, de „cultură”, chiar și de o anumită moștenirea occidentală. Dar devine o problemă când crezi că acest lucru este o calitate de râvnit, nu o scădere personală. Răzvan Codrescu se apuca să dea lecții mediului duhovnicesc românesc, că ar trebui să fie mai deschis cultural (la fel ca el), că unii Părinți ai noștri erau mai degrabă „haiduci rustici” dar trebuie să fim mai „deschiși cultural”. Că pătura intelectuală are alte afinități, între timp ce pătura de jos este atrasă de monahi mai simpli (adică introducerea unui clasism apusean, ca și când neamul românesc este altceva decât un popor țărănesc, iubitor de simplitate și claritate).

Aceasta este de fapt o alunecare către occidentalism, nimic mai mult. Și Mircea Vulcănescu era pasionat de Dante și altele, dar nu vorbea de ele ca un model de urmat, ci ca o pasiune personală a sa, din care, pentru restul, doar lua ce era de valoare și putea contribui cu adevărat prin asimilare totală.

Am zis că e o problemă mai generală fiindcă e o diferență între Sf. Fotie cel Mare și Mihail Psellos, la fel cum e o diferență între Sf. Varlaam al Moldovei sau Sf. Dosoftei al Moldovei și Dimitrie Cantemir sau Nicolae Milescu.

Umanismul este o forță în cultura română (venită prin înrâurire latină), cultura laică a dominat secolul XIX (cum spune și Răzvan Codrescu) dar există o linie foarte fină între secularizare și îmbinare a intelectualității și a culturii cu Ortodoxia. Acestea au fost făcute frumos de oameni precum Sf. Nicolae Velimirovici în Serbia și Sf. Dumitru Stăniloae la noi în sec. XX, și este o mișcare continuată de ÎPS Ierotheos Vlachos în Grecia.

Este vorba de a avea mereu duhul deasupra cugetului, mistica deasupra scolasticii, Dumnezeu deasupra minții umane. E categoric o scădere să fie altcumva, iar intelectualii trebuie mai degrabă să-și recunoască limitările decât să se apuce să dea lecții neavenite. Să vrei să fie altfel este începutul unei relativizări a ierarhiei deci o cădere, biblic spus, luciferică.

[RappY]

Probabil o să fac un articol pe OrthodoxWiki despre asta fiindcă-s mai multe de zis și formatul „wiki” e un format mai corespunzător pentru lucruri detaliate, dar pun aici un citat reprezentativ de la Pr. Dumitru Stăniloae:

E de remarcat întâi că nu există om anațional. Nici Adam, măcar, n-a fost anațional, ci a vorbit o limbă, a avut o anumită mentalitate, o anumită construcție psihică și trupească. Un om pur, necolorat din punct de vedere național, fără determinante naționale, este o abstracție. Așa cum nu poate exista un măr fără determinantele unui anumit soi, așa cum nu poate exista un om fără determinante individuale.

Umanul există numai în formă națională, colorat național, așa cum există numai determinant individual. Nu se pot extrage la un individ sau la o națiune determinantele individuale sau naționale pentru a lăsa umanul pur. Ar însemna să distrugi însuși umanul. Naționalul sau individualul e însuși umanul, care are, în mod necesar, o anumită calitate. Un uman fără calitate nu există. Individul sau membrul unei națiuni e uman, e înțelegător al celorlalți oameni, ai altor națiuni, nu printr-o depășire a calității sale individuale sau naționale, printr-o coborâre undeva în substratul pur uman al personalității sale, ci în starea în care este. Un român, când simte milă față de un ungur, în mila lui e tot român; sentimentul de frăție umană care simte că-l leagă de un ungur, e un sentiment colorat românește, nu e anațional.

Ceea ce înțelegerii noastre pare antinomic, în luptă una cu alta, umanul și naționalul, sau, cu alte cuvinte, identitatea dintre oameni și deosebirea dintre națiuni, în realitate sunt unite inseparabil, în chipul cel mai intim și mai misterios, cu menținerea deplină a amândurora; numai o minte simplistă nesocotește unul sau altul din termenii antinomiei. De aici urmează că armonia între națiuni nu e exclusă, ci foarte posibilă, căci ele sunt aceeași umanitate stând în diferite forme, determinată, în mod necesar, aici într-un fel, dincolo în altul.

Națiunile sunt, după cuprinsul lor, eterne în Dumnezeu. Dumnezeu pe toate le vrea. În fiecare arată o nuanță din spiritualitatea Sa nesfârșită. Le vom suprima noi, vrând să rectificăm opera și cugetarea eternă a lui Dumnezeu? Să nu fie! Mai degrabă vom ține la existența fiecărei națiuni, protestând când una vrea să oprime sau să suprime pe alta și propovăduind armonia lor, căci armonie deplină este și în lumea ideilor dumnezeiești.

Dumitru Stăniloae, Scurtă interpretare teologică a națiunii, în Ortodoxie şi românism, Sibiu, 1939.

Pentru descărcarea acestui eseu precum și a altor multe eseuri pe această temă scrise între 1930 și 1991 de Pr. Dumitu Stăniloae, găsiți o compilație aici: https://www.marturisitorii.ro/wp-con...ationalism.pdf

[RappY]

În prealabil postat de RappY

Probabil o să fac un articol pe OrthodoxWiki despre asta fiindcă-s mai multe de zis și formatul „wiki” e un format mai corespunzător pentru lucruri detaliate (...)

Scris din articolele Pr. Stăniloae: https://ro.orthodoxwiki.org/Națiune

[David_1859]

Într-un fel e bine că mai scrii pe aici, în ciuda faptului că răspândești niște sminteli incalificabile, pentru că prin aceste contradicții flagrante pe care ai frivolitatea sa te iluzionezi că ,,iti permiți" să le afișezi așa ,,fără consecințe", practic nu faci decât să te dai în stambă, să demonstrezi încă o dată din nefericire păcătosul duplicitarism așa-zis ,,ortodox", ca să nu îi zic direct ,,curvasareala ortodoxă", și care până una, alta nu a fost vreodată dogmatizat de Biserică, ăsta fiind numai unul dintre argumentele care îi dovedesc caracterul neortodox.

Altfel, cineva poate chiar ar crede că ai vreo legătură reala cu subiectul de față, adică și alta decât de redactare a unor texte compuse și selectate nu se știe de cine. Prin ,,măgăriile" pe care am văzut că ai ținut și ții să le colportezi prin alte dezbateri, și care contrazic așa-zisele ,,principii" pe care cică le ,,răspândești", nu ai făcut decât să demaști lipsa de substanță și de măcar convergență cu ,,predicile", precum și să faci de toată jena ,,ortodoxia" pe care te iluzionezi că ai reprezenta-o, asta neinsemnand că se trece cu vederea halul în care terfelesti ideea de românism.

Este bine, deci, că mai vede unul, altul și poate învață să nu cadă de fraier la orice tarabă care face ,,alba-neagra" cu teologia și românismul.