Curatia trupeasca pana la nunta

[simona_fidela]

În prealabil postat de anna21

Parerea mea bazata strict pe observatii personale: patternurile de comportament din familia lui se pot repeta in familia ta.
Ca urmare, cred ca este foarte important sa-i cunosti bine familia, sa vezi cum se inteleg intre ei parintii lui si cat respect au unul pt altul, ce inseamna pentru ei familia si ce valori promoveaza in general (cu mentiunea ca valorile promovate nu trebuie sa fie doar declarative, ca la vorbit multi sunt buni).
Daca ajuta pe mama lui in casa, te va ajuta si pe tine ca sotie etc....

Adevarat lucru referitor la ajutorul dat mamei lui.Din pacate, cred ca in ziua de azi majoritatea mamelor isi cocololesc baietii(mare greseala!!!), ceea ce-i face pe ei sa creada ca viitoarea sotie va proceda la fel.

E adevarat si ce ati spus referitor la felul in care parintii lui se comporta in familie: daca se respecta, iubesc, inteleg, ajuta unul pe celalalt, asa va proceda si el cu viitoarea sotie; daca nu, probabil ca nu, desi nu-i obligatoriu; ma gandesc la unele momente pe care le surprind cu diverse ocazii la diferite cupluri si ma gandesc ,,Doamne, multumescu-ti ca sunt singura si n-am un sot ca acesta care mi-ar distruge viata.'' Ca mai bine singur decat cu unul/una cu care sa nu te intelegi si care sa nu te respecte si sa te ajute sa treceti impreuna frumos prin viata, sa imbatraniti frumos cum imi place mie sa cred.

[glykys]

În prealabil postat de simona_fidela

Nu cred ca-i suficient nici pe departe.

Prea in serios ati luat-o cu totii :)).


Nu am zis ca numai asta trebuie, sigur ca nu e suficient, dar e folositor. Cu un om necredincios mai poti convietui, dar cu un betiv nu.

Sotul profesoarei de religie e preot. Deci treaba cu biserica era de la sine inteleasa. Dar vezi ca nu s-a oprit numai la asta. Sunt destui care dupa ce merg duminica la biserica, dupa aia mai trag si la crasma, mai si injura, mai sunt si nesimtiti, fac tot felul de pacate, dar la biserica se duc.

Important e caracterul omului. Sa fie vertical, cu principii, neinfluentabil, neascultator de vorbe de colo si colo, asezat, sa iubeasca dreptatea si adevarul. Daca il iubeste si pe Hristos (Dreptatea si Adevarul) cu atat mai bine,daca nu, Il va descoperi cu tine de mana.Daca are vicii de acest gen insa, paaaa!

Apoi, educatia, inteligenta. Sa fie om cult, politicos, care stie sa se comporte, sa vorbeasca si sa se descurce in orice situatie, sa iti ofere siguranta.

Daca mai e si frumos, atunci ai tot ce iti doresti.

[culianul]

Intrebarea trebuie nunatata

1.Cum vrei tu sa rezisti fecioara pana la casatorie?

2.Cum sa gasesti pe cineva care sa "reziste" cu tine fecioara pana la casatorie?

3.Si daca tot, care e treaba cu proba sexului.

Iata ce cred eu:

1. Sa rezisti tu fecioara pana la casatorie e simplu. Cand incepi o relatie, la inceputul inceputului, ii spui barbatului ca tu nu vrei sa faci sex pana la casatorie. Si dupa casatorie, ii explici programul "sexual", adica cum iti imaginezi tu ca ar fi crestineste ok de a face dragoste. Zic chiar la inceputul relatiei, ca sa nu te indragostesti de el si sa te santajeze cu parasirea, si tu, indragostita fiind, iti calci pe suflet.

2. vezi punctul 1

3. proba sexului e stupida din simplul motiv ca fecioria pana la casatorie are un rol fantastic: nu stii nici cum e, nici daca e vreunu care se pricepe mai bine, etc. Daca ai termen de comparatie, cand faci treaba, te gandesti tu sau se gandeste el: parca era mai fain cu X, oare X ar mai vrea sa se culce cu mine? (detalii exagerate pentru a sublinia ideea).


Si in final, daca cumva nu gasesti pe nimeni si ajungi cumva la 30-35 de ani, si totusi vrei pe cineva, te anunt cu regret ca devine muult mai greu sa gasesti pe cineva. Nu vei avea pe nimeni, dar esti fecioara, sau ma rog, ai himenul intact.

Daca totusi gasesti pe cineva (un virgin ca si tine), si va potriviti, veti fi fericiti.

Nu cauta sfaturi pe forum, vezi de barbatul care e sau va fi langa tine. Nu iti vinde trupul pentru himere (adik nu te culci cu oricine iti promite marea si sarea), dar nici habotnicia nu ajuta (esti deja cu barbatul TAU, dar il indepartezi pentru ca e tanar si in forta).

Nu sexul de proba tre facut, ci convietuirea de proba. Sa nu crezi ca sa locuiesti cu cineva in aceeasi casa e acelasi lucru cu plimbarile din parc, sucurile de la terasa, etc.

[skicolour]

[quote=anna21;405042]Parerea mea bazata strict pe observatii personale: patternurile de comportament din familia lui se pot repeta in familia ta.
Ca urmare, cred ca este foarte important sa-i cunosti bine familia, sa vezi cum se inteleg intre ei parintii lui si cat respect au unul pt altul, ce inseamna pentru ei familia si ce valori promoveaza in general (cu mentiunea ca valorile promovate nu trebuie sa fie doar declarative, ca la vorbit multi sunt buni).[quote]


As dori, desi este putin cam off topic, sa discutam atunci si despre aceasta influenta a parintilor asupra aspirantului la o casatorie pe placul lui Dumnezeu. In ce masura poate inflenta acest aspect decizia partenerului/partenerei ?
Care sunt conditiile care ar trebui indeplinte de familia aspirantului pentru ca el/ea, sa zicem, sa aibe sanse de casatorie cu un om ce urmeaza lui Hristos ? Daca parintii sunt, sa spunem, divortati si mai putin credinciosi, reprezinta vreun risc pentru cel/cea ce alege casatoria cu un copil provenit dintr-o astfel de familie, desi acesta (copilul) deocamdata a fost singurul adus la credinta prin mila Domnului ?

Subiect e larg...si probabil, as mai avea destule intrebari, insa acestea mi-au venit in minte pentru moment.

[simona_fidela]

Va contraziceti. Pe de o parte spuneti ca ,,proba sexului e stupida din simplul motiv ca fecioria pana la casatorie are un rol fantastic'', iar pe de alta ca ,,nu sexul de proba tre facut, ci convietuirea de proba''. Convietuirea de proba(sau concubinajul) implica oricum si sex, deci cum te mai casatoresti in curatie trupeasca odata ce ai aflat ce e ala sex?

Si totusi ce vreti sa spuneti prin asta:,,Si in final, daca cumva nu gasesti pe nimeni si ajungi cumva la 30-35 de ani, si totusi vrei pe cineva, te anunt cu regret ca devine muult mai greu sa gasesti pe cineva. Nu vei avea pe nimeni, dar esti fecioara, sau ma rog, ai himenul intact.''??
Ca totusi ar trebui scapat de virginitate, chiar daca nu esti casatorit ca sa nu ajungi la 30-35 de ani virgin, ca ar fi un lucru teribil de oribil? Desi tot dvs. ziceti ,,nu iti vinde trupul pe himere''. Adica ideea dvs. e totusi ,,fata, gaseste-ti un barbat care sa te iubeasca si culca-te cu el inainte de casatorie daca vrei sa-ti fie bine''? Da, stiu ca viata de zi cu zi alaturi de un om nu e ca plimbarile prin parc sau iesirile la film. Dar asta nu inseamna ca m-as culca rapid cu primul care mi-ar da impresia ca ma iubeste si care de fapt poate ar dori doar sa-si bata joc de mine.(se stie ca unii sunt maestri la a purta masti de oameni cumsecade si seriosi, iar in realitate sa fie niste escroci)

În prealabil postat de culianul

Intrebarea trebuie nunatata

1.Cum vrei tu sa rezisti fecioara pana la casatorie?

2.Cum sa gasesti pe cineva care sa "reziste" cu tine fecioara pana la casatorie?

3.Si daca tot, care e treaba cu proba sexului.

Iata ce cred eu:

1. Sa rezisti tu fecioara pana la casatorie e simplu. Cand incepi o relatie, la inceputul inceputului, ii spui barbatului ca tu nu vrei sa faci sex pana la casatorie. Si dupa casatorie, ii explici programul "sexual", adica cum iti imaginezi tu ca ar fi crestineste ok de a face dragoste. Zic chiar la inceputul relatiei, ca sa nu te indragostesti de el si sa te santajeze cu parasirea, si tu, indragostita fiind, iti calci pe suflet.

2. vezi punctul 1

3. proba sexului e stupida din simplul motiv ca fecioria pana la casatorie are un rol fantastic: nu stii nici cum e, nici daca e vreunu care se pricepe mai bine, etc. Daca ai termen de comparatie, cand faci treaba, te gandesti tu sau se gandeste el: parca era mai fain cu X, oare X ar mai vrea sa se culce cu mine? (detalii exagerate pentru a sublinia ideea).


Si in final, daca cumva nu gasesti pe nimeni si ajungi cumva la 30-35 de ani, si totusi vrei pe cineva, te anunt cu regret ca devine muult mai greu sa gasesti pe cineva. Nu vei avea pe nimeni, dar esti fecioara, sau ma rog, ai himenul intact.

Daca totusi gasesti pe cineva (un virgin ca si tine), si va potriviti, veti fi fericiti.

Nu cauta sfaturi pe forum, vezi de barbatul care e sau va fi langa tine. Nu iti vinde trupul pentru himere (adik nu te culci cu oricine iti promite marea si sarea), dar nici habotnicia nu ajuta (esti deja cu barbatul TAU, dar il indepartezi pentru ca e tanar si in forta).

Nu sexul de proba tre facut, ci convietuirea de proba. Sa nu crezi ca sa locuiesti cu cineva in aceeasi casa e acelasi lucru cu plimbarile din parc, sucurile de la terasa, etc.

[simona_fidela]

Cam incalcit formulate intrebarile. Parintii mei au divortat cand eu aveam ceva mai putin de un an si s-au recasatorit amandoi dupa ceva ani. Faptul ca ei vor sa trec prin mai multe experiente (sexuale) inainte de casatorie nu m-a influentat si pe mine sa gandesc asa, insa ma deranjeaza cand o tot aud pe maica-mea sustinandu-si punctul de vedere si in plus zicand ca nu e asa important sa mergi la biserica fix cand e Sfanta Liturghie, ca Dumnezeu oricum te vede cand te rogi si te aude. Pentru mine Sfanta Liturghie chiar conteaza si ma supara cand vad cum incearca ea sa ma indeparteze de religia ortodoxa.

În prealabil postat de skicolour

As dori, desi este putin cam off topic, sa discutam atunci si despre aceasta influenta a parintilor asupra aspirantului la o casatorie pe placul lui Dumnezeu. In ce masura poate inflenta acest aspect decizia partenerului/partenerei ?
Care sunt conditiile care ar trebui indeplinte de familia aspirantului pentru ca el/ea, sa zicem, sa aibe sanse de casatorie cu un om ce urmeaza lui Hristos ? Daca parintii sunt, sa spunem, divortati si mai putin credinciosi, reprezinta vreun risc pentru cel/cea ce alege casatoria cu un copil provenit dintr-o astfel de familie, desi acesta (copilul) deocamdata a fost singurul adus la credinta prin mila Domnului ?

Subiect e larg...si probabil, as mai avea destule intrebari, insa acestea mi-au venit in minte pentru moment.

[culianul]

În prealabil postat de simona_fidela

Va contraziceti. Pe de o parte spuneti ca ,,proba sexului e stupida din simplul motiv ca fecioria pana la casatorie are un rol fantastic'', iar pe de alta ca ,,nu sexul de proba tre facut, ci convietuirea de proba''. Convietuirea de proba(sau concubinajul) implica oricum si sex, deci cum te mai casatoresti in curatie trupeasca odata ce ai aflat ce e ala sex?

Si totusi ce vreti sa spuneti prin asta:,,Si in final, daca cumva nu gasesti pe nimeni si ajungi cumva la 30-35 de ani, si totusi vrei pe cineva, te anunt cu regret ca devine muult mai greu sa gasesti pe cineva. Nu vei avea pe nimeni, dar esti fecioara, sau ma rog, ai himenul intact.''??
Ca totusi ar trebui scapat de virginitate, chiar daca nu esti casatorit ca sa nu ajungi la 30-35 de ani virgin, ca ar fi un lucru teribil de oribil? Desi tot dvs. ziceti ,,nu iti vinde trupul pe himere''. Adica ideea dvs. e totusi ,,fata, gaseste-ti un barbat care sa te iubeasca si culca-te cu el inainte de casatorie daca vrei sa-ti fie bine''? Da, stiu ca viata de zi cu zi alaturi de un om nu e ca plimbarile prin parc sau iesirile la film. Dar asta nu inseamna ca m-as culca rapid cu primul care mi-ar da impresia ca ma iubeste si care de fapt poate ar dori doar sa-si bata joc de mine.(se stie ca unii sunt maestri la a purta masti de oameni cumsecade si seriosi, iar in realitate sa fie niste escroci)

Commentul meu a fost mai mult sau mai putin pamfletar, pentru ca am gandit cumva in stilul habotnic in care gandeste lumea.

E asa pentru ca am multe prietene care au aplicat aceeasi politica: no sex before marriage, si au ramas singure, desi sunt foarte frumoase, inteligente. Acum au 35 de ani, doar cu divortati sau d-astia pe care nu i-a vrut nimeni cand era vremea, ceea ce iar nu e ideal

O alta cunostinta a incercat la fel, dar la 29 de ani a hotarat ca nu mai vrea sa fie singura, si se pare ca Dumnezeu i-a dat: sotz minunat (desi s-au sexuit inainte de cununie), acum au 2 copii, sunt fericiti, evlaviosi (nu habotnici).

Ce sa zic, lumea este foarte cruda, si da, sunt multe sanse sa ramana singura o fata care alege fecioria. Mai ales daca e "in lume", cu job normal, cu viata normala.

Legat de testul de convietuire, daca accepta sa nu faca sex cu tine pana la cununie, accepta sa locuiasca cu tine pana la cununie.

[anca0003]

În prealabil postat de costel

Eu sunt pentru alt sfat: sa mearga impreuna la biserica si sa vada cat poate sta acolo.

Sunt intru totul de acord...NUMAI LA BISERICA poti vedea adevarata fata a unui om..NUMAI IN PREZENTA LUI DUMNEZEU....ca de altfel...daca stam bine si ne gandim la petrecere e prezent cel rau..si dupa parerea mea el face regulile acolo ..DECI BISERICA ..NU PETRECEREA!

[lore86]

În prealabil postat de culianul

Commentul meu a fost mai mult sau mai putin pamfletar, pentru ca am gandit cumva in stilul habotnic in care gandeste lumea.

E asa pentru ca am multe prietene care au aplicat aceeasi politica: no sex before marriage, si au ramas singure, desi sunt foarte frumoase, inteligente. Acum au 35 de ani, doar cu divortati sau d-astia pe care nu i-a vrut nimeni cand era vremea, ceea ce iar nu e ideal

O alta cunostinta a incercat la fel, dar la 29 de ani a hotarat ca nu mai vrea sa fie singura, si se pare ca Dumnezeu i-a dat: sotz minunat (desi s-au sexuit inainte de cununie), acum au 2 copii, sunt fericiti, evlaviosi (nu habotnici).

Ce sa zic, lumea este foarte cruda, si da, sunt multe sanse sa ramana singura o fata care alege fecioria. Mai ales daca e "in lume", cu job normal, cu viata normala.

Legat de testul de convietuire, daca accepta sa nu faca sex cu tine pana la cununie, accepta sa locuiasca cu tine pana la cununie.

concluzia ta e simpla: sex inainte de casatorie, ca sa nu ramana fetele singure, sau cel putin vietuirea impreuna ca restul vine de la sine!

of, Doamne, chiar si aici propovaduim lucrurile cu susu-n jos?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de lore86

concluzia ta e simpla: sex inainte de casatorie, ca sa nu ramana fetele singure, sau cel putin vietuirea impreuna ca restul vine de la sine!

of, Doamne, chiar si aici propovaduim lucrurile cu susu-n jos?

Nu mi se pare că preopinentul a făcut apologia curviei, ci doar a spus că ştie cazuri de fete singure, care au păstrat fecioria şi sugerează că între acestea două ar putea fi o legătură ca de la efect la cauză.
Se poate. Se prea poate ca, dacă ar fi ales "sexul liber" să fi dat peste vreun mârlan de care lumea e plină. Bărbaţii care stimează puritatea sunt la fel de rari ca fetele care păstrează puritatea.
Ca să nu mai vorbesc de bărbaţi care păstrează (şi stimează) propria lor puritate. Mă întreb dacă am cunoscut vreunul. De asemenea, nu îmi amintesc de fete care să fi dorit bărbaţi care au trăit în castitate.
Dar, noi nu alegem castitatea ca să ne ridice oamenii statui, ci pentru că ştim că aşa îi place Domnului nostru. Mai mult, nu ne este permis să gândim că, dacă ne păstrăm puritatea, ne vom nenoroci pe viaţă. Dimpotrivă, noi credem că faptele bune sunt răsplătite. Răsplătite nu numai în Cer, ci şi pe pământ, prin puterea proniatoare a lui Dumnezeu. Dimpotrivă, faptele rele îşi primesc pedeapsa. Pedeapsa nu numai spirituală (care este căderea din starea de graţie sfinţitoare), dar, mai devreme sau mai târziu, pedeapsa temporală. Binele este răsplătit cu bine, iar pentru rău vom primi rău. De multe ori chiar aici, pe pământ, uneori mai devreme decât credem.

Ca să fac o paralelă: şi eu ştiu oameni care au ales să nu fure. Unii sunt săraci ca vai de capul lor. Oare era bine să fure ? Nu aş crede, fiindcă ştiu şi mulţi hoţi care au păţit-o. Iar hoţii care nu au păţit-o, trebuie să ne stârnească încă şi mai multă milă: ajunşi în faţa Judecătorului, vor fi vrut să fi plătit o parte din datorie pe pământ.