linistea in familie depinde de viata sexuala?

[Dumitru73]

În prealabil postat de N.Priceputu

Nu am în vedere o viaţă desfrânată. Mă refeream la o viaţă sexuală normală, fără excese. Mai precis, întrebarea mea s-ar referi la efectele insuficienţei ei. Şi mai ales la efectele asupra psihicului femeii.

la fel ca aproape orice domeniu si aici conteaza calitatea, nu cantitatea.
daca activitatea sexuala este conforma cu religia, inseamna ca ca se intampla mult mai rar decat in cazul celor ce nu tin astfel de randuieli.
iar daca si atunci o faci asa la norma, sa-ti indeplinesti datoria trupeasca de sot, ai mari sanse ca sa dai rateuri.
iar de la insatisfacerea sexuala pot aparea neintelegeri, chiar daca ele se manifesta pe alte planuri.

[Dumitru73]

În prealabil postat de N.Priceputu

Eugen7: un răspuns foarte edificator. Şi descurajator, în acelaşi timp. Prin urmare, suntem, în primul rând, trupuri. Cel puţin în relaţia dintre soţi. Eu am crezut că duhul e cel care trebuie să prevaleze asupra sufletului şi asupra trupului. Şi că liniştea ar trebui să se nască duhovniceşte, nu trupeşte. Însă realitatea nu-mi dă dreptate şi mă contrariază.

daca ti-ai ales viata de familie, atunci famila trebuie sa prevaleze.
de aceea exista calugaria.

În prealabil postat de Dumitru73

la fel ca aproape orice domeniu si aici conteaza calitatea, nu cantitatea.
daca activitatea sexuala este conforma cu religia, inseamna ca ca se intampla mult mai rar decat in cazul celor ce nu tin astfel de randuieli.
iar daca si atunci o faci asa la norma, sa-ti indeplinesti datoria trupeasca de sot, ai mari sanse ca sa dai rateuri.
iar de la insatisfacerea sexuala pot aparea neintelegeri, chiar daca ele se manifesta pe alte planuri.

Da, iti dau perfecta dreptate in ce spui. Multa lume se amageste ca sexul nu conteaza intr-o familie. Conteaza foarte mult. Sexul sta la baza unei familii implinite. Nici o casnicie nu rezista daca activitatea sexuala nu este satisfacatoare.Degeaba se dau unii/ele cu pumnul in piept ca nu conteaza sexul, ca isi fac doar datoria matrimoniala ( desi se poate si fara),si asta cat mai rar si cat mai repede daca se poate.Pentru ca neimplinirea sexuala, rabufneste in alte domenii decat cel sexual, mai presus de vointa noastra.Trupul nostru isi cere partea.Daca nu o are,sa nu se mire nimeni de certuri de la un pahar pus aiurea pe masa de exemplu ..Ca sa nu mai amintesc de scandaluri in toata regula, care au ca subiect orice, numai sexul, NU!

Cine a ales sa traisca in lume, sa isi intemeieze o familie, apoi sa isi iubeasca sotia/ul , implinindu-l si din punct de vedere sexual.Ca de aceea intreaba duhovnicul,cand aude de neintelegeri, daca merg relatiile trupesti,pentru ca e evident ca ele conteaza in mentinerea armoniei si echilibrului in familie!

[rezadiniran]

În prealabil postat de N.Priceputu

Prin urmare, suntem, în primul rând, trupuri. Cel puţin în relaţia dintre soţi. Eu am crezut că duhul e cel care trebuie să prevaleze asupra sufletului şi asupra trupului. Şi că liniştea ar trebui să se nască duhovniceşte, nu trupeşte. Însă realitatea nu-mi dă dreptate şi mă contrariază.

Nu suntem in primul rand trupuri.
Suntem duhuri care au un suflet si traiesc intr-un trup.

Din puntul meu de vedere linistea in familie depinde SI de viata sexuala. Dar nu in exclusivitate de ea.

Este un verset in Biblie care este repetat de trei ori.
O data in Facerea (Facerea 2:24), o data este rostit de Mantuitorul (Matei 19:5) si o data este mentionat de Apostolul Pavel (Efeseni 5:31). Versetul suna asa:
De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.

Acest verset este unul fundamental pentru casnicia crestina. Chiar faptul ca este rostit la crearea primei familii, este amintit apoi de Dumnezeu Fiul si de Sfantul Apostol Pavel ne arata cat de important este el.

In verset sunt enuntate trei principii:
1. Omul va lasa pe tatal sau si pe mama sa
2. Omul se va lipi de nevasta sa (alipire sufleteasca si duhovniceasca)
3. Omul si nevasta sa se vor face un singur trup. (alipire trupeasca)

In general in casnicie problemele vin din pricina incalcarii unuia din aceste trei principii. Sa exemplific un pic:
Incalcarea principiului 1. - Sotul sau sotia nu "lasa" pe taticul sau pe mamica. Pentru ei taticul sau mamica sunt mai iubiti si mai importanti decat partenerul de viata. Si, cand apar problemele de cuplu (inerente de altfel) ei fug repede la mama.
Incalcarea principiului 2. - Sotul si sotia nu doresc sa se mai "exploreze" unul pe celalalt, sa se cunoasca tot mai mult, sa isi acorde respect, sa munceasca pentru casnicia lor. Apar conflicte nerezolvate, mari diferente de pareri (inclusiv in domeniul religiei), apar probleme de comunicare.
Incalcarea principiului 3. - Viata sexuala este in declin. Sotii refuza sa implineasca 1 Corinteni 7:3,4; fiecare cauta cu egoism placerea lui, apar infidelitati.

Prin urmare linistea in familie depinde si de viata sexuala dar nu numai de ea.
Fiecare barbat si fiecare femeie care vrea sa se casatoreasca trebuie sa stie ca:
- va trebui sa isi lase parintii. Partenerul va trebui sa fie (dupa Dumnezeu) pe primul loc in viata lui
- va trebui ca toata viata sa caute sa-si intelega partenerul sa-si imbunatateasca modalitatile de a comunica
- viata sexuala este importanta si ca " Bărbatul trebuie să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului."

[Dumitru73]

În prealabil postat de rezadiniran

Nu suntem in primul rand trupuri.
Suntem duhuri care au un suflet si traiesc intr-un trup.

Din puntul meu de vedere linistea in familie depinde SI de viata sexuala. Dar nu in exclusivitate de ea.

Este un verset in Biblie care este repetat de trei ori.
O data in Facerea (Facerea 2:24), o data este rostit de Mantuitorul (Matei 19:5) si o data este mentionat de Apostolul Pavel (Efeseni 5:31). Versetul suna asa:
De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.

Acest verset este unul fundamental pentru casnicia crestina. Chiar faptul ca este rostit de Dumnezeu Tatal, de Dumnezeu Fiul si de Sfantul Apostol Pavel ne arata cat de important este el.

In verset sunt enuntate trei principii:
1. Omul va lasa pe tatal sau si pe mama sa
2. Omul se va lipi de nevasta sa (alipire sufleteasca si duhovniceasca)
3. Omul si nevasta sa se vor face un singur trup. (alipire trupeasca)

In general in casnicie problemele vin din pricina incalcarii unuia din aceste trei principii. Sa exemplific un pic:
Incalcarea principiului 1. - Sotul sau sotia nu "lasa" pe taticul sau pe mamica. Pentru ei taticul sau mamica sunt mai iubiti si mai importanti decat partenerul de viata. Si, cand apar problemele de cuplu (inerente de altfel) ei fug repede la mama.
Incalcarea principiului 2. - Sotul si sotia nu doresc sa se mai "exploreze" unul pe celalalt, sa se cunoasca tot mai mult, sa isi acorde respect, sa munceasca pentru casnicia lor. Apar conflicte nerezolvate, mari diferente de pareri (inclusiv in domeniul religiei), apar probleme de comunicare.
Incalcarea principiului 3. - Viata sexuala este in declin. Sotii refuza sa implineasca 1 Corinteni 7:3,4; fiecare cauta cu egoism placerea lui, apar infidelitati.

Prin urmare linistea in familie depinde si de viata sexuala dar nu numai de ea.
Fiecare barbat si fiecare femeie care vrea sa se casatoreasca trebuie sa stie ca:
- va trebui sa isi lase parintii. Partenerul va trebui sa fie (dupa Dumnezeu) pe primul loc in viata lui
- va trebui ca toata viata sa caute sa-si intelega partenerul sa-si imbunatateasca modalitatile de a comunica
- viata sexuala este importanta si ca " Bărbatul trebuie să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului."

in mare iti dau dreptate.
problema este insa tocmai cu aceasta "iubire datorata".
cand faci ceva, doar pentru ca asa trebuie ... nu mai este iubire. si cu atat mai putin nu mai este acea calitate de care vorbeam.

Pentru că dacă liniştea casei depinde de acest aspect şi el este insurmontabil, gândiţi-vă ce se întâmplă într-un cuplu în care unul dintre soţi fie are un handicap, fie pur şi simplu nu-l poate mulţumi pe celălalt. Celălalt va fi frustrat şi, chiar dacă va încerca să-şi ţină frustrările în frâu, ele tot vor izbucni. Va fi o tensiune permanentă între ei, o nemulţumire. Persoanele cu o educaţie morală vor suferi însă nu vor avea linişte, iar celelalte vor căuta în afară împlinirea acestei nevoi. Şi atunci, mai este aceasta o căsnicie creştină? Unde e Dumnezeu în această iubire?
De aceea îmi vine să spun, ca ucenicii: „Dacă este aşa pricina omului cu femeia, nu este de folos să se însoare” (Matei 19, 10)

[Eugen7]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Cine este autorul atâtor aiureli ? Mă îndoiesc că aşa ceva aţi găsit în vreo carte de medicină. Atunci, de unde acest răspuns "medical" ?

Viata sexuala normala in cadrul familiei nu trebuie neglijata si nici abuzata. Totul trebuie sa se faca dupa raduiala Bisericii (cu respectare posturilor, cu ascultarea de preotul duhovnic etc.)
Una este sa alegi abstineta totala si sa treiesti in monahism si alta este sa ai viata de familie.

Daca barbatul nu ar avea orgasm in timpul actului sexual cum s-ar zamisli copiii? Sau femeia nu trebuie sa se bucure de unirea intima cu barbatul... ci trebuie sa fie doar o "masina de facut copii". Sau vrei sa sputei ca orgasmul este ceva rau... sau ca unirea deplina a barbatului cu femeia in taina casatoriei atat sufleteste cat si trupeste este ceva rau?

Un punct de plecare sunt aceste link-uri catre site-uri medicale. De asemenea va recomand sa discutati cu medici ginecologi si psihologi si va vor lamuri.

http://www.romedic.ro/lipsa-orgasmul...rgasmia--0P931
http://www.san-sex.ro/enciclopedie-d...i-feminine.php

[Eugen7]

În prealabil postat de N.Priceputu

Eugen7: un răspuns foarte edificator. Şi descurajator, în acelaşi timp. Prin urmare, suntem, în primul rând, trupuri. Cel puţin în relaţia dintre soţi. Eu am crezut că duhul e cel care trebuie să prevaleze asupra sufletului şi asupra trupului. Şi că liniştea ar trebui să se nască duhovniceşte, nu trupeşte. Însă realitatea nu-mi dă dreptate şi mă contrariază.

Frate nu suntem trupuri in primul rand. Sutem suflet si trup. Sufletul are activitatile lui firesti, de asemenea si trupul pe ale lui. Toate trebuie sa le facem bine, cu cumpatare caci sunt cumplite atat bolile trupesti cat si cele sufletesi.

Nicidecum nu trebuie sa ne conduca trupul. "grija fata de trup nu o faceti spre desfranare" spune Sfantul Pavel.
Cuplurile isi regleaza singure activitatea sexuala fireasca in cadrul familiei, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu indrumarea preotului duhovnic. Nu spune nimeni ca trebuie sa o faci de 50 de ori pe zi sau doar o data pe an, ci atunci cand o faci sa fie bine facuta.

Sfantul pavel spune clar in I corinteni 7 "barbatul sa ii dea femeii iubirea datorata, asemenea si femeia barbatului. barbatul nu mai este stapan pe trupul sau ci femeia, asemenea nici femeia nu mai este stapana pe trupul sau ci barbatul". Sfantul Pavel spune asta pentru ca sa nu existe abuzuri si nici refuzuri sexuale in cuplu, cei dou trebuie sa fie una in toate, intai sufleteste si apoi trupeste.

Spre exemplu degeaba un cuplu se potriveste bine sufleteste daca trupeste nu... caci nu poate fi vorba de comuniune deplina (sufleteasca si trupeasca) in iubire in cadrul sfintei taine a casatoriei.
De asemenea degeaba un cuplu se potriveste bine trupeste iar sufleteste nu... caci in acest caz va fi vai si amar, casatoria este pervertita caci este doar un prilej de patima, inrobire trupeasca.

Avand in vedere ca omul (barbatul si femeia) sunt trup si suflet ei trebuie sa se doreasca atat trupeste cat si sufleteste. Doar in acest caz se poate vorbi de casatorie. Preotii duhovnici ceceteaza bine aceste asptecte cand tinerii cer binecuvantare pentru casatorie.

[nutucutu]

În prealabil postat de N.Priceputu

Pentru că dacă liniştea casei depinde de acest aspect şi el este insurmontabil, gândiţi-vă ce se întâmplă într-un cuplu în care unul dintre soţi fie are un handicap, fie pur şi simplu nu-l poate mulţumi pe celălalt. Celălalt va fi frustrat şi, chiar dacă va încerca să-şi ţină frustrările în frâu, ele tot vor izbucni. Va fi o tensiune permanentă între ei, o nemulţumire. Persoanele cu o educaţie morală vor suferi însă nu vor avea linişte, iar celelalte vor căuta în afară împlinirea acestei nevoi. Şi atunci, mai este aceasta o căsnicie creştină? Unde e Dumnezeu în această iubire?
De aceea îmi vine să spun, ca ucenicii: „Dacă este aşa pricina omului cu femeia, nu este de folos să se însoare” (Matei 19, 10)

In rationamentul de mai sus aveti o greseala: ati pus egal intre viata sexuala si iubire.
Linistea casei depinde de acest aspect doar daca Il uitam pe Isus. Oare ne casatorim NUMAI sa avem o viata sexuala armonioasa? Oare cel/cea de linga noi nu are si alte calitati? Ori noi sintem precum animalele care intra in calduri si zbiara si tipa pina trece perioada? Scopul casatoriei, cred eu, este ca noi sa ne desavirsim impreuna cu cel de linga noi. Defectele celui/celei de linga noi ne ajuta pe noi sa fim mai rabadatori fata de imperfectiunile aproapelui, iar calitatile celui/celei de linga noi ne ajuta sa devenim si noi mai virtuosi. Viata sexuala este un aspect insurmontabil numai daca noi il consideram asa.

Sa ne gindim la sotiile de marinar care stau 6-8 luni singure. Am cunoscut citeva. Nici una din ele nu mi s-a parut nici frustrata si nici neimplinta.

[Eugen7]

În prealabil postat de N.Priceputu

Pentru că dacă liniştea casei depinde de acest aspect şi el este insurmontabil, gândiţi-vă ce se întâmplă într-un cuplu în care unul dintre soţi fie are un handicap, fie pur şi simplu nu-l poate mulţumi pe celălalt. Celălalt va fi frustrat şi, chiar dacă va încerca să-şi ţină frustrările în frâu, ele tot vor izbucni. Va fi o tensiune permanentă între ei, o nemulţumire. Persoanele cu o educaţie morală vor suferi însă nu vor avea linişte, iar celelalte vor căuta în afară împlinirea acestei nevoi. Şi atunci, mai este aceasta o căsnicie creştină? Unde e Dumnezeu în această iubire?
De aceea îmi vine să spun, ca ucenicii: „Dacă este aşa pricina omului cu femeia, nu este de folos să se însoare” (Matei 19, 10)

Casatoria crestina inseamna unirea deplina a sotilor, din iubire, atat sufleteste cat si trupeste in Sfanta Taina a Dasatoriei. Dumnezeu binecuvinteaza aceasta unire deplina in iubire cand cei doi devin una atat sufleteste cat si trupeste. Dumnezeu nu binecuviteaza numai unirea sufleteasca sau numai unirea trupeasca.

Inainte de casatorie cei doi tineri trebuie sa isi faca analizele medicale. Una din cerintele canonice pentru casatorie este sanatatea trupeasca si sufleteasca. Trebuie sa existe compatibilitate atat bilogica cat si sufleteasca intre cei 2.

Preotii duhovnici cerceteaza in amanunt pe cei doi tineri sa vada daca nu sunt impedimente pentru casatorie, atat de ordin trupesc cat si sufletesc.

Din fericire multe "handicapuri" sunt doar incapacitati temporare de natura psihica care se pot rezolva prin terapii adecvate atat in cazul barbatului cat si al femeii. De asemenea si bolile fizice se pot vindeca prin tratamente adecvate. Cazurile de boli trupesti grave care duc la impotenta in cazul barbatului sunt rare. Si in cazul femeii este la fel.

Daca boala unuia dintre soti apare dupa casatorie, iar sotul sau sotia nu isi mai poate indeplini indatoririle firesti in casatorie, atunci se cere staruitor ajutorul lui Dumnezeu pentur vindecarea bolii, insa acesta insa nu este motiv de divort! Dumnezeu vindeca caci "la Dumnezeu toate sunt cu putinta." Se participa la Taina Sfantului Maslu, cu binecuvantarea preotului duhovnic se merge la medici pentru tratamente de specialitate.

Daca insa sotul/sotia care este sanatos trupeste, cauta implinirea sexuala in afara casatoriei (chiar daca partenerul este bolnav) acesta este pacat, pacatul desfranarii. Desfranarea este motiv de divort. Deisgur acesta este un caz delicat care trebuie analizat cu atentie de preotul duhovnic.