Dreptul la sinucidere

[moriane]

Consuela, cred ca regulile ar trebuie sa le respectam din dragoste fata de D-zeu, nu din frica, si nu numai din dragoste pentru El, ci si pentru noi. Nu cred ca regulile astea au fost facute ca se ne faca viata mai grea, la fel cum nu cred ca D-zeu asteapta sa ne pedepseasca. Cred ca iadul este "suferinta de a nu putea iubi". D-zeu nu ne pedepseste in iad, ne lasa singuri. Daca pe pamant, nu am vrut sa fim cu El, dupa cum a vrut El, dincolo ne respecta libertatea pe care am exercitat-o pe pamant de a fi sau nu cu El. Din punctul meu de vedere aceste reguli ar trebui numite sfaturi, si e intr-adevar greu sa le respecti pana la capat. Dar daca le respecti ai pace nu numai cu D-zeu, ci si cu propria-ti constiinta. indiferent daca crezi sau nu in D-zeu, indiferent daca El exista sau nu, eu cred in El, raul ii face rau si celui care il face. "Regulile" sunt si pentru a ne arata cum sa nu ne facem noua rau.
Sinuciderea e expresia suprema de arata a nu ne pasa de D-zeu, sau ca nu credem in El, pt ca daca am crede, El fiind atotputernic si bun, ne-ar putea ajuta.

Moriane draga, toate ne sunt permise dar nu toate ne sunt de folos.

Daca vrei sa stii care sunt drepturile consacrate de societate, apuca-te si citeste CARTA DREPTURILOR OMULUI. Ma indoiesc ca vei gasi acolo ceea ce sustii tu in acest topic.

Cam alambicata si confuza postarea ta libertate vs gandire. Pai ce, noi daca am trait sub comunisti, deci practic nu eram liberi, nu mai eram oameni?! Sau detinutii din inchisori, aia nu sunt oameni?!

Ai grija la ce postezi, ca sunt si oameni cu probleme carora le-ar putea face un rau profund discutia asta a ta despre sinucidere ca aflare in treaba. Doamne ajuta!

[moriane]

Mirelat, ma refeream mai mult la libertatea interioara, nu la cea exterioara. Si cei din inchisori sunt liberi, si cei de sub comunisti. Unii au ales sa vorbeasca impotriva lui, alti sa taca, altii sa colaboreze, toti au ales oarecum. Nu ii judec, m-am nici un drept. Imi pare rau, dar nu cred ca mai inteles.

moriane, te-am inteles foarte bine, am vrut numai sa subliniez ca ai lacune in punerea problemei; si, sincer, discutia pe care o propui tu nu cred ca isi are locul pe un forum crestin-ortodox; cel putin nu in sensul dat de tine. doamne ajuta!

[euftalia]

Cred ca Mirelat are dreptate. sunt oameni usor de influentat carora daca le pui problema sinuciderii le vin idei, mai este la rubrica Eutanasia un topic cu Stefan 500 care este obsaedat de sinucidere si incearca des asta.
Un subiect mai frumos nu gassesti? vin sarbatorile acum, hai sa fim optimisti si senini si sa ne gandim la Dumnezeu, la viata vesnica si la pace. Si asa viata are multe greutati, sa ne-o inseninam!
Dumnezeu si ingerii vostri pazitori sa va insoteasca pe toti!

[moriane]

Multi oameni se sinucid de sarbatori. De ce credeti ca se hotarasc tocmai acum? Din singuratate? Probabil. Desi toti cei ce cred in Dumnezeu nu sunt niciodata pe deplin singuri, iar ceilalti, care nu cred, nu sunt singuri, dar nu stiu asta. Ce mai credeti despre sinucidere?

[dmb]

:)Discutati o tema in care trebuie sa-mi arat eu "superioritatea" pentru ca spre deosebire de voi care discutati teoretic...eu am facut-o !
Sint f. multi ani de atuncea si nu am sa intru in amanunte care au fost motivele, atita doar ca atunci eream un ateu convins.
Starea in care omul se sinucide este o stare de posedat. Gindurile sint "teleghidate" spre faptul ca atare si apare ca singura solutie care rezolva toate problemele. Si nu numai atit , sinuciderea este o forma de protest, o razbunare impotriva a toti si toate. Impotriva lui Dumnezeu inclusiv. Adica dupa motto : Va arat eu la toti!
Dumnezeu a avut grije insa de la facere sa sadeasca in om acel instinct de conservare pe care-l au toate fintele si care poate depasit doar prin iubire multa sau prin....posedare.
Lasitatea sinucigasului atit de popularizata de toata lumea este o baliverna. Iti trebuie mult curaj sa calci in picioare ce a sadit Dumnezeu. Cel rau te aduce pe marginea prapastiei dar de sarit...trebuie sa sari singur.
Faptul ca va scriu rindurile acestea conduc la concluzia ca eu ori mint si nu m-am sinucis ori ca Dumnezeu nu doreste moartea pacatosului si sa se intoarca si sa fie viu.
Eu m-am nascut acum multi ani a doua oara trupeste prin vointa lui Dumnezeu.
Si dupa alti ani m-am nascut a doua oara sufleteste cind Dumnezeu m-a reinviat si pentru credinta.
Ca sfat: nu treceti grabiti pe linga un om necajit. NU trebuie sa-i pui in mina un milion sau doua ca sa-l ajuti.De multe ori un cuvint bun al tau poate decide daca omul acela intra in iad sau nu! Iar cind cineva vorbeste de sinucidere nu o luati usor ci interveniti cu bunatate nu cu parole caci nu se stie niciodata daca respectivul nu vorbeste chiar rizind...foarte serios.:)

[ory]

Emil Cioran spunea:sinuciderea este cea mai mare forma de egoism",si asa este,dupa cum spunea si dmb,sinuciderea reprezinta o forma de protest,nimic nu poate sa provoace durere atat de mare intr-o familie ca actul de suicid din partea unui om drag.
Si mie mi-a trecut prin cap asa ceva,dar,doar ca niste idei salvatoare,salvatoare dintr-o situatie de sanatate decazuta,pe care,efectiv creierul meu nu o mai putea suporta....insa totul s-a limitat doar la cateva ganduri,bine-nteles si prin interventia lui Dumnezeu si actul meu de vointa,caci am luptat cu vrajmasul deznadejdii si nu i-am dat prioritate.
Cel mai groaznic la un gand de sinucidere este faptul ca te desparti de cei dragi pentru TOTDEAUNA,adica te lipsesti in acelasi timp si de speranta ca intr-o alta lume poti fi alaturi de cei dragi.
Sinucidere nu-si merita realizarea pentru nici un motiv din lumea aceasta,dar sunt si exceptii concepute de anumiti oameni,situatiile in care un om sufera ingrozitor dureri trupesti dintr-o anumita boala si simte ca puterea lui de-a rabda s-a diminuat drastic,in timp.Nu spun ca acesta este indreptatit sa apeleze la actul de suicid,spun doar ca nu ma pot transpune in fiinta si supliciul acestuia,si deci,nu pot judeca eu cat de grava sau benefica-i este eventuala tendinta spre sinucidere.
Si cu toate acestea,trupul si fiinta omeneasca are o extraordinara putere de adaptare in diferite situatii,se poate obisnui cu durerea,poate sa uite durerea sau o poate metamorfoza.Deci exista surse de evadare din acel impas la care este supus un om ajuns in stadiu de disperare....si deci,cu dorinta spre suicid.
Ca-ntotdeauna,este usor sa ne dam cu parerea noi cei care privim subiectul din-naintea noastra si nu din interiorul nostru,nefiind atinsi de suferinta care poate sa invadeza un trup si-un suflet pana la apogeu.Cu toate acestea,sunt multi oameni care se sinucid din motive banale,sau iresponsabile....aceasta este durerea adevarata a acestui fenomen!
In Japonia,din timpurile samurailor,sinuciderea a ramas considerata o stare si un fapt care tine de demnitate,de forta fiintei care o adopta,o forta superioara.Sunt japonezi care apeleaza la acest act din simplul fapt ca nu reusesc sa invete toate scrierile acestei tari(katakana,hiragana si kanji),cea de pe urma fiind si cea mai complexa si vasta(peste 5000 decaractere),aceasta scriere cunoscuta mai cu precadere de varstnici.Sau acesti oameni desfasoara tendinta spre suicid mai ales cand este vosba de decadere pe plan profesional,si deci financiar,ei sunt dependenti de munca si de roadele aceseia,ca niste roboti programati o viata sa munceasca fara sa analizeze rostul acestui lucru pe deplin.
Acum cateva luni,o matusa de-a sotului meu s-a sinucis,era femeie in varsta bolnava psihic de 15 ani,astfel a luptat biata femeie cu boala atata amar de ani pana fiinta i-a cedat neantului,neputand sa se mai suporte intr-un trup mort demul.Spun mort,pentru ca,intr-adevar boala psihica sapa fiinta si trupul pana la un nivel la care acesta nu mai are puterea sa-si realizeze si simplele functii vitale,pana si respiratia sau dormitul,functii aparent involuntare si atat de firesti,devin controlate de acest malefic al tulburarilor psihice distrugandu-le.Boala psihica reprezinta o viata fara viata,un trup ce umbla bezmetic prin lume fara sa-si mai gaseasca in fiinta lui principiile unor cugete si simtiri reale si rationale,este ingrozitor si uneori ma-ntreb cum de ingaduie Dumnezeu o astfel de soarta intr-un suflet atat de valoros de om,pamantean menit sa exploreze tainele pamantului...nu sa fie respins de-acestea.?Numai Dumnezeu cunoaste raspunsul si menirea vietii atat de diversificate pe pamant,si sunt convinsa ca sunt intelepte,indiferent de aparenta acestora,totul,absolut totul pe terra are un rost.
Dumnezeu sa ne binecuvinteze si sa aiba grija de sufletul nostru...si de trupul care intr-un fel sau altul protejeaza sufletul!

[citystar]

eu nu inteleg, de ce pe un forum de religie se discuta despre sinucidere ? Numai oamenii credinciosi se gandesc la sinucidere ? Ceilalti de ce sunt fericiti (ceilalti care nu au nici o treaba cu religia, si merg la biserica o data pe an) ?

[Annamarria]

citystar, si oamenii necredinciosi se sinucid. si oamenii necredinciosi sufera.
tu ai o conceptie foarte gresita despre lume.
citeste Pilda fiului risipitor..tu esti ca si al doilea fiu, care nu intelege ca cel plecat din casa tatalui era mort..pacatosul e mort d p d v spiritual, trebuie sa-ti fie mila de el, nu sa-l consideri fericit...ce vezi tu e aparenta inselatoare, un om pacatos nu e fericit. Al doilea fiu a ramas in casa tatalui din datorie, nu din iubire, asa cum si tu nu faci binele de dragul binelui( caci atunci nu ai astepta rasplata si ai face-o cu placere),nu faci nimic de dragul lui Dumnezeu, pentru ca-L iubesti, caci atunci nu ti-ar pasa de rasplata si nici de suferinta, ci din datorie. Intelegi?