|
|
|
|
|
#11
27.09.2011, 21:22:34
|
|||
|
|||
Pai cum sa schimbe ortodocsii crezul, cand catolicii sunt cei care l-au schimbat?
Ca nici un parinte, in afara Fer. Augustin nu a invatat filioque. Nici un parinte, daca e citit corect, si nu scos din context, nu a invatat filioque. Cat despre modificari de slujbe si falsuri, ce sa mai vorbim? Decretaliile pseudo-isidoriene, Donatia lui Constantin sau asa-zisul crez atanasian au aparut in apus si azi chiar si catolicii le recunosc ca falsuri. 
|
|
#12
28.09.2011, 11:36:22
|
||||
|
||||
|
Citat:
E doar una din sutele de contradictii din BC. Se cunoaste sigur ca Sf. Apostol Petru a fost episcopul Entiohiei, chiar si catolicii spun asta. Din ce stiu un episcop nu poate fi in doua locuri odata, mai ales pe vremea aceea era episcop pana la moarte. Doar daca a fost demis din Antiohia. Citat:
Chiar si la Sinodul Ferarra catolicii incercau sa argumenteze ca Filioque nu e o modificare a crezului, ci o completare, deci nu ca tot ortodocsii modificasera crezul. Tot atunci au inventat si "numai", o justificare puerila a modificarii crezului (spunand ca in Crez nu scrie "numai de la Tatal", deci poate fi trecut orice pe langa). Citat:
Citat:
|
|
#13
30.09.2011, 14:19:21
|
|||
|
|||
|
PENTRU mihailt
Aci,la enciclia patriarhilor ortodocsi de la 1848 se poate vedea ca Sfantul Apostol Petru nu a fost vreodata "seful apostolilor",pentru ca in Biserica nici nu exista sef,fiind toti ca fratii. PENTRUCA ASA LE CONVINE LOR,SA POATA FACE CE VOR ,DE ACEEA SAU DESPARTIT DE BISERICA MAMA. SI ITI DAU UN EXEMPLU CITESTE-L CU ATENTIE SI ITI VEI DA SEAMA CUM SA FORMAT BISERICA ORTODOXA ROMANA Boscorodirea Identitate Crestina Ortodoxa in Istorie Daniel Branzei In Dictionarul explicativ al limbii romane din 1975, citim: "a boscorodi" vine de la cuvantul ucrainian "boskorodity" si inseamna a vorbi singur, spunand cuvinte neantelese, adica a bodogani. Am vazut in capitolele precedente cum s-a introdus limba slavona in locul celei latine. Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldavae, pag.152, inca mentioneaza procedeul de taierea limbii celor care nu vor folosi limba slavona. Deci metoda de inlocuire a limbii latine cu limba slavona a fost facuta cu o extrema violenta: Preotii care nu cunosteau limba slavona, au inceput a imita prin sunete asemanatoare, pe care nici cei ce ascultau nu le intelegeau. Deci, s-a produs un fenomen unic in lume si nemaiintalnit in istorie "boscorodirea". Ce eroare! Vorbirea clara si cu inteles a frumoasei noastre limbi, inca in formare, deci o latina vulgara, aducea cu sine pedeapsa "taierii limbii." Iar schimonosirea, bolborosirea unor cuvinte, fara de inteles, pe care sufletul si constiinta le detesta, erau dovada de conformism. Straduinta de supunere era acceptata, chiar incurajata. Asa s-a ajuns la cea mai degradanta injosire a constiintei! Cultul lui Dumnezeu a ajuns o insirare de sunete cu prefixe si sufixe slavone. Acesti preoti romani "boscoroditori" aveau in psihicul lor convingerea falsului si a inselatoriei. Au ajuns sa nu stie sa citeasca. Uneori nu cunosteau decat Tatal nostru (Ocinasele) si mai rar Crezul, in limba slavona, restul serviciilor era boscorodit. Nu-i de mirare ca unii episcopi trecand la Biserica Catolica, fara a nega valabilitatea sacramentelor in Biserica ortodoxa (ca Patenie de la Muncaci) aveau dubii daca acestea au fost date valid, din mai multe pricini. Secolele de boscorodire au lasat in Biserica ortodoxa o trauma psihica. Boscorodim, adica imitam, fara probleme de constiinta... Gheorghe Baritiu (1812-1893) publicist si istoric roman, intemeietorul presei romanesti in Transilvania, membru fondator al Academiei Romane, scrie: "O imprejurare poate sa supere pe istoricul roman care se va ocupa de istoria reformatiunii, iar aceea este, ca incepand din anul 1566 pana la 1670, nu dai in toata istoria Transilvaniei peste un mare preot, calugar sau episcop, roman greco-rasaritean, care sa-si fi aparat dogmele credintei sale, barbateste, sa fi declarat vreunul pe fata, in ochii lumii, cum faceau apusenii, ca abjura credinta cea veche si trece la cea noua!... Cu ce se ocupau in acele timpuri miile de calugari rasariteni, carora le place foarte mult a se considera pe sine si a se numi aparatori infocati ai Bisericii Ortodoxe, rasaritene?" (Parti alese din Istoria Transilvaniei, vol.I, p.150). Am putea raspunde noi astazi: boscorodeau! "Ce constiinta aveau preotii boscoroditori? Ce loialitate fata de adevar, atunci cand aratau ca stiu ceea ce, de fapt, igonorau?! In asemenea imprejurari nu exista o chemare la preotie pentru ca preotul nu era pregatit si era convins ca inseala atat pe Dumnezeu, cat si pe credinciosi." "Orice limba are frumusetea sa, venerabilitatea sa. Deci, si limba slavona este frumoasa cand este citita si vorbita cum trebuie. Insa o limba care este parodiata, boscorodita este, de fapt, batjocorita." Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei si mare carturar, mai scrie: "Teoctist de neam bulgar si diacon al lui Marcu din Efes, pentru a dezradacina din Moldova samanta catolicismului si sa ridice pentru totdeauna tinerilor putinta de a citi sofismele latinilor, a incredintat pe Alexandru cel Bun sa surghiuneasca din tara pe oamenii de alta credinta si sa scoata literele latine din toate scrierile si cartile si sa introduca in locul lor, pe cele slavone." (Descriptio Moldaviae, p.152). Este de fapt cert ca inainte se folosea limba latina. Orasele din Moldova aveau sigilii cu inscriptie latina: Baia, Roman, Campul Lung, Neamt (S. Civium de Nimcz); S. Civium de Foro Romani; Sigillum Capitalis Civitatis Moldaviae, Terrae Moldaviensis; Sigillum...Opidi |otnar etc. Tot in limba latina erau si sigiliile celor mai vechi peceti bisericesti. In cancelaria princiara a Moldovei, inaintea adoptarii scrisului slavon s-a scris in limba latina." (Magazina istoric, St. Gorovei, Am pus pecetea orasului, nr. 2/1972, p.35). Principesa Suzana Lorantfy, vaduva lui Gh. Rakoczi I, printr-un decret din 2.4.1657, a instituit o seama de vizitatori sa cerceteze si sa raporteze cele constatate la fata locului, despre stiinta si purtarea preotilor din tara Fagarasului, care fura scosi de sub jurisdictia episcopului de la Alba Iulia, pentru a fi calvinizati. Din acest raport: Examen Pastorum, reies urmatoarele: din 39 de sate, preotii stiau foarte putini "Tatal nostru", "Cele zece porunci" si "Crezul". Singur protopopul de la Vistea scria bine. Cei mai multi boscorodeau in limba slavona." (Cultura Crestina, Ian.-Mart. 1941). Biserica si religia crestina are un ritual, are formule cu care se dau Sfintele Taine. Daca cel care le administreaza nu foloseste cuvintele prescrise, sacramentul este nul. Cum vor fi dat preotii boscoroditori botezul, spovedania, Sfanta Liturghie, iar episcopii cum au hirotonit preotii? Ce siguranta are continuitatea Episcopatului de la Apostoli pana in prezent in biserica ortodoxa, cat a durat boscorodirea?... Boscorodirea a intrat in caracter, a devenit fenomen politic: - In timpul Habsburgilor, ortodocsii au luptat pentru drapelul acestei dinastii. - Cand s-a instaurat Romania Mare ei s-au erijat in monarhisti, acuzand pe cei care nu au slujit cu ei la incoronare. - Cand a venit la putere generalul Antonescu, preotii ortodocsi au facut misinada in Transnistria. - Cand s-a instaurat comunismul, prin rusi, au adus pe patriarhul Alexei al Moscovei in tara, ca sa se arate supusi rusilor..." Deci, cand suntem in dificultate boscorodim. Boscorodim istoria prin triumfalism, boscorodim credinta, boscorodim politica, aceasta stiinta a posibilului... "In inchisoarea din Sighet, in anul 1953, eram (episcopul greco catolic autor al acestor rinduri) cu Ioan Ilcus, fost general de armata si ministru al apararii nationale. Din temnita se vedea printre gratii o cladire cu vreo patru cupole. Pe acestea erau cruci. Un brat transversal era mai lat, iar celalalt mai ingust si terminat cu o sageata; cand batea vantul crucea devenea girueta. Bratul lat era dus de vant, iar bratul ingust cu sageata arata de unde vine vantul. - Ce este in cladirea aceea, pe care o vedem printre gratii si are cruci pe cupole? intreaba fostul ministru. - Cred ca este biserica ortodoxa. - De unde deduci aceasta? intreba din nou generalul. - Nu vezi ca aceste cruci se invart cum bate vantul? El a ras, dar fiind ortodox m-a intrebat: - Dar la greco-catolici crucile nu se invart cum bate vantul? - Cum vezi, i-am raspuns eu, noi santem in inchisoare, cu intreg Episcopatul; daca si crucile noastre s-ar intoarce dupa cum bate vantul, noi n-am fi aici! Dupa Unirea de la 1700, tinerii nostri preoti intorsi de la Roma, vorbeau mai multe limbi, fara boscorodire. Pe cand episcopii ortodocsi ai Ardealului trebuiau sa depuna juramant pe catehismul calvinesc, dupa ce au fost consacrati la Bucuresti cu juramant ortodox! Ce fel de constiinta era aceea?... Diaconul Coresi (1510-1581), traducator si mester tipograf. A fost chemat de la Targoviste de Hanes Begner din Brasov pentru a tipari carti romanesti cu influente luterane. In anul 1561 a inceput a publica aceste carti. El a fost ingrozit de simulacrul de religie si evlavie ce-l dovedeau popii romani si in Talcul Evangheliilor (Cazania) ii conjura: "Fratii mei popi, cu bun inteles si cu mare frica si cinste sa pomeniti numele Domnului! Nu boscoroditi, ca va bate Dumnezeu!" EI CE MAI SPUI ?
|
|
#14
30.09.2011, 20:05:28
|
||||
|
||||
|
Citat:
|
|
#15
01.10.2011, 09:50:28
|
|||
|
|||
|
[quote=stefan florin;404166]si ce-ai vrea sa faca? Sa sustina o minciuna ca Petru a fost primul papa sau ca mormantul Sf. Petru se afla la Vatican? Doamne ajuta!
UNDE A FOST RASTIGNIT PETRU ? Isus înviat din morți a stat la masă cu ucenicii săi pe țărmul mării. După ce au mâncat, Isus i-a zis lui Simon Petru: "Simon, fiul lui Ioan, mă iubești tu mai mult decât aceștia?" El i-a răspuns: "Da, Doamne, tu știi că te iubesc". Isus i-a zis: "Paște mielușeii mei!" I-a spus Isus a doua oară: "Simon, fiul lui Ioan, mă iubești?" Petru i-a răspuns: "Da, Doamne, tu știi că te iubesc". Isus i-a zis: "Paște mieii mei!" Și i-a spus a treia oară: "Simon, fiul lui Ioan, mă iubești?" Petru s-a întristat pentru că l-a întrebat a treia oară mă iubești și i-a zis: "Doamne, tu toate le știi; tu știi că te iubesc". Isus i-a zis: "Paște oile mele! Adevăr, adevăr îți spun: când erai mai tânăr te încingeai singur și te duceai unde voiai; dar când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și altul te va încinge și te va duce unde nu vei voi". A spus lucrul acesta ca să arate cu ce moarte îl va preamări Petru pe Dumnezeu. Și, după ce i-a vorbit astfel, i-a zis: "Urmează-mă!" EU CRED CA ACEST PASAJ DIN EVANGHELIE ESTE MAI MULT DECAT ELOCVENT. Doamne Isuse Cristoase deschide inimile credinciosilor tai.
|
|
#16
01.10.2011, 11:15:33
|
|||
|
|||
|
Citat:
Astfel de denigrari puteam citi si in sursele greco-catolice de pe net, nu era nevoie sa le copiezi. M-am si plicitist cat am raspuns pe forumul catolic, parca fiecare greco-catolic a citit doar 1-2 carti greco-catolice si nu a fost si la scoala. Adevarul e total altul decat cel "aratat" in unele surse greco-catolice denigratoare la adresa BO. Intr-un fel e si normal, incearca sa-si evidentieze cultul si nefiind in adevar aduce neadevaruri despre BO.
|
|
#17
01.10.2011, 11:26:23
|
|||
|
|||
|
Citat:
Slavona era limba oficiala in Tarile Romane, doar aceasta se folosea, in acte si in toate. Se mai folosea latina si greaca. De aceea primul document gasit in limba romana este scrisoarea lui Neacsu, din 1521. Nu inteleg intrebarea "ce intelegeau romanii din slavona". Pai francii, spaniolii si altii ce intelegeau din latina? Macar la noi slavona era limba oficiala. Problemele astea le aduc protestantii, care spun ca ei au introdus limbile nationale in teritoriile foste catolice. Si alt mesaj: "Dai chiar argumentul meu, in BC se folosea doar limba latina, si asta nu era o masura impotriva francilor, spaniolilor, etc., desi probabil acestia nu intelegeau nimic din latina. Dimpotriva, in ortodoxie nu se folosea o singura limba. Mi se pare un argument complet ilogic venind din partea catolicilor, e ca si cum ne-ar acuza ca de ce nu avem femei preoti (nici catolicii neavand asa ceva). Am si explicat de ce s-a dat acea recomandare in Transilvania, calvinii doreau atragerea romanilor prin folosirea limbii romane. Daca cititi si surse ortodoxe o sa vedeti ca primele tiparituri si folosirea limbii romane s-a facut in BO (si in Transilvania). Limba slavona era limba oficiala, folosita in documente, iar limba romana era vorbita de popor. Nu doar in BO se folosea slavona, este o istorie diferita fata de ceea ce se gaseste in unele surse greco-catolice. " Asadar slavona era limba oficiala in Tarile Romane, in care se scriau si documentele. Nu existau Biblii in romana, apar mai tarziu. Limba slavona era folosita de ortodocsii romani si pentru ca sa nu fie atrasi spre alte culte, prozelitismul era in floare. De aceea calvinii incearca prin aceasta cale sa-i converteasca pe ortodocsi, tiparind carti in limba romana. Nu stiu sigur, poate erau si preoti care nu stiau slavona, nu cred ca se facea facltate teologica pe vremea aceea. La fel cum foarte probabil nu toti peotii stiau latina in BC daca erau prin alte tari. P.S. NU am vazut, vad ca se afirma si ceva in plus, bineinteles ca spovedania si restul se faceau in limba inteleasa, doar cartile de cult erau de alta origine. Dar erau si in greceste, putin probabil si in latina. Last edited by catalin2; 01.10.2011 at 11:28:25.
|
|
#18
01.10.2011, 11:41:51
|
|||
|
|||
|
Citat:
Tot din ce am scris pe forumul catolic: "August Treboniu Laurian era fiu de preot greco-catolic din Marginimea Sibiului, a incercat latinizarea limbii. Intr-o scrisoare catre profesorul ortodox Nicolae Barasescu scrie: "Ce face frate pe acolo? Di ce taceti, dice sedeti? Acum e timpul. Adunati*va, vorbiti, faceti cereri: la Universitatea saseasca, la gubern ... la dieta, la Curte. Sa se adune romanii, sa se uneasca intre sine. Legea romana, fara deosebire de uniti si neuniti. Cereti arhiepiscop romanesc in Transilvania. Stricati unirea cu catolicii. Ocupati episcopiile din Banat cu romani. Doi episcopi in Banat, unul la Arad, unul la Oradea, unul in Bucovina, doi in Transilvania. Acestia pot sa aiba un arhiepiscop roman. Cereti sobor universal romanesc.” "Gheorghe Sincai: “Unirea, mai pe urma, numai popilor au folosit, ca acestia au dobandit putina scutinta, cam anevoie, dara nobilii au ramas cu buzele stramboiate pana astazi, caci latinilor destul le iaste ca insaland pre romani in patria lor, au putut invinge cu numarul pre calvini, carii in sine erau cei mai tari in timpul acela. Unirea n*au stat, nici sta din alta, fara numai sa nu clevetim pre cei ce sa tin de Beserica Romei, pentru obiceiurile lor, iara noi romanii sa tinem obiceiurile Besericei Rasaritului, si latinii inca sa nu ne cleveteasca pe noi, caci cele patru punturi (florentine, n.n.) care sunt intre uniti si neuniti (cu iertare sa fie zis de mine), necum sa le stie romanii cei prosti si neinvatati, dara dintre carturarii romanesti inca multi nu le inteleg, ci numai pleave vorbesc, neintelegand unul pre altul.” Reprodus dupa Gheorghe Sincai, Opere II. Hronica romanilor, tomul II, Editie ingrijita de Florea Fugariu, Bucuresti, 1969, p. 184 "Alexandru Papiu Ilarian, fiu de preot greco-catolic: “... Sincai, ca si Clain episcopul, Clain calugarul, Petru Maior si toti blajenii luminati din secolul al XVIII, cunoasteau tot raul fatal produs de unire ... Voi, iezuiti romani de la Oradea Mare, de la Gherla ... si de aiurea, voi cari in aceste zile ale luminei si ale libertatii cutezati a indemna pe romani sa mearga la sinodul catolicilor din Pesta, voi, cari mergeti cu cutezanta pana a da romanilor uniti numele strain si urat de catolici... Voi, cari prin acest si altele asemenea criminale apucaturi, cereati a rupe de tot o parte insemnata a romanilor din corpul cel mare al natiei, auziti de profetul Sincai si pana e timp, convertiti*va!” Reprodus din Al. Papiu *Ilarian, Viata si operele lui Gh. Sincai, Bucuresti, 1870, p. 32*34. "Tot Papiu Ilarian: “In asta forma facura romanii uniunea cu Biserica Romei, care a fost un adevarat pact cu conditiuni cu catolicii transilvaneni, cari inca era foarte asupriti pe atunci de catra calvinil pe alta parte, se poate considera ca un act curat politic din partea romanilor asupriti, care credeau ca prin aceasta nu numai vor scapa de persecutiunile cele grele, ci vor castiga si drepturi egali cu celelalte natiuni si religiuni.” Reprodus dupa Alexandru Papiu Ilarian, Istoria romanilor din Dacia Superioara, I, Viena, 1852, p. 57-*60" "Treboniu Laurian: “Romanii, afara de micile scutiri ale personelor bisericesti, nu dobandira nimica prin unire, ba inca si pierdura. Pierdura independenta lor ca romani si ca religionari de ritul oriental care o aveau ei mai inainte pe langa toate asupririle ce intampinau din partea eterodoxilor; pierdura arhiepiscopul, caci acesta dupa unire se degrada la starea de simplu episcop, supus censurii iesuitilor si suprematiei arhiepiscopilor catolici, pierdura chiar nationalitatea. Cei mai multi romani care se inaltara cu incetul, din intamplare – inca dupa dreptele pretensiuni care le aveau ca romani uniti – la dregatorii mai inalte intre ungurii catolici, trecura de la legea de ritul oriental la cea de ritul occidental, supt pretestul ca acestea sunt acum tot una si cu modul acesta se lapedara si de natiunea lor si se ungurira. Atari exemple avem prea multe. Acestea strica atat de mult, incat romanimea nu putu de loc sa se ridice din starea de pebeitate, caci oricare se inalta peste dansa, isi parasia natiunea. Vezi unde duce lucrurile intriga machiaveleasca! Romanii ar trebui sa stie ca ei sunt romani; si chiar cand ar fi cu totul catolici, ar trebui sa se sustie ca romani si sa figureze ca romani.” Reprodus din Magazin istoric pentru Dacia, vol. IV, Bucuresti, 1847
|
|
#19
01.10.2011, 11:45:40
|
|||
|
|||
|
Iata si mesajul rostit de Simion Barnutiu in Catedrala Blajului in 1848:
Cand se luptau romanii cu calamitatile acestea, ungurii catolici ardeleni inca scapatasera foarte tare si scazusera cu numarul sub domnirea principilor reformati nu puteau scoate nimica la cale in diete, nici aiurea in favorul catolicilor. Deci ei se folosira de imprejurarea cea favoritoare in care se afla(u) acum supt domnirea Casei de Austria si chemara pe romani la uniune noua, legandu*le (fagaduindu*le, n.n.) toate drepturile, privilegiile si bunatatile Bisericii catolice daca vor parasi catolicismul sau ortodoxia Bisericii rasaritene si vor imbratisa catolicismul Bisericii apusene. Asa romanii, ca sa scape de batjocurile cele multe, se plecara de acceptara aceasta uniune cu ungurii – zic intr*adins cu ungurii, nu cu Roma, pentru ca credinta catolica si usurarea romanilor nu era scopul ungurilor, ci aceste (erau) numai niste imprejurari favoritoare, de care ungurii se bucurau si se foloseau ca de imprejurarea domnirii austriace, ca sa*i poata trage pe romani in partea lor, ca nici nu*i durea de sufletele romanilor, nici nu le doria fericirea, ci ii durea numai de aceea ca (de) ce poarta protopopii romanilor pe umeri pe superintendentele calvinesc si nu pe episcopul de la Alba Iulia sau pe rectorul iesuitilor din Cluj; de aceea ziseil ca uniunea aceasta au facut*o ungurii singur pentru binele lor, nu in folosul romanilor... despre uniune, in acest inteles, zic eu, ca Strigoniul (Arhiepiscopia de Esztergom, n.n.) o a motivat in favorul Bisericei unguresti si spre subjugarea si caderea celei romane; Strigoniul o a plantat in inima imparatului Leopold si a romanilor; Strigoniul o a udat prin iesuiti; Strigoniul o a smuls dupa aceea tot prin iesuiti din inimile unei parti a romanilor si poate ca tot Strigoniul o va smulge si din inimile celeilalte parti – daca nu se va lasa de metropolitura, de protectorat, de primatie si suprematia si de orice domnire si influenta asupra Bisericii romanilor. Supt inalta protectiune a acestui Strigoniu fabrica (u) iesuitii diplome false, scoteau rescripte de la Curte si bule de la Roma pentru noua subjugare a Bisericei romane sub titlul de episcopat al Fagarasului; numai simplicitatea preotilor romani apara demnitatea Metropoliei romanilor de n*a apus cu totul, ci continuara si dupa uninea aceasta, ca si inainte de ea, a canta in toate bisericile romane tot pe arhiepiscopul lor, ca mai nainte. Ce folos putea sa aiba Roma. Sa zicem insa, ... cum din fantana uniunii au curs niste mijloace materiale pentru romani, cu care nu putin s*au ajutat, fiind cu totul despuiati de averile bisericesti sub principii calvinesti; sa zicem ca din uniune a iesit privilegiul preotilor romani de a nu sta la judecata incat pentru persoanele lor, fara numai inaintea sinoadelor Bisericii romane; sa zicem ca uniunea a nascut si scoalele Blajului din care au rasarit o multime de lumini intre romani, sa zicem ca unirea a dat ocaziune unor romani de ne*au adus memoria inceputului si a sangelui nostru din Roma si au semanat din nou virtutile strabune in pamantul Daciei; sa zicem, in urma, ca uniunea i*a inviat pe romani din lesinare, uniunea i*a desteptat din somn si le*a insuflat spirit de viata, ca sa lucre la indreptarea sortii noastre de la Inocentiu pana in ziua de astazi; sa nu uitam, insa, a pune in cumpana si vulnerile (ranile, n.n.) infipte natiunii noastre, prin uniune, daca voim a ne cunoaste raporturile noastre cu ungurii si in acest respect Indata la inceputul uniunii vedem in sinoadele noastre de patrele rector al iesuitilor presidand in locul superintendentului reformat si pe alt iesuit il vedem neincetat in coastele episcopului nostru riveghindu*l ca pe un facator de rele. Apoi spuneti*mi, ce diferente este intre superintendentul de Tofeo si iesuitul Baranyi; care din amandoi a fost mai bun pentru romani? Indata dupa unire episcopul catolic din Alba Iulia incaleca peste arhiepiscopul nostru si*l face vicar, in infrunta, in dojeneste, in visita ... iar arhiepiscopul de Strigoniu (Esztergom, n.n.) il desbraca de demnitatea arhiepiscopeasca si si*l face sufragan; si Biserica noastra o baga in nou jug unguresc. Cu servitutea aceasta noua se introduce in clerul roman un servilism nou, impreunat cu o ingamfare mizerabila, mai ales in referinta catre cei neuniti, care n*aveau privilegiul unitilor... Ce a pacatuit Biserica noastra? * Intrebam si noi ca episcopul Inocentiu *, daca nu cumva n*a pacatuit unindu*se, de se pedepseste infamia de desertoriu? Cu uniunea deodata a intrat o ura intre romani care a tinut mai bine de 80 de ani. Iertati*ma fratilor! sa trec cu vederea furiile iadului, care i*au sfasiat pe romani in aceste timpuri nefericite, nu postulareti (cereti, n.n.) ca sa descriu cum se certau fiii cu parintii; cum se bateau fratii fara sa stie pentruce; cum se afuriseau preotii nostrii unii pe altii, cum lucrau marii unguresti si mai ales episcopii lor inaintea Curtii ca sa*i faca uniti cu puterea pe romani; cum intarata(u) pe episcopii uniti si pe calugari ca sa faca proseliti din romani; si acestia nu vedeau ca sunt numai unelte cu care se folosea invidia ungureasca, ca sa tulbure pacea intre frati. Cine ar putea spune suferintele romanilor sub acele tulburari? Cei neuniti nu aveau nici preoti, nici episcop, pana ce cazura sub jug sarbesc; nu*i apara nici o lege in tara si pe deputatii ce*i trimiteau la Curtea imparateasca dusmanii lor faceau de*i puneau la prinsoare. Atat erau de mari relele, care le sufereau natiunea romana in urma uniunii, incat inca de la anul 1735, asadar numai peste 35 de ani dupa facuta uniune, se plange amar protopopul unit Nicoara Bieanul catre episcopul Inocentiu cu aceste cuvante: “Tare ma tem ca nu vom avea alt folos din unirea aceasta ce o am facut; ci vom ramanea numai cu ura dintre frati si cu mustrarea cugetului”. Nu mult dupa aceasta, alt protopop predica in biserica aceasta, ca “i*au inselat pe romani cu unirea”; insa acum era tarziu, pentruca ura era acum inradacinata intre frati si dusmanii romanilor, care nu dorm niciodata, priveghiau ca sa nu se stinga vreodata din mijlocul lor acest foc infernal” Reprodus dupa Simion Barnutiu, Romanii si Ungurii. Discurs rostit in catedrala Blajului la 2/14 mai 1848.
|
|
#20
01.10.2011, 18:44:25
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
 |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| A fost Sfantul Apostol Petru episcop in Roma? | Danut7 | Biserica Romano-Catolica | 186 | 08.01.2013 10:03:50 |
| Sfantul Petru a fost episcop al Romei? | delia95 | Intrebari utilizatori | 0 | 26.03.2010 13:03:28 |
| Cine a fost creat primul oul sau gaina?! | T-Bone | Generalitati | 13 | 25.08.2007 19:36:20 |
| "DE CE-UL" de la baza actiunilor noastre | THOT.ME | Generalitati | 17 | 25.06.2007 21:08:15 |
|
|
Mod linear
