Nasterea acasa - emisiune TV duminica seara la Antena 3

[antiecumenism]

În prealabil postat de Pelerinul

Exact! Toata stima. Vad ca esti o parere avizata si stii despre ce vorbesti. In acest mod vei pune intr-o alta lumina nasterile acasa si nasterea ca act in sine.

-nu sunt o parere avizata dar mi-a placut articolul si de asta l-am postat aici
-nu sunt neaparat pt nasteri acasa ci pentru imbunatatirea serviciilor medicale din spitalele si maternitatile din Romania
-eu am mai zis si repet,pt anumite meserii (preotie,medicina,invatamant) trebuie vocatie,daruire,altruism,jertfa,nu oricine poate sa fie preot,medic,profesor
-acestea lipsesc din sistemul de sanatate: daruirea,preocuparea pt sufletul si trupul celuilalt,dragostea,crestinismul,jerfta.....

HIPOCRATE, a avut dreptate : "scopul final al medicinei nu este numai să vindece sau să prevină bolile, - ci încă să perfecţioneze pe oameni şi să-i facă mai fericiţi, făcându-i mai buni".

"Medicul trebuie deci să fie, în acelaş timp, un savant, care iubeşte din tot sufletul ştiinţa medicală, adică ştiinţa omului; să fie o fiinţă care se jertfeşte pentru alţii, până la moarte; în sfârşit, să fie un învăţător al omenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei...

Caritatea este un act voluntar a cărui formulă a fost enunţată astfel de către Iisus Hristos:
"Iar când va veni Fiul Omului întru Slava Sa.... El va zice celor de-a dreapta Lui: Veniţi., bine-cuvântaţii Părintelui Meu. moşteniţi împărăţia cea gătită vouă de la întemeierea lumii. Căci.... bolnav am fost şi M-afi îngrijit.
Atunci vor răspunde Lui drepţii, zicând: Doamne...când Te-am văzut bolnav şi am venit la Tine?
Şi răspunzând împăratul va zice lor: Adevăr zic vouă. întrucât aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi ai Mei prea mici. Mie Mi-aţi făcut".:
Cu alte cuvinte, Dumnezeu vrea ca iubirea, ce-I datorează oamenii, să se reverse asupra bolnavilor săraci1. Şi, într-adevăr, acesta este singurul mijloc efectiv, de care dispun oamenii, ca să-şi manifeste iubirea către Creatorul lumii, către Autorul vieţii lor, -şi să înalţe astfel această iubire până la Acela pe care nu-L pot atinge şi care n-are trebuinţă, pentru El însuşi, de binefacerile lor... căci El este Binele infinit.
Din această sentinţă au răsărit spitalele."

Sunt unii medici de spital, cupizi şi avari, care, -sacrificând totul pentru clientela lor particulară, -neglijează bolnavii care nu le pot plăti şi fac, la spital, vizita în câteva minute, galopând pe dinaintea paturilor.
Sunt alţi medici de spital, orgolioşi, cărora li se pare că spitalele sunt făcute pentru ei, şi consideră pe bolnavi ca pe nişte obiecte de studiu. Ei sunt mulţumiţi când primesc un caz interesant, asupra căruia vor putea să facă o comunicare la o societate savantă sau să-şi publice observaţia într-o gazetă medicală, - dar resping sau nu se ocupă de sărmanul bolnav, care nu prezintă decât un caz banal, ce nu poate fi exploatat în profitul gloriei lor.
Din fericire, asemenea monştri sunt rari.

Mai sunt şi medici de spital cărora, în lipsa unei educaţii creştine, li s-a atrofiat fibra idealului şi au căzut în indiferenţă, devenind pur şi simplu nişte funcţionari, adică un fel de trântori care, pentru o leafa cât mai grasă, fac cât pot mai puţin.
Acest soi de medici paraziţi roiesc pretutindeni şi constituie o adevărată plagă socială.
D-voastră, însă, să nu urmaţi aceste păcătoase exemple.

Când veţi intra în vreun spital, dezbrăcaţi-vă de patimile de cupiditate şi de orgoliu, lepădaţi şi trândăvia şi daţi-vă cu totul bolnavilor, - cărora să le fiţi recunoscători dacă, îngrijindu-i, vă vor permite să vă instruiţi.
Şi dacă voiţi să fiţi perfecţi, culegeţi fructele ce se vor dezvolta din sămânţa ce am semănat astăzi în sufletele D-voastră, tinere şi generoase, - şi, urmând preceptele carităţii, îngrijiţi pe bolnavul mizerabil, - nu ca pe un om, nu ca pe un frate ce suferă - ci ca pe însuşi Dumnezeu.
Acesta este spiritul ce trebuie să domnească într-un spital."


N. C. Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul Franc-Masoneria