Pentru ce pleaca oamenii din Bisericile istorice

[Doriana]

În prealabil postat de ioanna

Si un ateu poate fi un om moral si virtuos, chiar sunt destui.

Cumva trebuie sa deosebim mantuirea de moralitate. Cu sfintenia o scosesem odata la capat. :)
Din punctul ce vedere al patitului insa, stii ca te lupti ani de zile cu lucruri pe care nu le poti birui, duci o viata absolut jalnica si tanjesti dupa mantuire ca dupa aer... Apoi, la un moment dat, intalnesti o Persoana, pe Hristos. (Vorbesc de o intalnire aproape palpabila, nu povesti romantice). Si deodata tot raul devine istorie, viata ti se schimba si te transformi intr-un alt om. Nu mai esti al nimanui, ci ai un Tata care se ingrijeste de tine. Destul de greu de explicat...

[ioanna]

În prealabil postat de Doriana

Ramane de vazut cine iti va raspunde. :))

App, penticostalii din Romania au si ei un ghid cum au Martorii in care sunt invatati cum sa abordeze oamenii, ce intrebari sa le puna ...un fel de manual al persuasiunii ? :)

[ucenic]

În prealabil postat de catalin2

De multe ori preotii spun ca neoprotestantii sunt acaparati de un pacat pe care probabil nici nu-l recunosc ca si pacat, mandria.
Am observat la unii neoprotestanti (mai ales la cei ce si propovaduiesc) ca incearca sa para la exterior smeriti, dar e usor de observat ca sunt la interior macinati de acest pacat. De fapt asta predispune si dogma neoprotestanta, din momentul cand te botezi la ei esti mantuit (atata timp cat ramai credincios), esti sfant, mare teolog, asemanator lui Hristos.
Si la tine de exemplu se vede foarte deslusit aceasta discrepanta, la exterior incerci sa fii smerit, dar prin ceea ce spui arati de fapt ca te-a robit acest pacat. Tu de fapt crezi ca esti sfant, luminat de Duhul Sfant, orice spui e infailibil. Cam asta e si ceea ce face neoprotestantismul.
Daca ai inteles, prin apostazie se face cel mai mare pacat, in trecut unele canoane spuneau ca cel ce face acest pacat si se reintoarce la credinta nu se mai putea impartasi decat inainte de sfarstiul vietii.

Catalin, nu ma judeca pe mine, caci cine judeca fara sa fi vazut nu este el partinitor?

"Nu judecati, ca sa nu fiti judecati." (Mat.7:1)

Judecata ta va fi indreptatita insa cand in viata mea (pe care acum nu o cunosti) ai gasi ceva de judecat. Dar pana sa ma cunosti (sincer mi-ar placea o intalnire a membrilor de pe forum) pe mine personal, opreste-te sa faci un lucru pe care il vei avea mai tarziu de marturisit.

Daca eu spun una, tu spui ca sunt un mincinos, daca marturisesc un adevar scripturistic, tu spui ca sunt fariseu etc. etc.

Cum sa ne intelegem? Nu am repetat mereu si mereu, ca in afara de Hristos si Cuvantul Lui eu nu propovaduiesc altceva pe acest forum?

De aceea vin cu copy-paste din bibliile online, ca sa nu cadem in cursa judecatii fara temei.

Domnul sa ne ajute pe toti sa intelegem bine vioia Lui cu privire la noi. Amin.

[ucenic]

off-topic:

Iertati, dar acum trebuie sa plec la un priveghi (ortodox).

Inspiratie de Sus va doresc. Fiti binecuvantati cu totii.

[Doriana]

În prealabil postat de ioanna

App, penticostalii din Romania au si ei un ghid cum au Martorii in care sunt invatati cum sa abordeze oamenii, ce intrebari sa le puna ...un fel de manual al persuasiunii ? :)

Nu am vazut. Penticostalii scriu cam putine carti,din pacate...
Exista fel de fel de studii despre metode eficiente de evanhelizare, dar se spune cam rar, din pacate, ca trairea crestine e cea mai eficienta metoda.

[ioanna]

În prealabil postat de Doriana

Nu am vazut. Penticostalii scriu cam putine carti,din pacate...
Exista fel de fel de studii despre metode eficiente de evanhelizare, dar se spune cam rar, din pacate, ca trairea crestine e cea mai eficienta metoda.

Poate se multumesc cu literatura protestanta existenta. Eu inca nu m-am lamurit care-i diferenta dintre penticostali si protestanti, de exemplu baptisti.

[nutucutu]

În prealabil postat de Doriana

1.Intrebarile sunt prea personale. Iar ma ispititi sa vorbesc despre mine. :)

2.Mantuirea. Iar mantuirea este scoaterea din pacat si efectele lui. Nu ca nu am mai avea pacat, dar stim in ce hal eram cand ne numeam (nu eram) ortodocsi si vedem cata putere de schimbare are Dumnezeu, in mana caruia ne-am incredintat viata.

3.Poti merge pe flori si sa ai sufletul gol. Si poti merge pe spini si sa ai inima plina de bucuria lui Hristos, care te intareste. Daca sufletul tau este gol, deci fara Hristos, inseamna pur si simplu ca Hristos nu e acolo.

1.OK
2.Din ceea ce ne invata pe noi Biserica, putem fi siguri de mintuire numai dupa ce vom fi fata catre fata cu Domnul nostru, dupa ce vom parasi aceasta lume. Daca credeti ca exista mintuire si in Biserica Ortodoxa nu inteleg de ce dumneavoatra nu ati inceput catehizarea in mediul in care traiati, ca doar asta e motivul pentru care ati parasit Biserica Ortodoxa.
3.Dumneavoastra simtiti cum va creste parul? Simtiti cum vi se formeaza sinapsele si deveniti mai inteligenta? Daca nu-L simtim pe Hristos in sufletul nostru nu inseamna ca El nu e acolo (pentru ca nu ne paraseste niciodata) ci inseamna ca nu vrea sa fie vazut/ auzit de noi. Vrea sa ne vada perseverenta indiferent de ceea ce simtim (cel putin asa ne spun sfintii nostri). Oare cum o fi fost sufletul Domnului nostru cind a asudat singe, a fost tradat, batut cu vergi, biciuit, incoronat cu spini, rastignit pe cruce, adpat cu fiere si otet, batjocorit si parasit? Oare avea sufletul plin de bucurie?

AM sa va dau un scurt citat din Matei. 10:
7. Şi mergând, propovăduiţi, zicând: S-a apropiat împărăţia cerurilor.
8. Tămăduiţi pe cei neputincioşi, înviaţi pe cei morţi, curăţiţi pe cei leproşi, pe demoni scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar să daţi.

Din punctul meu de vedere, daca in confesiunea dumneavoastra exista macar o persoana care sa fi facut lucrurile pe care Domnul nostru i-a indemnat pe ucenicii Lui sa le faca, perseverati pe drumul pe care mergeti. Daca nu exista nici o persona care sa-i fi tamaduit pe neputiinciosi, sa fi inviat mortii, sa fi curatit leprosii, intoarceti-va in Biserica Ortodoxa pentru ca drumul pe care va aflati nu e sigur ca duce la mintuire.

[stefan florin]

În prealabil postat de ucenic

Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, preot ortodox, un om "la mare cautare" printre enoriasi. un slujitor foarte gospodar, ctitor de biserica, si care nu pleca de la sfestaniile facute la mine in casa fara o contributie financiara (chiar daca modesta) a rupt la propriu orice legatura cu mine cand a aflat ca m-am pocait.

Ei bine, omul care trebuia sa discute cu mine despre Hristos si mantuire (in loc de calculatoare, software, foto etc) ei bine, omul acesta s-a suparat nevoie mare cand i-am spus ca L-am gasit pe Hristos.

Cu cine ziceti voi sa discut?

Un alt preot ortodox, un om de asemenea evlavios si cucernic, si el un bun slujitor in ochii enoriasilor (prieten de familie, stiu bine ce vorbesc), cu vizite la Muntele Athos si la Ierusalim, care a ctitorit si el o biserica, a avut o atitudine ceva mai "pastorala".

Si la invitatiile d-lui ma duceam cu bucurie, stiind ca marturisesc cuiva apropiat si intelegator bucuria descoperii Lui Hristos. Si acum suntem buni prieteni si intalnirile noastre sunt o reala bucurie. Am avut insa o mare deznadejde in ceea ce-l priveste cand, in timpul discutiilor noastre la biserica d-lui am fost martor la ceva foarte urat. A vazut reactia mea si de atunci nu m-a mai chemat. Am ramas prieteni insa am vazut adevarata fata a omului spiritual, nu cea pe care cei mai multi o afiseaza si singura pe care enoriasii o vad.

Cu cine ziceti voi sa fi stat de vorba cata vreme Singurul care imi vorbea in tot acest timp era Dumnezeu revelat in Sf.Scriptura?

Acum Ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a chemat la Sine, si ca m-a facut, prin Hristos, un fiu al Sau.

Binecuvantat sa fie Numele lui in veci!

ce intelegi tu prin faptul ca "te-ai pocait"?

[Adriana98]

În prealabil postat de Doriana

Cel putin teoretic. Practic, daca omului nu i se spune mai nimic despre ortodoxie, nu are de unde sa stie ca ortodoxia indeamna la cautare. Si pe cine sa intrebi? Unora nici macar nu le trece prin cap ca preotul ar avea alta functie decat ceremoniala. Asta l-au vazut ca fac si au ramas cu impresia aceasta.

Cred ca atitudinea asta de asteptare de a primi totul mura-n gura se trage în mare masura de la perioada dictaturii dracoviste.
Dumnezeu nu ne bate la cap, ci asteapta si din partea noastra ceva, un semn prin care sa-i aratam ca-L cautam sincer. Nu cred sa ramâna cineva fara raspuns, daca-L roaga sa-i lumineze calea catre mântuire. Cine cauta sa afle mai multe despre Ortodoxie gaseste raspuns, slava Domnului! Sunt duhovnici, carti, biserici, manastiri ... Cine cauta, gaseste, însa cine asteapta ca totul sa-i vina de-a gata, poate avea surprize de tot felul.

Din cele traite de mine pâna acum, pot spune un lucru: ortodoxia este singura care ne pastreaza mintea treaza cu adevarat; ea nu ne îmbata cu iluzii si nici nu ne cauta în coarne.
În Biserica Ortodoxa îl regasim pe Hristos viu si tot ce ne-a pus El la dispozitie pentru mîntuirea noastra: Sfintele Taine, nadejdea Învierii si toate celelalte comori. În acelasi timp, ea ne deschide ochii spre a vedea îngustimea potecii si prapastia deasupra careia facem acrobatii, mai ales atunci când ne vine a ne umfla în pene.

[catalin2]

În prealabil postat de ucenic

Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, preot ortodox, un om "la mare cautare" printre enoriasi. un slujitor foarte gospodar, ctitor de biserica, si care nu pleca de la sfestaniile facute la mine in casa fara o contributie financiara (chiar daca modesta) a rupt la propriu orice legatura cu mine cand a aflat ca m-am pocait.
Ei bine, omul care trebuia sa discute cu mine despre Hristos si mantuire (in loc de calculatoare, software, foto etc) ei bine, omul acesta s-a suparat nevoie mare cand i-am spus ca L-am gasit pe Hristos.
Cu cine ziceti voi sa discut?
Un alt preot ortodox, un om de asemenea evlavios si cucernic, si el un bun slujitor in ochii enoriasilor (prieten de familie, stiu bine ce vorbesc), cu vizite la Muntele Athos si la Ierusalim, care a ctitorit si el o biserica, a avut o atitudine ceva mai "pastorala".
Si la invitatiile d-lui ma duceam cu bucurie, stiind ca marturisesc cuiva apropiat si intelegator bucuria descoperii Lui Hristos.

Din cate povestesti tu si la preoti te duceai sa-i "evanghelizezi". Sper ca ai inteles ca ortodoxia nu considera ca sunt mai multe bisericute si toate sunt mantuitoare. Daca mai sunt unii preoti mai ingaduitori fata de catolicism (adica au unele idei ecumeniste), n-am intalnit niciun preot care sa aiba ingaduinta fata de neoprotestantism. Nefiin nici macar botezati ei nu sunt nici macar crestini, doar in sensul ca au o filozofie despre crestinism. Iar penticostalii sunt cei mai cu probleme, au si minuni de la vrajmasul (vorbit in limbi, vindecari, extaz, etc.).