Gânduri sincere... comune şi simple, curate şi vii... !

[Copacel]

În prealabil postat de heaven

Se pare ca unii au sarit peste lectia smereniei sau inca nu au aflat ca trufia nu are nici o legatura cu crestinismul autentic si iubirea de aproape ... stranie viziune despre ortodoxie au unii. Se preda undeva?

Acum daca ai cutezanta de a gandi si de a spune adevarul se cheama
trufie si lipsa de "iubire pt aproape".
Nush care secta va invatza asta, dar la unii din voi sintagme "iubirea de
aproape" si "smerenie" au devenit ceva de genul Political correctness.

De obicei cei care sunt Political correctness aia habar n-au de ce vorbesc.
Concluzie: nu toti care au probleme personale sunt po-etzi.
De asemeni viata m-a invatat ca cei care sunt "Political correctness" sunt de fapt
teribil de vicleni si plini de ura, de aceea trebuiesc evitati cu orice pret.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Copacel

"Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iara!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra tară;
Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerete printre anii trecători."
(Vasile Alecsandri, Iarna)


Poezia poate fi un " tratament" pt cei depresivi sau pt cei care vor sa schimbe
lumea si apoi se supara ca vacarul pe sat, ca "lumea nu vrea sa faca cum
vor ei ".

Depinde de cine este construit altarul....

Pai si atunci cand isi mai plateste facturile, daca toata ziua sta intr-o
stare letargica, un fel de extazy-intelectual ?


Hai sa nu amestecam borcanele tanti.Lasa preotii la preoti, si atunci cand
mai momemente din astea (un fel de imi vine sa-mi tai venele cu stiloul)
du-te la spovedanie sa scapi de dracii aia care iti dau pesimism, singuratate,
depresie.Astea-as de la aia cu copite si coada.


Ce-au facut ? Star-Trek frate....


Nu cucoana.Poetii pe careu ii descrii tu, sunt tristi pt ca vor sa fie tristi, si pt ca nu vor sau nu doresc sa-i dea suferintei personale sensul pe care Dumnezeu le indica.
De fapt sunt oameni incapatinati ,care nu vor sa accepte adevarul si atunci
prefera sa-si creeze o lume prorpie a lor care functioneaza dupa legile lor
si in care ei sunt stapani.(asta este signatura luminii luciferice).
Apoi simt nevoia sa arate lumii aceasta lume, imbracata intr-o forma
lirica, specific fiecaruia dupa propria personalitate.

Tanti, astfel de poeti nu-s poeti, nu fac parte din categoria lui Alescsandri,
Cosbuc, Eminescu, Blaga.
Astfel de poeti sunt pacienti care nu vor sa-si ia medicatia si sa se duca
la spovedanie, si atunci vine dracusorul-liric si le spune ca-s intelectuali
destepti si ffoarte sensibil, iar el dracu poate sa le ofera universul
particular pentru fiecare.

PS:eu daca as fi femeie m-as feri sa iau de barbat pe unul care este
mai tot timpul depresiv/pesimist si ii vine din orice motiv sa-si taie venele.
Instinctul matern(de viitoare mama) m-ar indeparta de un asemnea specimen.
Din aceasta cauza acesti "po-etzi" raman singuri.Ceva la cutiutza nu
functioneaza cum trebuie iar instinctul matern al femei sesizeaza acest
lucru si decide respingerea.

Textul pe care l-ai mutilat tu mai sus este o notă dintre cele mai autentice care s-au scris despre poeţi. Aparţine unui om frumos, pe nume Leonida Lari - aşa cum era precizat în finalul postării (ai fi aflat dacă aveai răbdare să citeşti până la capăt şi nu săreai ca scroafa în copacul unei noi ţicneli):
https://ro.wikipedia.org/wiki/Leonida_Lari

Pentru trecerea ta din rândul oilor şi al pomilor la condiţia de om, ţi-ar putea folosi câteva vorbe din partea Leonidei Lari:

Acolo
Ţi-e fericita astazi faţa,
Timpu-i nisip,
Înca un pic te salta viaţa
Înca-ntr-un chip.

Şi-apoi va fi o alta viata
O, nu uita,
În care n-ai sa ieşi pe piata
Cu marfa ta.

În care ai sa stai cuminte
Şi potolit,
Şi-ai sa-ntelegi fara cuvinte
Tot ce-ai trait.

Ca-atuncea înspre tine, stândul,
Veni-vor rând
Fapta comisa, starea, gândul,
Umbra de gând.

Şi vocea-ti cu strigari şi plângeri
Ai s-o auzi
La vama cea cu paşnici îngeri
Şi demoni cruzi.

Acolo unde suflul suie,
Daca e clar,
Acolo unde timpul nu e
Nisip macar.

*

Artistul şi lumea

Nu-astepta rasplata mare
Pentru facerea de bine-
Lumea este schimbatoare,
Trece iute peste tine.

Si-ti gaseste-ntr-o clipita
O multime de gresale
Spre a fi indreptatita
In opiniile sale.

Ba ca sufletu-ti cuteaza
Catre zone fara nume,
Ba ca unul iti cedeaza
Locul lui in asta lume.

Iar cand ti se face sila
De aceste mofturi calpe
Si de tine-un pic de mila
Si ii lasi sa sara-n talpe.

Si sa-nsire pan-amija
Cate dracul le inspira,
Amintindu-ti cu ce grija
Si pe Crist il rastignira.

Si te duci unde iti scrise
Darul tau de poezie,
Spun ca Dumnezeu gresise
Ca l-a dat anume tie.

Nu-astepta deci multumire
Pentru-a tale fapte toate,
Nu primi nici o marire,
Ca iti pierzi din libertate.

Tu asteapta-te, terestra,
Sa iti puna-n deal o cruce,
Unde-n sunet de orchestra
Cu-alai mare te vor duce.

Si cand vei avea sub luna
Doar in tintirim o casa
Ei vor spune ca-i fost buna
Si de nimeni inteleasa.

Cat mai poti cu ochii, plansii,
Sa-ntrvezi ce ai a face
Da-te-n laturi de la dansii
Sa te lase-odata-n pace.

*
Cai de aur pasc ceaţa
(Fratelui Leonard)

Cai de aur pasc ceata,
Pe-o astrala coroana,
Înspre moartea-ti cu viata
Ma deschid ca o rana.

Uite-asa ca si tine
Stau si eu într-o casa
Si la rau, si la bine,
Cu-a mea umbra la masa.

Ca si tine cu sete
Sorb cu gura vazduhul,
Din perete-n perete
Mi se zbuciuma duhul.

La un dor mai aparte
Va tîsni peste minte,
Ma va duce departe,
Ma va curge-n cuvinte.

Fi-voi tot mai adese
Ca si tine idee
Si mai pe întelese,
Decît poate-o femeie.

Caci din ochiul de tina
Pîn-la steaua-ti sclipinda
Sînt un plîns de lumina
Într-o bezna rîzînda.

[Copacel]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Textul pe care l-ai mutilat tu mai sus este o notă dintre cele mai autentice care s-au scris despre poeţi.

Eu nu am mutilat nimic.Au am spus adevarul, iar daca adevarul mutileaza
atunci acolo e numai intuneric.

"Leonida Lari a fost membru PRM timp de aproape 10 ani, ea obținând în total trei mandate de deputat (primul dintre ele obținându-l pe liste PNȚCD, după care a trecut la PRM)

La începutul lunii februarie 2005, pe când era singurul parlamentar al PRM Suceava, Leonida Lari a anunțat că demisionează din acest partid deoarece preferă „libertatea de a gândi și de a acționa” și „un limbaj civilizat chiar față de adversarii politici”.

În ziarul Jurnal de Chișinău s-a opinat că: A fost membru al Partidului România Mare, pe care l-a părăsit, trebuie să recunoaștem, dintr-un motiv egoist, deloc principial, fiindcă nu a mai fost „realeasă” într-un post oarecare din structurile PRM

Pe 6 ianuarie 2007, ziarul Adevărul anunța că "Deputatul PRM Leonida Lari-Iorga și-a depus cerere de înscriere în Partidul Popular Creștin-Democrat (PNȚCD). Ea revine, astfel, în partidul care a propulsat-o în parlament, în 1992, pe listele din Galați".
"

Deci, deci deci avem:
traseism politic,
goana dupa functii,
goana dupa putere,
goana dupa privilegi.

Dar noi, in fatza publicului trebuie sa pozam in oameni onesti carora ne place
"po-ezia" ca sa vada publicul ca suntem niste interfete umane, dar in realitate
noi urmarim acelasi lucru pe care il urmaresc cei pe care ii acuzam de toate
cele in "po-ezile" noastre.Astfel noi facem politica din varful pixului si apoi
asteptam sa ne vina banul ca sa ne platim facturile.Pt noi "po-etzii" fuga de
munca este un obiectiv care trebuie musai indeplinit.

Ce spunem eu in topicul anterior: ca in spatele multor po-etzi , po-etse
se ascunde fuga de munca cinstita si oneste si catre parvenitism ?
Ba da. Ei uite cum realitatea imi confirma suspiciunile.

Sau pe limbajul po-etzilor cu simpatii URSS-iste:
Kanietz filma tovarisci Cezar.

La munca tovarisci, nu la poezii.Lasa poeziile pt cei care se nasc poeti.
Cam greu sa pui samantza pe unde a arat Eminescu cu plugul.
Nu iese bre, nu iese de nici o culoare.E doar pierdere de vreme si politica.

Atata mai lipseste: Udrea si pitizpoancele sa inceapa sa faca si el po-ezii ca si ele pot fi po-etese.

[Copacel]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Cântaţi imperii

Citisem carnati si imperii...da'in fine.

Cântaţi imperii,

Carnati si imperii bre...

Belciug în belşug,

Lol. Cum vine asta belciug in belsug.Ma simt de parca as citii manualul
de utilizare al unei nave extraterestre.
Cum vin aia "belciug in belsug" ? Ce vrea sa insemne ?

În prealabil postat de Copacel

Citisem carnati si imperii...da'in fine.


Carnati si imperii bre...


Lol. Cum vine asta belciug in belsug.Ma simt de parca as citii manualul
de utilizare al unei nave extraterestre.
Cum vin aia "belciug in belsug" ? Ce vrea sa insemne ?

Adica belsugul inrobeste. Of. Greu cu cyborgii astia cu procesor chinezesc.

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Copacel

Nu cucoana.Poetii pe careu ii descrii tu, sunt tristi pt ca vor sa fie tristi, si pt ca nu vor sau nu doresc sa-i dea suferintei personale sensul pe care Dumnezeu le indica.
De fapt sunt oameni incapatinati ,care nu vor sa accepte adevarul si atunci
prefera sa-si creeze o lume prorpie a lor care functioneaza dupa legile lor
si in care ei sunt stapani.(asta este signatura luminii luciferice).
Apoi simt nevoia sa arate lumii aceasta lume, imbracata intr-o forma
lirica, specific fiecaruia dupa propria personalitate.

Tanti, astfel de poeti nu-s poeti, nu fac parte din categoria lui Alescsandri,
Cosbuc, Eminescu, Blaga.
Astfel de poeti sunt pacienti care nu vor sa-si ia medicatia si sa se duca
la spovedanie, si atunci vine dracusorul-liric si le spune ca-s intelectuali
destepti si ffoarte sensibil, iar el dracu poate sa le ofera universul
particular pentru fiecare.

Apoi, "mai draga" Copacel, vorba cuiva pe-aici care m-a facut sa izbucnesc fara sa vreau in hohot, e greu cu cyborgii astia cu procesor chinezesc... Stiu, n-are nicio legatura cu tine, dar omul are dreptul sa faca ce legaturi vrea muschiu' lui, nu-i asa?
Nu stiu de fapt cui te adresezi cu "tanti" si "cucoana"? Daca cel caruia ne adresam astfel nu s-a straduit prea mult sa ne supere la modul personal ca sa fim (fals) motivati sa ne adresam sub aceasta forma, atunci te substitui involuntar acelora de care spuneai: "De fapt sunt oameni incapatinati ,care nu vor sa accepte adevarul si atunci
prefera sa-si creeze o lume prorpie a lor care functioneaza dupa legile lor
si in care ei sunt stapani.(asta este signatura luminii luciferice).
Apoi simt nevoia sa arate lumii aceasta lume, imbracata intr-o forma
lirica, specific fiecaruia dupa propria personalitate."

O intrebare prosteasca: ai fost vreodata poet, sau vorbesti din carti? Poezia (si nu "po-ezia" fata de care afisezi toata rautatea de care dai dovada), are in sine ceva deosebit, chiar daca vine (de cele mai multe ori) de la cel rau. Cred ca tocmai acest motiv te scoate pe tine din sarite. Am cunoscut poezii coplesitoare (de la noi, ma gandesc doar la Minulescu, pe care Cristiboss, l-a adus in paginile forumului, surprinzandu-ma oarecum prin aceasta lipsa de vigilenta), dar care stimuleaza patima si pacatul... Dar am vazut deasemenea (uneori la aceleasi persoane, ajunse la o alta treapta de intelepciune) versuri inchinate lui Dumnezeu, care nu doar reusesc sa mai spele din pacatele tineretii, dar ne trezesc noua constiinta adormita... Sa nu vorbesti de poezie, daca nu ai auzit niciodata vocea muzei in ureche. Pentru ca foarte multi dintre acesti poeti rataciti candva, ajung in final sa cunoasca si starea de vinovatie pentru trecutul lor, si mila pe care si-a facut-o Dumnezeu cu ei pe tot parcursul vietii, asteptandu-i cu rabdare sa se intoarca, dar mai ales, mai ales, ajung la acel nivel de smerenie binecuvantata care acopera toata nevointa de care vorbeati tu si Igor mai devreme. Nu nevointa este intaia si cea mai mare ci smerenia: Ea are puterea sa ne mantuiasca la fel ca pe talharul de pe cruce care NU mai avea timp sa se nevoiasca.
Am scris in tineretea mea, poezie de toate genurile, de care acum nu ma mandresc. Atunci insa ma consideram cineva, iar prietenii se distrau nevoie mare. Nu pot sa redau aici acele versuri fiindca aduc mare sminteala. Iar ele erau puse pe note si cantate la chefuri si aniversari... Habar nu aveam pe-atunci, cat rau pot sa fac, doar amuzandu-ma in acest fel... Pentru ca DA, m-am nascut cu acest TALANT. O parte din ele inca mai exista pe anumite pagini de net, pe care nu le-as populariza pentru nimic in lume. O alta parte am reusit sa le sterg, avand aceasta optiune. Incet-incet, omul se poate schimba. Iar daca noi ajungem sa judecam dupa ce-l care-a fost odata, nicidecum dupa cel ce este sau mai ales dupa cel ce pare a deveni inaintea noastra, nu facem decat sa dovedim superficialitate in credinta pe care dealtfel o cerem tuturor celorlalti din preajma noastra.
Iata doar doua exemple. Nu din mandrie le redau, ci din durerea ca am risipit un timp atat de pretios care nu se va mai intoarce niciodata. Acum, oricat as alerga, nu cred ca mai sunt capabil sa-l prind pe cel care-ar fi trebuit sa fiu!...

Vizita
Ea spuse:
- Te caută un domn.
- Pe mine?
Eu nu cunosc decât
Oameni sărmani,
Cu suflet chinuit.
- Salut, Moşnege. Am venit !
- Vă rog să mă iertaţi
Pe cine căutaţi,
Că sunt oleacă încurcat ?!
- Nu mă cunoşti ?
Glumeşti!
- Nu, chiar nu ştiu!
Poftiţi, intraţi
Şi să scuzaţi deranjul
Am multe cărţi ce stau pe jos...
Cu... ce vă pot fi de folos ?
- Ei, hai, Moşnege, serios,
Tu chiar nu te prefaci?
Trecutului n-ai ce să-i faci.
Iar eu
Sunt cel ce-am fost mereu :
ORGOLIUL tău.
De-o vreme
M-ai făcut uitat.
N-am mai băut
N-am mai mâncat
Şi sor'€™mea
VANITATEA,
Se plângea
Că te-ai cam dat la fund!...
Aşa
Nu se mai poate! Pe cuvânt!...
Hrăneşte-ne, bătrâne,
Zi ceva!
Un banc, o vorbă dură,
O bârfă, o înjurătură,
O teorie mai semeaţă
Cum s™tii tu, în sictir şi greaţă
Tu n-ai egal în lumea ta!
Fii mândru că eşti "€žcineva"€,
Deştept, citit, documentat
In lumea asta de... doi lei.
Ai "€žstofă"€, "€žştaif"€ şi ştii ce vrei!!!
Altul ca tine, greu găseşti!
Ia zi, acuma ce citeşti?
Ce-i asta ? "Sfinţi Părinţi"€,
"€žPsaltirea"€?
Bătrâne, ţi-ai ratat menirea !
Eşti jalnic. Ce-ai păţit?
Nu-mi spune că te-ai pocăit!...
Dacă ştiam, ţi-aduceam flori
Si-ţi dedicam şi aforisme...
Ce altceva poţi să-mi oferi,
Afară de icoane şi catisme?...
- Nimic! Ce-a fost a fost
Des™ertăciune fără rost
Doar flecăreli şi rătăcire,
Cădere s™i dezamăgire...
Aş vrea să cred că m-am schimbat!
Pe filozofi i-am cam lăsat;
Nu mă mai cert, nu mai combat,
Nădăjduind să fiu iertat.
Eu nu mai sunt cel care-am fost...
Un biet sărman umil şi prost
Trăind din mila Domnului!...
- Ce spui!?!
Bravo, bătrâne! Aşa mai zic şi eu:
Mândrie pân’ la Dumnezeu!!
Eşti deja sfânt, nu cel ce-ai fost!
Mă-ntreb de când? De la intrarea-n post?

Bătrâna intervine:
- Ce-i moşnege ?
Mi s-a părut
Că te aud vorbind.
- Vorbind? Aşa?
Am aţipit
Şi tocmai ce-am primit
Pe cineva.
Un camarad apropiat;
Era flămând şi însetat,
Chiar trist mi s-a părut
- Om bun, era?
- Nu prea!
Dar pretindea
Că fără el,
N-aş exista!...
- Şi ce-ai făcut?
Cum ai scăpat?
- Nimic. Tu m-ai salvat!...
Nu doar acum, ci-atunci, cândva
Când ai zâmbit şi ai spus "DA"
În faţa Sfântului Altar.
Nu meritam
Ştiam. Dar
Dumnezeu a vrut aşa.
Mi-ai dat copii şi viaţa ta
Şi te-ai băgat sub Crucea mea
Luând povara cea mai grea
Şi-am înţeles că dacă dai
Ai porţile deschise-n Rai!...
****************************

Suflet sarman

N-am timp pe cât aş vrea să am,
Suflet sărman!
M-am risipit tot căutând
În van
Potcoave de cai morţi !
Sute de cărţi
Pierdute printre rafturi şi coperţi
De autori celebri şi "experţi" !
Ce-a mai rămas din ele-acum ?
Povara unei Cruci în drum,
Sub soarele dogoritor,
Urcând Golgota faptelor!
Câtă risipă ? Câte nopţi
Pierdeam mereu
Închis în mine, fără Dumnezeu?...
Mă frământam, din zori în miezul nopţii,
Ca să descopăr, astfel, taina vieţii.
Şi rămâneam supus în umbra morţii,
Printre filozofii întortocheate,
Cu fraze-alese, sau alambicate...
Mă complăceam în fals şi slăbiciune,
Fără esenţă, fără adâncime,
Că nu găseam nicicum "Cuvinte vii" !...
Doar vorbe goale !... Simple fantezii !...

Te-am chinuit mereu, suflet sărman
Şi te-am ţinut închis între zăbrele,
Înghesuit de gânduri efemere,
În loc să te apropii de liman !
Ai fi putut avea "Comoară-n cer"
De ţi-aş fi dat la vreme, cele bune,
Dar ai rămas dator în căi străine
Iar ca să te salvez, e greu să sper !...
Talantul care ni s-a dat
Şi-a risipit în van, menirea.
Naiv, mi-am compromis zidirea,
Că la vrăjmaş a fost amanetat!...
O viaţă a trecut pe lângă noi !
Orgoliu, slăbiciune şi noroi.
Ţinut pustiu şi dezolant
Aveam talent, dar... nu aveam Talant !...

[Copacel]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Apoi, "mai draga" Copacel, vorba cuiva pe-aici care m-a facut sa izbucnesc fara sa vreau in hohot, e greu cu cyborgii astia cu procesor chinezesc...

Of Moshule al meu e facut in Germania.N-are nici o legatura cu RPC.

Stiu, n-are nicio legatura cu tine, dar omul are dreptul sa faca ce legaturi vrea muschiu' lui, nu-i asa?

Don't care, problema lui.

Nu stiu de fapt cui te adresezi cu "tanti" si "cucoana"? Daca cel caruia ne adresam astfel nu s-a straduit prea mult sa ne supere la modul personal ca sa fim (fals) motivati sa ne adresam sub aceasta forma, atunci te substitui involuntar acelora de care spuneai: "De fapt sunt oameni incapatinati

Ma adreseam acelei tanti pe care o citea Ioan.Cunosc tipul asta de specimen.
Stiu cum gandesc astfel de cucoane.Dovada este insusi drumul in cariera
a acelui cucoane.
N-a tinut cu poezia, a trecut in politica, a mers din partid in partid , nu te
principii nu tu dogme
, doar fuga dupa oportunitati de functii /putere/etc
Adica practic in realitatea nu este mai nimic.

O intrebare prosteasca: ai fost vreodata poet,

Am fost obligat sa intreprind aceasta activitate pe la sfarsitul liceului de
specimene exact precum aceasta tani/cucoana lirico-melo-dramatica.

Minulescu, pe care Cristiboss, l-a adus in paginile forumului, surprinzandu-ma oarecum prin aceasta lipsa de vigilenta),

Minulescu face parte din corifei.Hai sa nu comparam continutul borcanelor.

Sa nu vorbesti de poezie, daca nu ai auzit niciodata vocea muzei in ureche.

Am auzit-o si in ureche si pe langa o ureche.

Pentru ca foarte multi dintre acesti poeti rataciti candva, ajung in final sa cunoasca si starea de vinovatie pentru trecutul lor, si mila pe care si-a facut-o Dumnezeu cu ei pe tot parcursul vietii, asteptandu-i cu rabdare sa se intoarca,

Dar nu poezia ii face sa se intoarca la Dumnezeu.Alte chestii ii fac.
Slava Domnlui cati po-eti anonimi au murit in santz cu sticla in mana....

la acel nivel de smerenie binecuvantata care acopera toata nevointa de care vorbeati tu si Igor mai devreme.

Iar daca noi ajungem sa judecam dupa ce-l care-a fost odata, nicidecum dupa cel ce este sau mai ales dupa cel ce pare a deveni inaintea noastra, nu facem decat sa dovedim superficialitate in credinta pe care dealtfel o cerem tuturor celorlalti din preajma noastra.

Omul nu se schimba niciodata, ci doar anumite parti pot fii, fie amplificate
fie atenuate.Insa atunci cand intensitatea amplificarii sau atenuarii se
micsoreaza omul revine la starea initiala asa cum era el..

PS:Igore nu mai imita stilul psalmilor.Lasa-i in pace.

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Copacel

Of Moshule al meu e facut in Germania.N-are nici o legatura cu RPC.

Hm! Imi amintesti de Petre Ispirescu. Parafrazandu-l, te intreb in gluma: "Cum vrei sa ne luptam, voinice?" "In cuvinte, ca am dictionar performant!..."

Eu nu ma avant in lupta, fiindca-mi lipseste "stioul cu penita de aur!" Si-apoi, nici nu vreau sa te zgârii din greseala...

În prealabil postat de Copacel

Ma adreseam acelei tanti pe care o citea Ioan.Cunosc tipul asta de specimen.
Stiu cum gandesc astfel de cucoane.Dovada este insusi drumul in cariera
a acelui cucoane.
N-a tinut cu poezia, a trecut in politica, a mers din partid in partid , nu te
principii nu tu dogme
, doar fuga dupa oportunitati de functii /putere/etc
Adica practic in realitatea nu este mai nimic.

In realitate, persoana respectiva va trebui sa traga linie intr-o zi si Dumnezeu nu ne va intreba pe noi despre greselile vietii ei. "Copacel"-ule, daca nu dai roade bune si la vreme, ma tem ca risti sa ai aceiasi soarta cu "tanti-cucoana"... Nu ca ar fi treaba vreunuia dintre noi, dar printre randuri, strabate o nota falsa si straina partiturii ortodoxe.

În prealabil postat de Copacel

Am fost obligat sa intreprind aceasta activitate pe la sfarsitul liceului de
specimene exact precum aceasta tani/cucoana lirico-melo-dramatica.

"Obligatia" de a face poezie suna straniu. Cel ce sculpteaza, picteaza, face versuri sau preotie din obligatie, este tocmai personajul blamat de toata lumea ca fiind un intrus.

În prealabil postat de Copacel

Slava Domnlui cati po-eti anonimi au murit in santz cu sticla in mana....

De ce "Slava Domnului", nu inteleg. Oricum, anonimi sau nu, nu ne deosebim de ei. Tu chiar nu sesizezi ca suntem cazuti in aceiasi inselare?

În prealabil postat de Copacel

Omul nu se schimba niciodata, ci doar anumite parti pot fii, fie amplificate fie atenuate.Insa atunci cand intensitatea amplificarii sau atenuarii se
micsoreaza omul revine la starea initiala asa cum era el..

Omul nu se schimba niciodata? Pacat ca poti sa crezi o astfel de ipoteza. Filocalia ne pune la dispozitie o infinitate de exemple. Aseara ascultam o mai veche inregistrare a Parintelui Arsenie Papacioc. Iar el spunea ca omul are un potential nebanuit in interiorul lui, astfel incat, el ii poate depasi pe Ingeri. Iar daca omului i-ar fi ingaduit sa vada un Inger, ar fi cu neputinta sa nu moara. Ei bine, Ingerii au o stare de permanenta si ei nu mai pot evolua, asa cum reuseste omul prin smerenia lui. Omul ii poate depasi pe Ingeri si poate ajunge in preajma Imparatului, sa cineze cu El, sau sa mijloceasca pentru cineva in mare nevoie. Ingerul doar transmite informatia nemodificata, la Dumnezeu, fara a avea dreptul la "mai mult de-atat". Pe cand omul, desi fost muritor (sau inca muritor, daca ne gandim la cate minuni savarseau unii dintre sfinti fiind inca in viata, prin Harul lui Dumnezeu), desi fost mare pacatos in vremea tineretii (Maria Egipteanca) chiar se pot schimba, daca vor. Iar cel mai mare imbold in acest sens ni-l da farama de har care vine atunci cand acceptam smerenia. E de-ajuns sa-l simti odata, ca sa fii in stare sa lasi TOTUL, penru cateva clipe de mila din partea lui Dumnezeu!...

[Copacel]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Hm! Imi amintesti de Petre Ispirescu. Parafrazandu-l, te intreb in gluma: "Cum vrei sa ne luptam, voinice?" "In cuvinte, ca am dictionar performant!..."

In "Tinerete" fara "Batranete" si "Viata" fara de "Moarte"

In realitate, persoana respectiva va trebui sa traga linie intr-o zi si Dumnezeu nu ne va intreba pe noi despre greselile vietii ei.

In realitate nu stim daca va trage linie si daca o va face sau nu , nu reprezinta
problema mea.

"Copacel"-ule, daca nu dai roade bune si la vreme, ma tem ca risti sa ai aceiasi soarta cu "tanti-cucoana".

Imposibil, prin design n-am cum.

.. Nu ca ar fi treaba vreunuia dintre noi, dar printre randuri, strabate o nota falsa si straina partiturii ortodoxe.

De fapt n-are de-a face nimic cu ortodoxia.Eu ma opun celor spuse de tanti
respectiva.Este o mare greseala sa abordezi definitia poeziei cu nuante de "propaganda" in spiritul unui tragedii antice.
Nu trebuie sa te tai cu lama ca sa fii poet si nu toata lumea care citeste
poezie se taie cu lama.Mai suntem si noi astia realistii-pragmatici cu nuante
de optism bine motivat.

"Obligatia" de a face poezie suna straniu. Cel ce sculpteaza, picteaza, face versuri sau preotie din obligatie, este tocmai personajul blamat de toata lumea ca fiind un intrus.

Atunci lumea are o problema pt ca in ziua de astazi, lumea este formata
in majoritate de intrusi.Cu alte cuvinte lumea se blameaza pe sine insasi.

De ce "Slava Domnului", nu inteleg.

Ia-l ca pe un sinonim pentru "Sa fii tu linistit..."

Oricum, anonimi sau nu, nu ne deosebim de ei. Tu chiar nu sesizezi ca suntem cazuti in aceiasi inselare?

Dar noi avem mai multe sanse de a iesi decat ei.

Omul nu se schimba niciodata? Pacat ca poti sa crezi o astfel de ipoteza. Filocalia ne pune la dispozitie o infinitate de exemple. Aseara ascultam o mai veche inregistrare a Parintelui Arsenie Papacioc.

Stai putin.Ca de la potential pana la realizare acestuia este o diferenta de
la cer la pamant.Inainte de a atinge acel potential descris in filocalie,
mai intai ar trebui sa atingi potentialul crestinilor din vremurile cand
s-au redactat canoanele.
Daca sa presupunem ca tu ai avea dezglarea la impartasanie dupa ce
in prealabil duhovnicul te-ar fi judecat dupa canoane(aplicandu-le asa
cum au fost redactate) , de abia atunci ai avea sanse reale sa ajungi
la cele spuse in filocalie.

Insa aici am avea o problema.Nu poti sa ajungi la potentialul crestinilor
de atunci , traind in societatea de azi.Ar trebui sa parasesti societatea
de azi , sa te retragi din societate, sa te faci monah/pustinic/ .

Omul ii poate depasi pe Ingeri si poate ajunge in preajma Imparatului, sa cineze cu El, sau sa mijloceasca pentru cineva in mare nevoie.

Un mirean care traieste in societate de azi poate sa ajunga la asemenea
nivel ? Da-mi un exemplu de un singur mirean catre traieste in societatea
contemporana care a ajuns la un asemenea nivel ? Unul, please.
Ca sa nu zici ca sunt absurd si nu acord nici o sansa.Te rog, un singur exemplu, arata-mi-l si mie.
(si nu pt ca sa-mi demonstrezi mie ceva, ci ca sa ma duc sa-l intreb concret cum a aplicat invataturile
de a putut realiza un asemeni obiectiv:sa traiasca in lume actuala ,anul 2015 si sa fie inger in trup omenesc)

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Copacel

Imposibil, prin design n-am cum.

Prin design, AI CUM! Toti am fost ziditi sa... dam rod. Altfel riscam sa fim aruncati in foc!!!

În prealabil postat de Copacel

Mai suntem si noi astia realistii-pragmatici cu nuante
de optism bine motivat.

Si iar o nota falsa: ortodox "realist-pragmatic"...

În prealabil postat de Copacel

Atunci lumea are o problema pt ca in ziua de astazi, lumea este formata
in majoritate de intrusi.Cu alte cuvinte lumea se blameaza pe sine insasi.

Daca te-ai intelege cu adevarat ai fi limpede ca lumina zilei, fiindca ti-ai dat singur raspunsul la propriile razvratiri si... neacceptari. Daca TOTI suntem niste "intrusi" (atat timp cat cantam pe note false sau nu dam rod, cred ca se subintelege esentialul), cum de indraznim sa privim peste umar si sa spunem:

În prealabil postat de Copacel

Dar noi avem mai multe sanse de a iesi decat ei.

In baza a ce? Niciodata nu a existat vreo certitudine ca toti cei ce se calugaresc se mantuiesc si nici daca nu te calugaresti nu te mantuiesti. Citeste "Scara" Sfantului Ioan Scararu, pentru o mai mare relevanta.

În prealabil postat de Copacel

Insa aici am avea o problema.Nu poti sa ajungi la potentialul crestinilor
de atunci , traind in societatea de azi.Ar trebui sa parasesti societatea
de azi , sa te retragi din societate, sa te faci monah/pustinic/ .

E foarte trist ca ai ajuns la aceasta concluzie. Am cunoscut mireni in ochii carora mi-e rusine sa privesc. Mireni ce traiesc in societate, muncesc cinstit de dimineata devreme si pana in noapte, tin posturile cu seninatate si nu fac nicio diferenta intre mancarurile pe care si le pregatesc singuri, nu se plang niciodata de nimic, nu se cearta si nu se manie, se roaga zilnic si... in mod ciudat, chiar au rugaciunea mintii mai mult decat o au unii din manastiri, iar daca-i urmaresti discret in biserica la Sf Liturghie, ii vezi mereu cu ochii umeziti, smeriti si cu inima curata.

În prealabil postat de Copacel

Un mirean care traieste in societate de azi poate sa ajunga la asemenea
nivel ? Da-mi un exemplu de un singur mirean catre traieste in societatea
contemporana care a ajuns la un asemenea nivel ? Unul, please.
Ca sa nu zici ca sunt absurd si nu acord nici o sansa.Te rog, un singur exemplu, arata-mi-l si mie.

N-o sa-ti dau niciun exemplu, fiindca chiar de ar veni cineva din morti, nu l-ai crede. Apoi... le-as face un mare deserviciu. Ei nu au nevoie sa-i stie lumea; dimpotriva, fug cu toata fiinta lor de laude si ispite de-a dreapta. Dar, din cate imi amintesc, cu niste ani in urma chiar am avut pe forumul nostru astfel de suflete. In plus, daca ai sta de vorba cu mari duhovnici, ai intelege ca fiecare dintre ei au cunostinta de astfel de crestin-ortodocsi ce traiesc in lume, viata cu totul desavarsita. Iar in preajma lor, aproape ca ajungi sa "pipai" harul lui Dumnezeu... Daca nu ai avut niciodata parte de astfel de oameni, in preajma ta, nu este pentru ca ei nu exista, ci pentru ca pur si simplu nici nu doresti sa-i vezi si cu atat mai putin sa-i recunosti mai vrednici decat tine!...