Ce se face cu uleiul si faina de la Sf.Maslu?

[tabitha]

În prealabil postat de adam000

Da, asta este cea mai buna atitudine pe care o putem avea toti/fiecare, pt o raportare corecta/dreapta fata de intelegerea credintei noastre: sa ne intrebam duhovnicul!

Părintele respectiv unde merg eu de obicei la Sf. Maslu nu este duhovnicul meu.
Dar am să-l întreb și pe părintele duhovnic... :) Așa o să avem o părere românească, și una americană.

În prealabil postat de adam000

Nu stiu unde in Ardeal a intalnit asa ceva (prin partile din Ardeal pe care le cunosc eu, nu am intalnit un astfel de obicei, ba din contra, ortodocsii sint f bine catehizati in crediinta noastra ortodoxa si nu fac ciorba interconfesionala sau alt fel de confuzii), insa o asemenea practica (de a pomeni persoane de alte religii) la Sfintele Taine nu este de loc canonica (nici valida).

Nu ştiu dacă e chiar aşa. Şi nu vorbesc numai de Ardeal, ci în general. Acum, în ceea ce priveşte Ardealul, eu am trei probleme: folosirea lui "Mărire" în loc de "Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh", cunţana şi "cerşitul" de bani în timplul Sf Liturghii de către consilierii bisericii. Şi sunt multe altele... În primul rând, din păcate, catehizarea lipseşte la preoţi.

[adam000]

Cuvintele sint sinonime, deci nu e nici o problema, decat ca esti tu neobisnuit sa folosesti sinonime

SLÁVĂ, slăvi, s. f. 1. (Mai ales la sg.) Glorie, faimă, renume. Laudă, preamărire, proslăvire. Expr. Slavă Domnului sau slavă ție, Doamne! exclamație prin care cineva își exprimă satisfacția pentru reușita unui lucru. 2. înaltul cerului, văzduh. Expr. A ridica casa în slavă = a face zgomot, tărăboi. 3. (Bis.) Măreție, grandoare a divinității. 4. (înv; construit cu dativul; cu valoare de prepoziție) Grație..., datorită..., mulțumită... — Din limba slavă (veche)"sl. slava.

MĂRÍ 1, măresc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A crește sau a face să crească în dimensiuni, în număr, în cantitate etc.; a spori sau a face să sporească, a (se) înmulți. ♦ Refl. A crește în vârstă, a se face mai mare. 2. Tranz. A crește, a ridica (valoarea, prețul). 3. Tranz. și refl. A (se) intensifica, a (se) dezvolta. 4. Tranz. și refl. A (se) prelungi în timp. 5. Tranz. A da cinstea, considerația cuvenită; a stima, a prețui, a slăvi, a preamări pe cineva sau ceva. 6. Refl. (Înv. și pop.) A se îngâmfa, a se făli, a se mândri. – Din mare1

Cuntan a fost ortoxox. Acuma nu am timp sa-ti caut referinte despre Cuntan dar mai tarziu cand o sa am timp iti pot cauta. Ca nu esti tu obisnuit cu genul ala de muzica e alta treaba. Este o muzica mai usor de cantat de credinciosi, ori scopul este ca toti credinciosii din biserica sa participe in rugaciunea cantata, caci importanta este rugaciunea - daca muzica cuntana favorizeaza asta, este cu atat mai bine - decat sa ai un singur cantaret care este in stare sa cante muzica psaltica la strana in timp ce restul oamenilor din biserica dormiteaza pe ei, sau se plictisesc, pt ca nu sint in stare sa o cante, mai bine o biserica in care toti se roaga cantand impreuna si toti dau raspunsurile stranei in cor (nu numai unul sau doi din strana cum se intimpla cu psaltica), dupa muzica cuntana.

Preotii din Ardeal pe care ii cunosc eu sint f bine catehizati si f canonisti, rigurosi. Toti. Iar ca medie a credinciosilor din zona de Adreal pe care o cunosc eu, au mai putine superstitii si babisme decat astia din regat - dovada ca au fost f bine catehizati. Acuma nu imi permit sa fac o generalizare, pt ca este gresit sa generalizam asa cum faci tu. Pina la urma parintele Arsenie Boca, pe care am vazut ca il pretuiesti, a fost preot ardelean. Si nu numai el...

"Peste tot, grecescul δόξα trebuie tradus cu "slavă", iar μεγαλωσύνη/μεγαλή – "cu mărire". Confuzia acestor două cuvinte este o mare eroare nu numai filologică, ci şi teologică. Nici o limbă nu identifică aceste noţiuni, ci toate fac o distincţie clară între ele. Cuvântul slavă – δόξα vine de la verbul δοκέω – a avea o părere sau opinie [despre ceva sau cineva] şi se referă, în cazul dat, la o adorare a lui Dumnezeu dublată de un anumit fel de a crede în El (ortho-doxia); deci nu este o simplă elogiere sau laudă. Cuvântul "mărire" însă este înţeles ca o cinstire inferioară şi deseori se referă la Maica Domnului şi la sfinţi, şi foarte rar – la Dumnezeu. (Despre acest subiect, a se vedea cartea magistrală a Pr. Paraschiv ANGELESCU, Slavă şi Mărire, Bucureşti, 1939.)" - "Liturghia Ortodoxă istorie şi actualitate" - Ierom. Petru Pruteanu

Poţi conspecta şi acest articol: http://actualitateaortodoxa.com/arti...Tie-Doamne.php

Uploadez şi cartea "Slavă şi Mărire" - Pr. Paraschiv Angelescu, Bucureşti, 1939: http://s0.docspal.com/files/processe...ava-marire.pdf

În prealabil postat de adam000

Cuntan a fost ortoxox. Acuma nu am timp sa-ti caut referinte despre Cuntan dar mai tarziu cand o sa am timp iti pot cauta.

Nu mai căuta, pe mine nu mă conving referinţele despre Cunţan.
E suficient să observi când a apărut cunţana.

În prealabil postat de adam000

Ca nu esti tu obisnuit cu genul ala de muzica e alta treaba.

M-am născut în cunţană, iar când am descoperit psaltica am simţit că îmi transmite altceva, ceva dumnezeiesc, poartă alt duh, te ajută să te aduni.

În prealabil postat de adam000

Este o muzica mai usor de can tat de credinciosi,

Şi noi dăm lui Dumnezeu ce e mai uşor, ce e mai "ieftin"?

În prealabil postat de adam000

ori scopul este ca toti credinciosii din biserica sa participe in rugaciunea cantata,

La biserică participi cu sufletul, nu cu vocea (dacă nu poţi şi nu te pricepi). Părintele Arsenie spunea să cântăm cu urechea. E mai important să asculţi şi să cânţi în sinea ta, cu sufletul, decât să "deformezi" răspunsurile. Sunt de acord cu tine, în cazul în care credincioşii ştiu ce fac.
Ce e mai plăcut: un răspuns la unison, lin, cald sau zbierăturile mirenilor care vor să-şi demonstreze calităţile de cântăreţi?

În prealabil postat de adam000

caci importanta este rugaciunea - daca muzica cuntana favorizeaza asta, este cu atat mai bine

În cazul în care fiecare cântă cum îl taie capul şi dintr-n răspuns lin, cald, la unison iese un ghiveci de strigături, nu e tocmai bine. Ori în acest sens există chiar şi canoane. Am să caut dacă e nevoie...

În prealabil postat de adam000

- decat sa ai un singur cantaret care este in stare sa cante muzica psaltica la strana in timp ce restul oamenilor din biserica dormiteaza pe ei, sau se plictisesc, pt ca nu sint in stare sa o cante, mai bine o biserica in care toti se roaga cantand impreuna si toti dau raspunsurile stranei in cor (nu numai unul sau doi din strana cum se intimpla cu psaltica), dupa muzica cuntana.

La biserică nu te duci să cânţi, dormitezi etc...Scopul e altul.

În prealabil postat de adam000

Preotii din Ardeal pe care ii cunosc eu sint f bine catehizati si f canonisti, rigurosi. Toti.

Şi eu cunosc, nu neg că nu sunt. Dar dacă tu nu vezi nici o diferenţă între ceea ce există şi ceea ar trebui să existe, atunci nu vom ajunge la un consens.

În prealabil postat de adam000

Iar ca medie a credinciosilor din zona de Adreal pe care o cunosc eu, au mai putine superstitii si babisme decat astia din regat - dovada ca au fost f bine catehizati.

Sunt şi în Ardeal destule superstiţii şi babisme, poate nu aşa de multe ca în sud, dar asta nu înseamnă că sunt foarte bine catehizaţi.

În prealabil postat de adam000

Pina la urma parintele Arsenie Boca, pe care am vazut ca il pretuiesti, a fost preot ardelean. Si nu numai el...

Şi pr Teofil şi alţi părinţi. Pe părintele Arsenie nu-l apreciez pentru că a fost preot ardelean, ci pentru că a fost un preot model cu o trăire înaltă. Apropo, la Man. Sâmbăta, pe vremea părintelui Arsenie, se cânta psaltică şi s-a păstrat până astăzi psaltica, slavă Domnului!

[tabitha]

În prealabil postat de ovidiu b.

Am să-i trimit un mail pr. Petru exact cu comentariul făcut de Zaharia referitor la punctul 5. Sunt curios ce răspuns o să primim.

Ce-a zis părintele Petru? și eu sunt un pic curioasă... am să vă spun și eu ce răspuns primesc de la preoți în legătură cu pomelnicul.

[tabitha]

Aici e răspunsul pe care l-am primit de la părintele meu duhovnic (un american de origine română) - când l-am întrebat de pomelnicul la Sf. Maslu și i-am dat să citească link-ul la articolul păr. Petru Pruteanu :

He's right, of course, but we are not forbidden to offer prayers for anyone at any time, even during an unction service. It gets strange with people bringing in flour and oil of their own, or even stranger, items of other people's clothing. It's prevalent among Romanians and some Serbs. The flour and oil that they bring in is NOT consecrated oil of healing, only that which is blessed and used. And consecrated oil should not be given out to take home… just like we would never give out holy Communion to take home.

Strictly speaking, serving a general unction service for people who are not in a state of serious illness is also a innovation -- but not necessarily a bad one. Doing it monthly or during holy week is a new idea…

FrC=

În prealabil postat de mirela.t

Ce-a zis părintele Petru? și eu sunt un pic curioasă... am să vă spun și eu ce răspuns primesc de la preoți în legătură cu pomelnicul.

Încă nu am primit un răspuns. Şi eu sunt curios, nu cred că părintele a făcut acele afirmaţii fără să aibă în vedere evanghelia a VI-a care se citeşte la Sf. Maslu. Am să postez când primesc un răspuns.

Frumos/echilibrat răspunsul duhovnicului tău.