Ce profesie v-ar placea sa aveti?

[maniucu]

În prealabil postat de caliyo

maniucu,
ti-am mai zis, te inteleg perfect. Sfatul meu e sa actionezi intelept, adica sa iti faci niste rezerve de bani care sa iti ajunga la cheltuielile macar pe 2-3 luni, doar asa te poti inhama sa iti dai demisia si sa cauti de lucru in alta parte. Si nu e obligatoriu sa te duci in alt domeniu , dar macar sa ai mai mult timp liber pe care sa il petreci cu familia, prietenii sau pur si simplu pt tine, pt sufletul tau. Cand te duci la serviciu, du-te cu speranta ca zbuciumul asta se va sfarsi intr-un viitor apropiat si ca va urma o perioada mai placuta. Eu asa ma incurajam cand nu imi placea la serviciu, imi ziceam ca trebuie sa mai suport un timp si apoi imi va fi mai bine.
Cat priveste invatamantul , ia-ti gandul. Din pacate, e un domeniu in care nu ai prea multe satisfactii, nici materiale, nici spirituale. Copiii nu mai sunt interesati de nimic, obraznicia atinge cote maxime, respect din partea nimanui...

cel mai mult ma tem, in cazul in care as ramane fara serviciu, nu ca nu ma pot intretine o perioada de cateva luni 2-3..nu mai mult, dar pt ca as avea intrerupere la cartea de munca
ma gandeam la varianta cu invatamantul particular...poate acolo exista alta mentalitate.

[andreicozia]

În prealabil postat de lidiap

Pe scurt, afacerea nu a mers, am cheltuit toti banii pe care-i aveam si am ajuns acum sa traim din mila parintilor ).

Imi pare rau ca treceti prin asa ceva! DUmnezeu sa va ajute!
Lidia, inca o data se adevereste ca nu se da vrabia din mina pe cioara de pe gard!
Americanii au o vorba, de... a nu lasa jobul de ZI pentru proiectele care par momentan atragatoare!

Dupa mult timp mi-am dat seama ca CEL MAI BUN JOB este cel platit bine unde te duci cu miinile in buzunar si iesi fluierind fara sa-l iei cu problemele aferente acasa cu tine, si-ti culegi cecul la fiecare doua saptamini...fara stres, fara dureri de cap, urmariri de clienti, etc

[florinbrasov0]

În prealabil postat de maniucu

Buna tuturor,
Am stat si m-am analizat in ultima vreme, mi-am analizat viata. Sunt intr-o stare f proasta care e alimentata de multe lucruri si imi gasesc cu greu echilibrul. Nu imi mai gasesc exuberanta de alta data (asta daca consideram ca am fost eu exuberanta vreodata) si nici puterea sa zambesc si sa fiu placuta cand ma intalnesc cu oameni cu care alta data aveam o relatie, fie ea chiar si doar o conversatie, buna si asta datorita profesiei pe care o am si care nu-mi hraneste deloc sufletul. Pe mine, munca care o fac acum nu ma pune deloc in valoare, ma simt total nemotivata si mai mult decat atat de cele mai multe ori lucrez 7 zile pe saptamana, in medie 10 ore pe zi din aceasta cauza nici nu reusesc sa separ f bine serviciul de viata personala
Mi-as dori f mult sa profesez in invatamant, imi plac mult copiii si chiar am facut studii in domeniu, dar, in acelasi timp, cu salariu din invatamant, n-as reusi sa ma intretin singura. De asemenea, mi-ar placea sa am alaturi oameni cu aceeasi mentalitate pe care o am eu...e f greu sa fii privit ca un ciudat la serviciu pentru ca tii post sau pentru ca mergi duminica la Biserica si alte lucruri asemanatoare.
Sunt multe de spus, dar as vrea sa discutam despre ce profesie sau ce functie v-ar placea sa aveti. Daca vreti, puteti sa mentionati in ce domeniu lucrati acum,daca nu discutam doar despre ce v-ar bucura sufletul-in ce domeniu ati profesa cu drag.
Astept sa dicutam despre acest subiect.
Doamne ajuta !

Faptul ca nu esti exuberanta se poate datora probabil temperamentului tau flegmatic sau melancolic. Dar nu e o problema pentru ca fiecare tip de temperament are bune si rele. Si pe mine ma privesc ciudat altii pentru ca merg la biserica etc etc. N-au decat, a inceput sa nu-mi mai pese. Aptitudinile mele, dupa cum am descoperit pana acum, sunt inclinate spre domeniul IT si mi se pare interesanta ideea sa fiu webdesigner. Pana o sa aleg la ce facultate sa intru, se mai schimba multe.
Numai bine!

Am lucrat în mai multe domenii foarte diferite unele de altele.Am învăţat din mers am lucrat şi am învăţat pentru a mă putea descurca în munca pe care am făcut-o.Mi-a plăcut tot ce am lucrat şi am convingerea că nu noi suntem cei care ne alegem profesia ci aceasta ne alege pe noi pentru a cunoaşte un anumit grup de persoane sau pentru a ne pune în faţă situaţii folsitoare pentru evoluţia noastră spirituală.

Mie mi-ar placea sa am o casuta la tara.
Sa stau acasa si sa-mi ingrijesc gradina. Sa ma bucur de soare imbracata cu o rochie de in si cu o palarie de paie. Sa nu fiu nevoita sa ies din "raiul" meu decat la mare nevoie.
Cand vin copii de la scoala si sotul de la servici, eu sa le asez masa apoi sa stam de vorba pe veranda.
Sa am un "loc secret" unde sa pictez.

Lista "dorintelor" ar putea continua, dar ma opresc aici pentru a nu supara pe Doamne Doamne cu aceste "copilarii" ale mele.

[sophia]

Farmacist, bibliotecar, traducator, librar, redactor intr-o/pentru o editura.
Am facut altele mai pamantesti in schimb.

[lore86]

În prealabil postat de maniucu

Si eu tot economist sunt de profesie, dar nu ma multumesc deloc..nu pot sa zic ca e greu ce fac ca ma duce capul,dar nu fac nimic cu drag plus ca am un program extrem de incarcat la servciu.
educatoare ai fost la o gradinita particulara sau la stat?
eu ma gandeam ca o gradinita particulara ar fi solutia pt mine...dar inca nu am curaj pt o asemenea schimbare.

da ,era o gradi particulara ca la stat nici nu se pune problema sa nu ai fac de stiintele educatiei. dar nu e asa utopic cum m-am asteptat. cu toate ca mis atat de dragi copiii, sistemul m-a ranit. trebuie sa te supui sefului, care are cu totul alta facultate terminata, deci habar nu are de educatie. nu e roz, dar poate ca nu e asa peste tot...

[Anna]

Lore, nu e asa peste tot Si eu am lucrat la gradi la particular si puteam fi cat de creativa doream, numai sa iasa bine lectia.
Eu merg cu f mult drag unde lucrez acum (e un call-center) si asta pt ca am colegi f de treaba, tineri toti, veseli, cu personalitate, care mai de care. Eu nu tin post, dar stiu sigur ca daca as tine ar respecta-o si nu m-ar privi deloc ca pe o ciudata. Salariul e f mic dar imi place ce fac si e destul de lejer, in comparatie cu munca pe care o depuneam la facultate de a asimila atatea cunostinte. Aici mai degraba aplic. Si inca ceva care ma ajuta foarte mult...incerc sa imi fac treaba cat de bine pot si rezultatele se vad si atunci sunt multumiti si altii, si eu Dar intr-adevar, relatiile cu colegii si cu sefii sunt importante zic eu.

[andr3y7]

Parerea mea e sa te multumesti cu ceea ce ai si cu starea in care esti, sa le primesti pe toate (si rele si bune) cu inima deschisa si sa nu iti pierzi nadejdea in Dumnezeu! Ne poarta El de grija! Oare nu a spus El :"Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea lui si toate celelalate se vor adauga voua."?? Ingrijeste-te de suflet si de mantuire (atat a ta cat si a celor apropiati), ca de trup automat se ingrijeste Dumnezeu.
In timpul in care esti mai libera inalta si o rugaciune catre Dumnezeu! Lipeste-te mai mult de cele ale lui Dumnezeu, chiar daca in unele sarbatori si duminica vei fi nevoita sa lucrezi (roaga-te si munceste).
Din putinul tau incearca sa faci pe cineva fericit! Sa iti spun o intamplare! Un om se intampla sa aiba 9 copii; nevasta lui mai astepta inca unul. Traiau foarte modest, multumind tot timpul lui Dumnezeu pentru cele ce le aveau. Singura lor problema era ca nu aveau o locuinta a lor, ci erau nevoiti, sarmanii sa stea in chirie, si fiind si multi, mai greu, caci cei care dadeau in chirie locuinte cautau oameni care sa nu aibe copiii multi ca nu cumva sa le strice locuintele (sa vezi cum lucreaza Dumnezeu si ingaduie ca omul sa fie incercat). Intruna din zile nemaisuportand situatia s-a dus la preotul locului sa isi planga starea, ba ca sunt nevoiti sa se tot mute, ca muncesc din greu sa le dea copiiilor de mancare si toate cele. Preotul care era destul de intelept l-a sfatuit pe barbat sa se roage lui Dumnezeu caci nu il va lasa pe el la greu si l-a intarit cu cuvantul dupa cum se cuvenea unui preot. In drum spre casa (ca omul nostru statea undeva la sat) s-a oprit in statie sa astepte autobuzul. In momentul acela se facu ca trece pe langa el un barbat care vindea bilete de loto. Acesta l-a indemnat pe omul nostru sa isi incerce "norocul" si sa cumpere un tichet. Fiind om cu frica de Dumnezeu a refuzat motivand ca nu se cade unui crestin sa joace la astfel de jocuri. Vanzatorul vazand ca nu vrea s-a indepartat. In timpul acesta, omul nostru si-a spus: " Mai, daca barbatul care vinde bilete nu are ce sa manance si isi castiga painea din asta; macar sa ii cumpar biletul, chiar daca nu il iau, ca sa aiba bani pentru mancare." Zis si facut; a alergat dupa vanzator(ca acesta se indepartase deja foarte mult), i-a dat banii pentru un bilet si a dat sa plece. Vanzatorul fiind si el credincios l-a rugat sa isi ia biletul ca asa se cuvine. Dupa multe insistente omul nostru a acceptat biletul si a pornit spre statie (ca se apropia autobuzul). Mai tarziu a aflat ca biletul lui este castigator, fapt care l-a ajutat foarte mult sa scape de situatia in care se afla (si-a luat casa, a ajutat si alte familii nevoiase, si culmea ca a trimis un plic cu bani vanzatorului care ii daduse biletul castigator). Intamplarea a avut loc foartea aproape de timpul nostru. Sa vezi ca foarte frumos lucreaza Dumnezeu in viata noastra!
De aceea nu cred ca trebuie sa ne ingrijim asa de mult de trupul acesta (chiar daca ai copii, sot, si altele). Rabdare si ai sa vezi ca situatia ta se va ameliora si va deveni mai buna! Nu iti cauta meserii dupa castig .... ori nu vei gasi , ori vei gasi dar nu vei fi fericita! Stie Dumnezeu mai bine cele ce iti trebuie tie in momentele astea! Nu uita ca suntem trecatori si ca trebuie sa ne folosim de toate cele lumesti ca sa dobandim pe cele ceresti! Iertati si Doamne ajuta!

[costel]

Sunt multe. Mi-ar placea sa lucrez intr-un laborator din Romania. Sa descopar prin putinul instrumentelor pe care le avem, nevazutul din lucruri. Si sa beau cafea nechezol, facuta nu la filtru, ci intr-un ibric tocit de generatii.

Mi-ar placea sa fiu postas. Nu la oras, ci la tara. Sa merg pe jos, nu cu bicicleta. Imi place ca aici oamenii au portile deschise si zambesc. As avea toate sansele, ca vietuind printre acesti oameni, sa mor zambind.

Mi-ar placea sa fiu bibliotecar. Sa locuiesc printre cuvinte nerostite.

Voi reveni. Dar indiferent de profesie, imi doresc sa fiu om de omenie.