TRIODUL - Perioada pocaintei!

[georgeval]

Este un extras din Triodul explicat al lui Makarios Simonopetrinul? Este o carte de referinta pentru aceasta perioada.

[geo.nektarios]

În prealabil postat de georgeval

Este un extras din Triodul explicat al lui Makarios Simonopetrinul? Este o carte de referinta pentru aceasta perioada.

DA, si imi place foarte mult... si am sa mai pun si pt altii care nu au cartea si sa se infrupte din frumusetea cuvintelor athonite!!!

[geo.nektarios]

Duminica aceasta este vorba de Fiul Risipitor.
O alta Tema importanta care se trage din aceasta Duminica este POCAINTA! Nadejdea in Dumnezeu si increderea ca daca ne intoarcem la El cu pocainta ne va IERTA facandu-ne iarasi partasi ai mostenirii vesnice impreuna cu El!
Important este sa nu ne deznadajduim de greutatea pacatelor si de multimea lor, ci cu nadejde in El sa ne recunoastem greselile si sa Ii spunem: „Tata, am gresit inaintea cerului si inaintea, nu sunt vrednic sa ma numesc fiul Tau, primeste-ma ca pe unul din argatii Tai!” Numai asa si prin nerepetarea greselilor, Dumnezeu ne va pune din nou inel in deget... ceea ce inseamna ca ne unim din nou cu El, prin iubire desavarsita! Bucuria intregii case si a slugilor inseamna BUCURIA CERULUI - a tuturor ingerilor si a tuturor sfintilor - pt intoarcerea unui pacatos la pocainta!
Nu vreti sa fie mai Bucuros Dumnezeu pt noi? Hadeti sa ne pocaim - nu in sensul eretic de a deveni sectari - si sa aducem bucurie ingerilor si lui Dumnezeu, si asa cum spunea Pr.Teofil - Dz sa il odihneasca - sa Ii zambim lui Dumnezeu cu incredere si sa Ii aratam sa vrem sa fim iar fiii iubiti ai Lui, prin pocainta si iubire fata de El!
Asa ne ajute Bunul Dumnezeu!

[geo.nektarios]

Au fost doi frati care erau mostenitori ai tatalui lor. Unul dintre dansii a ramas in casa, iar celalalt, care a cheltuit toata mostenirea sa, s-a dus in strainatate, pentru ca nu putea suferi ocara saraciei. Eu va amintesc aceasta pilda, ca sa vedeti ca pacatele noastre se iarta numai daca deschidem ochii asupra starii noastre. Eu insa zic aceasta, nu spre a face pe cineva usuratic la minte, ci mai vartos pentru a feri pe oricine de deznadajduire, caci deznadajduirea este inca si mai rea decat usuratatea mintii. Fiul cel pierdut este icoana pacatosului. Dar ce a grait acest fiu, cand se afla in cea mai mare ticalosie?
„Intoarce-ma-voi la tatal meu”, a zis el (Lc. 15, 18). Tatal nu-1 oprise de a se duce in strainatate, pentru ca el sa invete, din incercare, cat de norocit era fiul care ramasese acasa. Adica adeseori Dumnezeu oranduieste asa, ca noi, cand nu ne folosesc cuvintele, sa ne invatam si sa ne facem mai cu minte printr-o incercare amara. Aceasta a spus-o insusi Dumnezeu iudeilor, prin profetul Ieremia. Cand profetii de mii de ori sfatuisera si indemnasera pe acest popor, iar el nu urma si nu asculta, Dumnezeu le-a trimis certari si profetul le-a zis: „Cerceta-te-va viclenia ta, si rautatea ta te va pedepsi” (Ier. 2, 19). Adica fiindca ei erau atat de nebuni, incat nu ascultau sfatuirile si mustrarile lui Dumnezeu si petreceau in pacatele lor, de aceea El i-a predat nenorocirii, pentru ca sa se certe si iarasi sa se invredniceasca de Dansul.
Deci, in acelasi chip, fiul cel trecut prin o amara incercare,a invatat sa cunoasca cat de rau este a pierde casa parinteasca, drept care el acum s-a intors indarat. Iara tatal n-a pomenit ratacirea lui, ci 1-a primit cu bratele deschise. Pentru ce a facut el aceasta ? Pentru ca el era tata al lui, iara nu judecator. De aceea, el a poruncit sa se faca sarbatoare de bucurie si ospat, si toata casa sa serbeze si sa se veseleasca.
Ce gandesti tu ? Pacatul oare se rasplateste asa? Nu, nu pacatul, ci reintoarcerea; nu calcarea de lege, ci indreptarea.
Iara cand fratele cel mare s-a suparat ele toate acestea, tatal 1-a linistit cu cuvintele: „Tu in toata vremea esti cu mine, acesta insa era pierdut si s-a aflat, era mort si a inviat” (Lc. 15, 31-32).
Cu acestea el vrea sa zica: cand este vorba de a mantui pe un pierdut, nu este locul de a-i face judecata si a porni aspra cercetare asupra lui, ci trebuie cineva sa fie milostiv si sa ierte. Aceasta este ca la doctor. Cand cineva s-a imbolnavit din pricina unei vieti fara randuiala, doctorul nu-i face mustrari in loc de a-i da doctorii, nici nu-1 pedepseste in loc de a-1 tamadui. Cata vreme a fost departat de la noi, gandeste parintele, el a fost lasat foamei, rusinii si celor mai infricosate ticalosii de tot felul. De aceea zice el: „A fost pierdut si s-a aflat, mort si a inviat”. El prin aceasta voieste sa zica celuilalt fiu: „Uita-te nu la cele de fata, ci cumpaneste marimea ticalosiei lui celei de dinainte. Tu ai acum inaintea ta un frate, nu un strain”! El s-a intors la tatal, si acesta nu-si mai poate aminti cele de dinainte, ci isi mai aminteste numai de acele ce il misca la compatimire, la indurare, la pogoramant si crutare. De aceea el si vorbeste numai ele cele ce patimise fiul sau, nu insa si de cele ce facuse el. Nu pomeneste ca acela cheltuise in destrabalari toata averea sa, ci numai ticalosia cea inmiita cu care avusese a se lupta.
Cu aceeasi ravna, ba chiar cu mai mare, pastorul cel bun a cautat oaia cea pierduta, in pilda cea dinainte, fiul cel ratacit s-a intors singur; insa pastorul a alergat dupa oaia cea ratacita, iar cand a aflat-o, a luat-o pe umerii sai si s-a bucurat pentru dansa mai mult decat pentru celelalte, care nici cand nu se pierdusera (Lc. 15, 5). Dar socoteste cum a adus el indarat oaia cea pierduta. El n-a certat-o, nici n-a pedepsit-o, ci a luat-o pe umerii sai si a adus-o el insusi la turma indarat.
Deci, stiind noi ca Dumnezeu pe pacatosii ce se intorc la El nu numai ca nu-i respinge, ci ii primeste tot asa de prietenos ca si pe cei drepti, si nu numai ca nu-i pedepseste, ci El insusi umbla dupa dansii si-i cauta, si aflandu-i se bucura de ei mai mult decat de cei drepti; stiind noi acestea, de suntem pacatosi, sa nu deznadajduim, iara, pe de alta parte, nici de faptele cele bune ale noastre sa nu ne inchipuim nimica.
Sa tremuram pentru noi, ca nu cumva prin bizuinta sa cadem in pacat; iar daca am cazut, sa aducem pocainta. Precum am zis de la inceput, doua lucruri ne arunca in pierzare, adica bizuirea noastra cea falsa, cand ne semetim, si deznadajduirea, cand am cazut. De aceea, Pavel, spre a-i face atenti pe cei ce cred a sta neclintiti, zice: „Celui ce i se pare ca sta neclintit, sa ia aminte sa nu cada”(I Cor. 10, 12). Iara pentru a scula iarasi pe cei cazuti, si spre a destepta in ei o ravna noua mai mare, scrie el catre Corinteni: „Voi plange pe multi [dintre voi], care au pacatuit si nu s-au pocait” (II Cor. 12, 21).
El socoteste prin aceasta ca aceia care nu s-au pocait sunt mult mai de jelit decat cei ce au pacatuit. Iara profetul Ieremia a zis: ,,Au doara cel ce cade nu se scoala; sau cel ce se abate nu se intoarce?” (Ier. 8, 4). La fel ne sfatuieste David, cand zice: „O de I-ati auzi glasul care zice: „Sa nu va invartosati inimile voastre…” (Ps. 104, 8).
Asadar, sa nu deznadajduitii, ci sa avem nadejde tare la Dumnezeu, sa gandim la noianul cel nemasurat al harului Sau si al iubirii de oameni, sa ne scapam de constiinta cea rea si, cu toata ravna si osardia, sa ne sarguim la fapta cea buna, facand pocainta sincera si serioasa; pentru ca noi inca de aici sa lepadam toate pacatele cele savarsite, ca sa ne putem infatisa la scaunul judecatii lui Hristos si sa dobandim imparatia cea cereasca, careia fie ca noi toti sa-i fim partasi prin harul si iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, caruia impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant se cuvine cinstea si marirea, acum si in vecii vecilor! Amin.

[georgeval]

Imi place optimismul din canonul de dinanite de impartasanie- acolo unde ne sunt prezentati cei care au cazut dar prin pocainta au fost iertati-chiar una dintre rugaciuni aminteste ca "nu exista pacat pe care iubirea Ta de oamnei Doamne sa nu-l biruiasca"

[geo.nektarios]

....fratii nostri nu mai sunt interesati de a comunica ceva frumos si ziditor suflteste... ci sunt interesati mai mult de fantastic precum threadul cu OZN uri si multe altele... ceva ziditor? nu se mai gaseste pe acest forum... mai importante sunt alte subiecte... sinoade ecumenice... saptamani ecumenice... cutremure... ocultism... mai mult subiectele cu sectarii... decat subiectele noastre ortodoxe frumoase si teme adevarate de Teologie... si nu numai...
MA DOARE ca acest Thread nu este valorificat.. nu pt ca e deschis de mine, dar pt ca TRIODUL si temele sale contin atat de multe TAINE ascunse de omul obisnuit... am putea invata multe... poate ar trebui sa pun in practica ceea ce am zis... SA MA RETRAG DE PE FORUM!!! Ce e frumos e cu totul ignorat...

Va rog sa ma iertati!

[iustin10]

În prealabil postat de geo.nektarios

....fratii nostri [u]nu mai sunt interesati de a comunica ceva frumos si ziditor suflteste..

E foarte interesant si potrivit acest thread(chiar printre cele mai actuale).Numai ca nu prea ai ce comenta.Citesti,apreciezi....si inchizi.
Dar sa nu crezi ca nu e folositor,demersul de a ne reaminti de perioada pocaintei.El ramane acolo in suflet

[glykys]

În prealabil postat de geo.nektarios

....fratii nostri nu mai sunt interesati de a comunica ceva frumos si ziditor suflteste... ci sunt interesati mai mult de fantastic precum threadul cu OZN uri si multe altele... ceva ziditor? nu se mai gaseste pe acest forum... mai importante sunt alte subiecte... sinoade ecumenice... saptamani ecumenice... cutremure... ocultism... mai mult subiectele cu sectarii... decat subiectele noastre ortodoxe frumoase si teme adevarate de Teologie... si nu numai...
MA DOARE ca acest Thread nu este valorificat.. nu pt ca e deschis de mine, dar pt ca TRIODUL si temele sale contin atat de multe TAINE ascunse de omul obisnuit... am putea invata multe... poate ar trebui sa pun in practica ceea ce am zis... SA MA RETRAG DE PE FORUM!!! Ce e frumos e cu totul ignorat...

Va rog sa ma iertati!

Rabdare, rabdare, rabdare, rabdare, si iara rabdare!

Geo, am recitit tot topicul si pot sa-ti spun, ca este unul dintre cele mai frumoaste si odihnitore topicuri. S-a dat atentie si smereniei, chiar daca pare ca nu. Nu vad motiv sa te retragi, ci sa continui.
Faptul ca s-au dat raspunsuri si pe alte topicuri, poate secundare ca importanta, nu trebuie sa te supere.

[cristiboss56]

1 . Duminica Vameşului ( Luca 18,9-14 ) ; 2 . Duminica Fiului Risipitor( Luca 15,11-32 ); 3 . Duminica înfricoşatei judecăţi ( numită şi Duminica lăsatului sec de carne - Matei 25,31-46 ) ; 4 . Duminica Izgoniri lui Adam din Rai, numită Duminica iertării sau lăsatului sec de brânză ( Matei 6,14-21 ) ; 5. Duminica Ortodoxiei ( Ioan 1,43-51 ) ; 6. Duminica Sfintei Cruci ; 8 . Duminica Sfântului Ioan Scărarul ; 9 . Duminica Sfintei Maria Egipteanca ; 10 . Duminica Floriilor sau a intrării Mântuitorului în Ierusalim.
"Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă , că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaş al trupului cu tot totul spurcat. Ci , ca un Îndurat, curăţeşte-l cu mila milostivirii Tale !".