Ziua de Rusalii

[Danut7]

Cum se socoteste ziua de Rusalii?

[costel]

Rusaliile sau Cincizecimea este praznuita in fiecare an la 50 de zile de la Invierea Domnului. Dupa cum Sfintele Pasti nu au o data fixa, tot asa nici Rusaliile.

[Danut7]

În prealabil postat de costel

Rusaliile sau Cincizecimea este praznuita in fiecare an la 50 de zile de la Invierea Domnului. Dupa cum Sfintele Pasti nu au o data fixa, tot asa nici Rusaliile.

Bun.. Atunci inseamna asa: Ziua Invierii Domnului e Duminica.. De la Inviere pana la Rusalii sunt 7 saptamani + o zi.. astfel daca praznuim Rusaliile duminica nu sunt numai 49 de zile(7 saptamani) si nu 50?

Rusaliile

Duminica Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si Duminica mare, este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc (II, 1-4) si cu care se incheie descoperirea fata de lume si de creatie a lui Dumnezeu, Cel in treime. Ea cade totdeauna la 10 zile dupa Inaltare sau la 50 de zile dupa Pasti, cand a avut loc evenimentul sarbatorit si cand evreii isi serbau si ei praznicul . E totodata sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine, caci in aceeasi zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism circa 3.000 de suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai tarziu.


Nu incape indoiala ca Rusaliile sunt cea mai veche sarbatoare crestina impreuna cu cea a Pastilor, fiind praznuita inca din vremea Sfintilor Apostoli, ca o increstinare a sarbatorii iudaice corespunzatoare.

Despre ea amintesc si Sf. Apostol Pavel (1 Cor. XVI, 8) si Sf. Luca (Fapte XX, 16). E numarata si in Constitutiile Apostolice, printre sarbatorile in care sclavii se cuvine sa fie eliberati de muncile obisnuite.



Despre ea mai amintesc : Sf. Irineu (+202), Tertulian, Origen, Canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) , Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (care opreste ingenuncherea in ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie s.a. Marii predicatori din secolele IV si V ne-au lasat o multime de panegirice in cinstea acestei sarbatori, iar in a doua jumatate a secolului IV pelerina apuseana Egeria ne descrie modul cum era sarbatorita pe atunci la Ierusalim.




Pana catre sfarsitul secolului IV si inceputul secolului V Cinci-zecimea era o dubla sarbatoare: a inaltarii Domnului si a Pogorarii Sfantului Duh, asa cum o descrie, de altfel, inca din prima jumatate a secolului IV, Eusebiu al Cezareei. Dar, precum am aratat la sarbatoarea inaltarii, aceasta a fost fixata, de pe la 400 inainte, in ziua a 40-a dupa Pasti, cum este pana astazi, Cincizecimea ramanand numai ca sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh.
Nu numai ca vechime, ci si ca importanta, sarbatoarea Rusaliilor vine indata dupa Pasti. In timpul privegherii din ajun, se facea odinioara botezul catehumenilor. Ca si la Pasti, erau oprite ingenuncherea si postirea in toate zilele Cincizecimii; erau interzise jocurile din circuri si palestre, spectacolele pagane de teatru etc. Se impodobeau casele, in semn de bucurie, cu flori si ramuri verzi, indeosebi de nuc sau de tei, asa cum se face pana azi, obicei mostenit de la evrei, la care Cincizecimea era si sarbatoarea premitiilor din flori si fructe. In biserici se aduc si azi frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvinteaza si se impart credinciosilor, simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, Care S-a pogorat peste Sfintii Apostoli.
De sarbatoarea Rusaliilor apartin o sumedenie de datini, credinte si rituri religioase populare, legate de pomenirea generala a mortilor din sambata precedenta (Sambata mortilor sau Mosii de vara).

[sophia]

@Adriana Cluj - de unde ai citat?

In mare parte ceea ce spcrii tu este adevarat.
Totusi unele lucruri sunt altfel:

1. De postit se posteste in perioada pana la Rusalii totusi (vinerile si miercuri).

2. Dupa Inaltare se ingenuncheaza. Sau nu?
Si in duminica de Rusalii, la slujba speciala de dupa Sf. Liturghie, se citeste acea rugaciune speciala, in care si preotul sta in genunchi in usa altarului.

Si in anul acesta pica si Mosii de vara (Ziua mortilor) tot acum, de Rusalii.
Eu nu stiu cum o sa faca maine la noi. Cred ca mai ajungem seara acasa, daca se face si slujba de pomenire pentru cei morti.

din casa, cum s-ar spune: http://www.crestinortodox.ro/liturgi...ile-70793.html

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Adriana Cluj

Duminica Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si Duminica mare, este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli,

Eu nu prea am înţeles: când serbează BOR Pogorârea Sfântului Duh ? Astăzi (în zi de Duminică) ?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eu nu prea am înţeles: când serbează BOR Pogorârea Sfântului Duh ? Astăzi (în zi de Duminică) ?

Cuprinsul postarii este preluat chiar de pe acest site, nu-mi apartin cuvintele. Este dat si link-ul din cate imi amintesc, putin mai jos.

[glykys]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eu nu prea am înţeles: când serbează BOR Pogorârea Sfântului Duh ? Astăzi (în zi de Duminică) ?

Da, asa cum din Vinerea mare pana in Duminica Pastilor se socotesc trei zile, tot asa din duminica Pastilor pana in Duminica Pogorarii Sfantului Duh se socotesc cincizeci de zile.


Un articol despre reprezentarile iconografice ale Sfantului Duh - http://www.crestinortodox.ro/sarbato...ie-136182.html.

Mihailc, sunt binevenite observatiile tale referitoare la icoanele postate, dar nu cred ca era nevoie de un (alt) atac la persoana...

[cristiboss56]

RUSALIILE-ziua de naştere a bisericii-

La zece zile după Înălţarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Învierea Sa, prăznuim Rusaliile- Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută şi sub denumirea de Cincizecime. Ca vechime, Rusaliile coboară până în veacul apostolic. În primele secole creştine, praznicul Cincizecimii era o dublă sărbătoare: a Pogorârii Duhului Sfânt şi a Înălţării lui Hristos. În jurul anului 400, cele 2 sărbători s-au despărţit una de cealaltă.
Dacă prin lucrarea Duhului Sfânt, Dumnezeu Fiul S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat, tot prin Duhul Sfânt ni se împărtăşeşte viata dumnezeiască şi omenească a lui Hristos. Pogorârea Sfântului Duh este actul de trecere a lucrării mântuitoare a lui Hristos, din umanitatea Sa în oameni. Astfel, Biserica se constituie prin aceasta extindere a vieţii lui Hristos în noi. Evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt este descris în cartea "Faptele Apostolilor" (F.A. 2,4). Aici se spune că Duhul Sfânt Se pogoară din cer ca un vuiet mare de vânt şi Se împarte deasupra capului fiecăruia din cei prezenţi, în chip de limbi de foc.
La Pogorârea Duhului au fost prezenţi numai Apostolii?
În Faptele Apostolilor 2,1 se spune "Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc". Rezultă că în acea zi se găseau laolaltă nu numai cei doisprezece, ci toţi cei o sută douăzeci de fraţi care s-au aflat împreună cu Apostolii alături de Iisus, începând cu Botezul săvârşit de Ioan si până la Înălţare (F.A. 1, 22). Sfântul Ioan Gura de Aur afirmă că la Cincizecime au fost prezenţi nu numai apostolii, ci şi alţi fraţi. De aici reiese că Sfântul Duh s-a revărsat peste toţi membrii Bisericii, şi nu numai peste ierarhia reprezentată de apostoli. Exegeza ortodoxă, precum şi cea romano-catolică, bazate pe Tradiţie, afirmă că la Cincizecime era de faţă şi Maica Domnului.
Faptul că limbile apar "împărţite", denotă că fiecare persoană se învredniceşte în mod propriu de primirea Duhului. Acest Duh sfinţeşte pe fiecare om în parte şi pe toţi laolaltă, adică sfinţeşte persoane în comuniune sau pentru comuniune.
Rusaliile – momentul în care Apostolii încep să grăiască în limbi necunoscute
După Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii au primit puterea de a grăi în limbi necunoscute de ei până atunci. Au descoperit învăţătura Mântuitorului şi altor neamuri, în diferite limbi. Începutul a avut loc chiar în această zi, a Pogorârii Duhului Sfânt, când s-au făcut înţeleşi de toţi iudeii veniţi la Ierusalim din tot Orientul. Pelerinii neputând să-şi explice cum de puteau predica în graiuri diferite, unul dintre ei îi acuza că ar fi "plini de must", adică beţi (F.A. 2, 13). Atunci Sfântul Petru a luat cuvântul pentru a-i apăra pe Apostoli de o asemenea învinuire, dar şi pentru a vorbi mulţimilor despre Hristos. El le-a descoperit că se împlinise profeţia lui Ioil: "Iar în zilele din urmă, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul" (F.A. 2, 17, Ioil 3, 1). În urma cuvântării lui Petru, trei mii de persoane au primit botezul.
Se obişnuieşte să se vorbească de trimiterea Sfântului Duh în lume, ca despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrării lui Hristos. În acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfântului Duh. În realitate însă, Duhul trebuie văzut întotdeauna ca Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie văzut sau conceput ca despărţit de Hristos.
Există obiceiul ca în ziua de Rusalii, să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.
Sursa: http://www.crestinortodox.ro/