Prietena mea este sectanta

[cezar_ioan]

În prealabil postat de blueyes

Este pacat sa umblu cu o fata care este sectanta, eu fiind crestin ortodox? Astept parerile voastre, va multumesc!

Ce este aceasta, "sectantă"?
Substantiv, adjectiv?....
Ce crezi, "bun" este substantiv sau adjectiv?
Dar "om"?

P.S. Ce înseamnă când spui că "umbli"? Eşti paralizat şi ea te poartă pe drum? Sau cum? Nu poţi să umbli singur(ă)?
P.P.S. Ce înţelegi prin "păreri"?
P.P.P.S. Iartă-mă că mă arăt atât de neştiutor. Sunt un om tare greu de cap, precum se vede.

[laurastifter]

Antiecumenism,
Doamne ajută!
În primul rând, această discuţie nu are nici o legătură cu facultatea şi cu stimaţii mei profesori (în majoritate preoţi şi duhovnici) pe care, dacă i-aţi cunoaşte, v-aţi modifica, în mod sigur, această percepţie total incorectă pe care o aveţi despre dânşii. Părinţii profesori teologi sunt persoane deosebite, creştini autentici şi preoţi cu vocaţie!
Acum, referindu-mă la ceea ce aţi scris şi citat, desigur că vă respect sincer punctul de vedere, deşi am, în mare parte, opinii diferite.
Despre relaţiile interconfesionale am mai postat numeroase mesaje aici, pe forum şi, de aceea, nu voi mai repeta ceea ce am scris pe alte topic-uri. Dacă aveţi curiozitatea de a şti ce gândesc în această privinţă, puteţi citi, de exemplu, primele pagini ale topic-ului "Aceleaşi realităţi pot fi privite din perspective diferite - îndemn la deschidere" - topic iniţiat de mine la rubrica "Biserica Ortodoxă în relaţia cu alte confesiuni".
Acum aş dori să fac doar câteva precizări în legătură cu materialele pe care le-aţi postat.
1. Părintele Stăniloae a participat multă vreme la dialogul ecumenic (chiar şi-n vremea comunismului a plecat în Occident cu acest scop, era mult respectat de către teologi protestanţi, catolici, el însuşi a studiat câţiva ani în Apus, pe când era foarte tânăr). Nu ştiu de unde şi până unde ar fi asociat sfinţia sa ecumenismul cu masoneria. Am găsit cândva, mai demult, o înregistrare în care părintele ar fi spus asta, dar autenticitatea înregistrării îmi pare îndoielnică (aşa, ca să mă exprim într-un mod diplomatic...). Mai exact, era vocea părintelui, dar nu se auzeau întrebările ce i se puneau, iar părintele spunea cam aşa: "da, asta da..." (ca şi cum, iniţial, chiar îi contrazisese pe cei cărora le acorda interviul), apoi sunetul de fundal s-a schimbat (se auzea, în a doua parte a înregistrării, un zgomot de fond care nu era la început, ceea ce-mi dă de bănuit că a fost tăiat ceva din înregistrare, sau au fost combinate înregistrări cu răspunsuri ale părintelui date în împrejurări total diferite, nicicum în acelaşi interviu) şi părintele spunea că "este produsus masoneriei", dar era imposibil să-ţi dai seama dacă se referea la ecumenism sau la altceva.
2. Duhovnicii au opinii diferite în această privinţă (a se vedea, de exemplu, poziţia părintelui Steinhardt, mărturisitor al lui Hristos în închisorile comuniste, care avea un mod de gândire ecumenic şi chiar se declara susţinător al cauzei ecumenismului; de asemenea, părintele Teofil Părăian, dar şi alţii) şi, oricum, vă sugerez să căutaţi, pe wikipedia, informaţii despre eroarea de argumentare (sofism) numit "apelul la autoritate" sau "argumentul autorităţii".
3. Multe dintre argumentele prezentate în materialele citate de dvs pot fi acceptate drept obiecţii la adresa relativismului religios, care este diferit de mişcarea ecumenică creştină.
4. În mişcarea ecumenică (mă refer în special la C M B), sunt acceptate doar confesiunile şi denominaţiunile care asumă dogma trinitară şi cea hristologică (mai exact, credinţa că Iisus Hristos este Domnul). Prin urmare, nu se urmăreşte realizarea unităţii cu antitrinitarienii, cu cei care ar nega dumnezeirea lui Hristos etc. Astfel, analogia cu arienii, sabelienii etc este total neîntemeiată, fiindcă acei eretici erau antitrinitarieni!!!
5. Participanţii ortodocşi la mişcarea ecumenică (cel puţin părinţii duhovniceşti pe care-i cunosc eu, participanţi de mulţi ani la dezbaterile teologice din anumite instituţii ecumenice internaţionale) NU urmăresc trădarea credinţei (Doamne apără şi păzeşte!), ci, dimpotrivă, mărturisirea acesteia şi căutarea a ceea ce a rămas ortodox în celelalte confesiuni, cu scopul clădirii unităţii pe baza dogmelor şi trăirii ortodoxe.
6. Ortodoxia nu este doar o confesiune, delimitată conceptual, geografic şi instituţional, ci şi un mod de trăire, "firea omului" (cum a spus atât de frumos părintele Rafail Noica) şi, de aceea, ea poate fi găsită, într-un anumit sens, inclusiv în modalităţile în care confraţii noştri catolici şi protestanţi înţeleg să-şi trăiască relaţia cu Dumnezeu.
Ar mai fi multe de spus... dar mă opresc aici fiindcă, am scris de atâtea ori şi la atâtea topic-uri aceleaşi idei, încât... :)
Ar fi atât de bine ca părinţii care au o atitudine critică faţă de ecumenism să-şi exprime opiniile fără a-i numi "trădători" şi "eretici" pe cei care împărtăşesc puncte de vedere diferite de ale lor.
O noapte binecuvântată vă doresc!
P. S. Nu ne mântuim prin noi înşine, nici prin confesiunea din care facem parte.
Nu ne mântuim nici prin instituţii, nici prin anumite învăţături sau practici.
Ne mântuim, însă, printr-o Persoană: Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, unicul nostru Mântuitor şi Viaţa cea adevărată, a Căruia este slava şi puterea-n veci!
Amin!

[laurastifter]

În prealabil postat de cezar_ioan

Ce este aceasta, "sectantă"?
Substantiv, adjectiv?....
Ce crezi, "bun" este substantiv sau adjectiv?
Dar "om"?

P.S. Ce înseamnă când spui că "umbli"? Eşti paralizat şi ea te poartă pe drum? Sau cum? Nu poţi să umbli singur(ă)?
P.P.S. Ce înţelegi prin "păreri"?
P.P.P.S. Iartă-mă că mă arăt atât de neştiutor. Sunt un om tare greu de cap, precum se vede.

Maieutician ce sunteţi!... :)

[Parascheva16]

În prealabil postat de guardian knight

Nu cred ca religia trebuie sa strice relatiile dintre oameni,daca acestea sunt foarte bune !!!

Numai niste minti inguste fundamentaliste pot face din religie motiv de galceava, lupta si neintelegere intre oameni !

Sa nu uitam ca, religia prost inteleasa de oamenii pacatosi,a dus in cursul istoriei la intolerante si razboaie sangeroase, in care oamenii si-au dat efectiv in cap la propriu in numele unei religii, prost intelese, ma repet !!!

Religia trebuie sa fie motiv de legatura intre oameni si nu de conflicte !

Dumnezeu a lasat formula triadica a crestinismului, cu cele trei ramuri ale sale :ortodoxia,catolicismul si protestantismul !
Cred ca este o atitudine gresita ca sa sutinem ca una din ele este mai buna decat alta, si e o atitudine inteleapta sa spunem ca sunt mai degraba complementare si sa le tratam in mod egal cu intelegere frateasca !!!

Acesta nu este un punct de vedere crestin-ortodox. Stiti si voi ce spun canoanele, mai ales cand vine vorba de casatorie.

Initiatorul topicului cred ca vrea un punct de vedere crestin-ortodox.
Oricum, nimeni nu ar trebui sa puna mai presus ideaa unui user anonim de pe forum, decat sfatul duhovnicului.
******
Pentru initiatorul topicului.

Nu este pacat sa umblii cu o persoana de alta religie. Problema se pune mai mult cand vine vorba de casatorie. Atunci cineva va trebui sa isi schimbe religia, si bine ar fi ca ea sa vina la ortodoxie. Ai grija ca pe drum sa nu te aproprii tu de cultul ei. Vorbeste si cu duhovnicul tau, veti ce iti spune.

[Parascheva16]

În prealabil postat de laurastifter

Antiecumenism,
Doamne ajută!
În primul rând, această discuţie nu are nici o legătură cu facultatea şi cu stimaţii mei profesori (în majoritate preoţi şi duhovnici) pe care, dacă i-aţi cunoaşte, v-aţi modifica, în mod sigur, această percepţie total incorectă pe care o aveţi despre dânşii. Părinţii profesori teologi sunt persoane deosebite, creştini autentici şi preoţi cu vocaţie!
Acum, referindu-mă la ceea ce aţi scris şi citat, desigur că vă respect sincer punctul de vedere, deşi am, în mare parte, opinii diferite.
Despre relaţiile interconfesionale am mai postat numeroase mesaje aici, pe forum şi, de aceea, nu voi mai repeta ceea ce am scris pe alte topic-uri. Dacă aveţi curiozitatea de a şti ce gândesc în această privinţă, puteţi citi, de exemplu, primele pagini ale topic-ului "Aceleaşi realităţi pot fi privite din perspective diferite - îndemn la deschidere" - topic iniţiat de mine la rubrica "Biserica Ortodoxă în relaţia cu alte confesiuni".
Acum aş dori să fac doar câteva precizări în legătură cu materialele pe care le-aţi postat.
1. Părintele Stăniloae a participat multă vreme la dialogul ecumenic (chiar şi-n vremea comunismului a plecat în Occident cu acest scop, era mult respectat de către teologi protestanţi, catolici, el însuşi a studiat câţiva ani în Apus, pe când era foarte tânăr). Nu ştiu de unde şi până unde ar fi asociat sfinţia sa ecumenismul cu masoneria. Am găsit cândva, mai demult, o înregistrare în care părintele ar fi spus asta, dar autenticitatea înregistrării îmi pare îndoielnică (aşa, ca să mă exprim într-un mod diplomatic...). Mai exact, era vocea părintelui, dar nu se auzeau întrebările ce i se puneau, iar părintele spunea cam aşa: "da, asta da..." (ca şi cum, iniţial, chiar îi contrazisese pe cei cărora le acorda interviul), apoi sunetul de fundal s-a schimbat (se auzea, în a doua parte a înregistrării, un zgomot de fond care nu era la început, ceea ce-mi dă de bănuit că a fost tăiat ceva din înregistrare, sau au fost combinate înregistrări cu răspunsuri ale părintelui date în împrejurări total diferite, nicicum în acelaşi interviu) şi părintele spunea că "este produsus masoneriei", dar era imposibil să-ţi dai seama dacă se referea la ecumenism sau la altceva.
2. Duhovnicii au opinii diferite în această privinţă (a se vedea, de exemplu, poziţia părintelui Steinhardt, mărturisitor al lui Hristos în închisorile comuniste, care avea un mod de gândire ecumenic şi chiar se declara susţinător al cauzei ecumenismului; de asemenea, părintele Teofil Părăian, dar şi alţii) şi, oricum, vă sugerez să căutaţi, pe wikipedia, informaţii despre eroarea de argumentare (sofism) numit "apelul la autoritate" sau "argumentul autorităţii".
3. Multe dintre argumentele prezentate în materialele citate de dvs pot fi acceptate drept obiecţii la adresa relativismului religios, care este diferit de mişcarea ecumenică creştină.
4. În mişcarea ecumenică (mă refer în special la C M B), sunt acceptate doar confesiunile şi denominaţiunile care asumă dogma trinitară şi cea hristologică (mai exact, credinţa că Iisus Hristos este Domnul). Prin urmare, nu se urmăreşte realizarea unităţii cu antitrinitarienii, cu cei care ar nega dumnezeirea lui Hristos etc. Astfel, analogia cu arienii, sabelienii etc este total neîntemeiată, fiindcă acei eretici erau antitrinitarieni!!!
5. Participanţii ortodocşi la mişcarea ecumenică (cel puţin părinţii duhovniceşti pe care-i cunosc eu, participanţi de mulţi ani la dezbaterile teologice din anumite instituţii ecumenice internaţionale) NU urmăresc trădarea credinţei (Doamne apără şi păzeşte!), ci, dimpotrivă, mărturisirea acesteia şi căutarea a ceea ce a rămas ortodox în celelalte confesiuni, cu scopul clădirii unităţii pe baza dogmelor şi trăirii ortodoxe.
6. Ortodoxia nu este doar o confesiune, delimitată conceptual, geografic şi instituţional, ci şi un mod de trăire, "firea omului" (cum a spus atât de frumos părintele Rafail Noica) şi, de aceea, ea poate fi găsită, într-un anumit sens, inclusiv în modalităţile în care confraţii noştri catolici şi protestanţi înţeleg să-şi trăiască relaţia cu Dumnezeu.
Ar mai fi multe de spus... dar mă opresc aici fiindcă, am scris de atâtea ori şi la atâtea topic-uri aceleaşi idei, încât... :)
Ar fi atât de bine ca părinţii care au o atitudine critică faţă de ecumenism să-şi exprime opiniile fără a-i numi "trădători" şi "eretici" pe cei care împărtăşesc puncte de vedere diferite de ale lor.
O noapte binecuvântată vă doresc!
P. S. Nu ne mântuim prin noi înşine, nici prin confesiunea din care facem parte.
Nu ne mântuim nici prin instituţii, nici prin anumite învăţături sau practici.
Ne mântuim, însă, printr-o Persoană: Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, unicul nostru Mântuitor şi Viaţa cea adevărată, a Căruia este slava şi puterea-n veci!
Amin!

Acum Biserica Ortodoxa este formata din pareri si opinii? Asta e credinta ortodoxa? Pai asa, de ce ar mai trece oamenii la ortodoxie? Sa stea unde sunt, ca oricum se mantuiesc si e bine foarte. Asa cum zic ierhii ortodocsi ecumenisti din Apus celor care vor sa vina la ortodoxie. Parintele Calciu Dumitreasa a spus si dansul ca miscarea ecumenista este cel mai mare pericol pentru BO si ca este mana in mana cu masoneria. Si dansul a stat in SUA. Sau si el vorbeste prostii? Nu ai sa ma convingi ca miscarea ecumenista (ecumenica este cu totul altceva) este buna. Miscarea ecumenista nu a fost inventata de BO, stiti f.bine.
BO face din ce in ce mai multe compromisuri, iar celelalte culte nici nu se obosesc sa vina la Ortodoxie. Care e scopul pana la urma? Sa spunem ca, canoanele sunt invechite? Asta este facultatea de teologie din prezent? Asta invata? Cum sa fi ecumenist?

[Parascheva16]

În prealabil postat de laurastifter

Există, în astfel de situaţii, inclusiv o a treia alternativă:
aceea ca fiecare să-şi păstreze credinţa sa, respectând-o pe a celuilalt.
Iar dacă s-ar pune problema ca unul dintre ei să se convertească la credinţa celuilalt, cred că unicul motiv, unica raţiune suficientă a unei asemenea opţiuni ar fi convingerea că acea credinţă este mai adevărată, mai profndă, mai autentică decât cealaltă.
Dacă m-aş îndrăgosti de un băiat neortodox, aş încerca să-i împărtăşesc gândurile, trăirile mele întru ortodoxie, cu scopul de a-l CONVINGE să se convertească.
În schimb, dacă aş şti că el vrea să devină ortodox nu din convingere personală, ci doar pentru a-mi aduce mie o bucurie (sacrificându-şi astfel convingerile proprii), i-aş propune să continuăm relaţia, păstrându-şi fiecare dintre noi credinţa ÎN CARE CREDE CU ADEVĂRAT; i-aş propune, adică, să rămână în credinţa lui.

Si ce facem daca vrem sa ne casatorim? Nu mai primim Taina? Sau calcam in picioare canoanele si facem nunta mixta, ca si asa e la moda acum!

Mai devreme sau mai tarziu, unul din cei doi va trebui sa ia o decizie.

[Florinvs]

În prealabil postat de laurastifter

Există, în astfel de situaţii, inclusiv o a treia alternativă:
aceea ca fiecare să-şi păstreze credinţa sa, respectând-o pe a celuilalt.
Iar dacă s-ar pune problema ca unul dintre ei să se convertească la credinţa celuilalt, cred că unicul motiv, unica raţiune suficientă a unei asemenea opţiuni ar fi convingerea că acea credinţă este mai adevărată, mai profndă, mai autentică decât cealaltă.
Dacă m-aş îndrăgosti de un băiat neortodox, aş încerca să-i împărtăşesc gândurile, trăirile mele întru ortodoxie, cu scopul de a-l CONVINGE să se convertească.
În schimb, dacă aş şti că el vrea să devină ortodox nu din convingere personală, ci doar pentru a-mi aduce mie o bucurie (sacrificându-şi astfel convingerile proprii), i-aş propune să continuăm relaţia, păstrându-şi fiecare dintre noi credinţa ÎN CARE CREDE CU ADEVĂRAT; i-aş propune, adică, să rămână în credinţa lui.

Aici total de acord! Problema mai deoasebita ar fi intradevar atunci cand o persoana ortodoxa s-ar casatori cu o persoana de alta religie! Insa si aici, daca persoanele respective chiar au sentimente puternice reciproce, o solutie se poate gasi.

[guardian knight]

În prealabil postat de yvette

Dacă tu ai fi într-o situaţie asemănătoare-doi prieteni având religii diferite-ai accepta religia ei,în numele păstrării relaţiei dintre oameni, sau ai determina-o să treacă la religia ta?

Femeia trebuie sa-si urmeze barbatul ! E scris si in biblie ! Numai asa,prin acest sacrificiu in anumite aspecte,ea poate demonstra prin fapte, si nu prin vorbe,iubirea pe care o are !
Daca nu poate face acest mic sacrificiu, insemana ca nici iubire suficienta nu are ! Nu ?!
In schimb barbatul ai ofera fidelitate si credinta,sprijin si ajutor in orice situatie !
In orice relatie inter-umana fiecare trebuie sa dea ceva celuilalt !
O relatie in care numai unul da si lasa de la el in mai multe aspecte, iar celalalt nu face nici un compromis, e deja suspecta si falsa !

[blueyes]

În prealabil postat de laurastifter

Ar fi păcat doar dacă dvs aţi renunţa la ortodoxie şi v-aţi converti la credinţa ei.
Altfel, de ce să fie păcat?
Dacă vă veţi căsători, va fi foarte important să vă cununaţi în Biserica Ortodoxă şi, mai ales, să vă botezaţi copiii ortodocşi.
Dacă ea va fi de acord cu aceste lucruri, cred că relaţia dvs va fi morală, binecuvântată de Dumnezeu.
P. S. 1. Vă sugerez să încercaţi să-i vorbiţi despre credinţa noastră, despre ortodoxie; poate o veţi convinge să devină şi ea ortodoxă. :)
P. S. 2. Prietena dvs din ce denominaţiune face parte?

Ea este botezata la ortodocsi, dar a trecut la acea secta de cativa ani, am intrat cu ea si in biserici ortodoxe si in manastiri, dar ea nu vrea sa renunte la acea secta pentru ea e locul cel mai drag.

[AlinB]

În prealabil postat de guardian knight

Da ,si tocmai de aceea trebuie sa avem o viziune mai deschisa si mai ecumenista fata de alte confesiuni crestine,si nu una plina de ura,cum au unii ritualisti de duminca !!!

Ura este evident in capul tau beteag, dupa natura discursului.

Ritualistul de duminca, e o persoana care uraste alte confesiuni,si indirect pe semenii sai care le practica,si el crede ca daca e prezent duminica de duminica si in sarbatori la slujba,si se mai autodeclara cu ascunsa mandrie si "practicant", este deja MANTUIT !!!

-Numai ca ,vezi ,tu ritualistule, nu prea ai mai avut timp ca ajuti un om beteag,sa faci un voluntariat, sa mergi la o vaduva, la un orfan !!!

Aha, deci tu nu prea dai la biserica cu lunile, in schimb duminica dimineata nu esti pe reateaua de ConterStrike ci ajutand vaduvele si orfanii.

Eu as paria ca nu faci nici una (mers la biserica) nici alta (ajutata vaduve si orfani).
Mai degraba as paria pe reteaua de CS.