Pomul...

[Man Teo]

În prealabil postat de Mihai36

Aici cred ca trebuie sa fii mai explicit in exprimare.
Pomul vietii nu este acelasi lucru cu pomul cunoasterii desi au o strinsa legatura.
Discernamintul este o manifestare a intelepciunii, una in care intervine si mentalul.
In mod normal intelepciunea nu este volumul cunoasterii teoretice -chiar daca celor invatati si celor isteti li se spune intelepti- ci este o forma de intuitie prin care simti din interior ca un lucru este bun si altul rau. Potrivit sau nepotrivit. Intelepciunea uneori este numita ca fiind inteligenta emotionala. Desi este cumva o parte a ei iarcealalta parte este intuitia si simtul inimii.
Insa cunoasterea binelui si a raului prin aprofundarea acestor forme de intelepciune are loc intro combinatie de incercari si binecuvintari -cel putin pina se incheie Judecata, apoi lucrurile par sa se simplifice caci incercarile nu vor mai fi la aceeasi intensitate iar in golul respectiv lasat de ele se vor manifesta exemplele si trairile pozitive atit interioare cit si cele venite de la anturaj, societate, media -un motiv in plus pentru desfiintarea pustniciei.

Pomul vietii are o ramura, creanga stearpa a stiintei, nu naste viata.
Nu separa! Nu sunt doua lucruri diferite, sunt una in celalta.
asa cum cifra unu e in toate, nu poti spune ca 5 nu e unu.
In manifestarea discernamantului,
discernamant= pomul binelui si al raului=pomul cunoasterii
intelepciunea= pomul vietii / nu are cunoasterea= STIINTA BINELUI SI A RAULUI
Intelepciune e cand Fiul ia, si nu separa, ci implineste binele in rau.
Caci firea omului e sa separe, sa scoata raul din binele facut.
Pusnicia este o chemare. dar pusnicul trebuie sa si vina inapoi.
Fiul este un pusnic in lume.

[ioanna]

În prealabil postat de Man Teo

Pusnicia este o chemare. dar pusnicul trebuie sa si vina inapoi. Fiul este un pusnic in lume.

Pustnicia este unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le poate face un om, e experienta “palpabila” a neantului.

“Ai ocazia să exersezi în chip dramatic postura dezorientării, să te confrunţi cu imperativul opţiunii, fără nici un punct de sprijin în afară. E proba supremă a maturităţii spirituale şi provocarea cea mai dură a liberului arbitru în deşert, singurătatea omului stă faţă-n faţă cu singurătatea lui Dumnezeu. Monahul emonos: unic şi solitar, privind -cum spune Plotin - către Cel singur.” (“Despre inger”p.142)

Singuratatea e remediul pentru vanitate, iar dupa o “cura” in desertul singuratatii, te intorci la viata tumultoasa cu o conditie de combatant, apt pentru o noua incercare a vietii, caci tu l-ai invins pe diavol in pustiu, la el acasa.

Domnule Man Teo, forumul acesta e ca front care te caleste si chiar daca-l parasesti , nu e o infrangere, caci exista infrangeri care nu coboara, ci inalta.

[laviniu]

Bravo Ioanna, subscriu!