Randuiala postirii de la Pasti pana la Rusalii

[costel]

Perioada pascala pe care o traversam este una a bucuriei si a implinirii duhovnicesti, bucurie manifestata atat in continutul slujbelor Bisericii, cat si in randuiala pe care o urmeaza fiecare crestin in viata sa particulara.

Tocmai de aceea si randuiala postirii in aceasta perioada se modifica fata de cea din cursul obisnuit al anului bisericesc. In acest sens, in Saptamana Luminata care a urmat Praznicului Sfintelor Pasti s-a putut observa in calendar specificatia "harti", pentru zilele de miercuri si vineri. Aceasta precizare calendaristica vine sa atraga atentia ca in aceste zile este dezlegare la toate mancarile, adica si la cele cu carne, oua si branza, pe intreaga durata a acestei saptamani, precum si la vin. Aceasta pentru a intari si mai mult caracterul de bucurie al Praznicului Sfintei Invieri, bucurie care se prelungeste vreme de o saptamana si in ceea ce priveste alimentatia crestinilor.

In trecutul indepartat al Bisericii, in unele parti erau dezlegate de la post nu numai miercurea si vinerea Saptamanii Luminate, ci intreaga perioada pascala, pana la Cincizecime sau Rusalii (Sfantul Epifanie, "Expunerea credintei", 22). Acest lucru apare mentionat si in "Pravila de la Govora", din 1640, in cap. 14.

Pentru a evita insa unele excese din viata crestinilor, cu timpul, dezlegarea aceasta a fost restransa doar la perioada Saptamanii Luminate, urmand insa ca toate celelalte zile de miercuri si vineri sa aiba dezlegare la untdelemn si vin. Dezlegarea aceasta se inscrie in acelasi context al bucuriei in care ne inscrie Praznicul Invierii Mantuitorului Hristos din morti.

Regula aceasta a dezlegarilor miercurea si vinerea la untdelemn, peste si vin din perioada pascala s-a generalizat cu timpul in intreaga Biserica. In acest sens, "Tipiconul Sfantului Sava", scriere monahala a carei redactare a fost finalizata in secolul al XVI-lea, mentioneaza privitor la aceasta urmatoarele: "Iar in miercurile si vinerile din toata Cincizecimea se dezleaga pentru monahi la untdelemn si vin, iar pentru mireni si la peste; iar in Miercurea Injumatatirii Praznicului si in cea a Odovaniei Pastilor se dezleaga la peste si pentru monahi" ("Tipiconul", Suceava, 2002, p. 46).

Socotim ca pastrarea acestei reguli a postirii, desi cu dezlegarile indicate mai sus, chiar si in perioada pascala, pana la Rusalii, are in vedere si o minima pregatire trupeasca a crestinului pentru primirea Sfintei Impartasanii in Duminicile acestei perioade. Acesta consideram ca este motivul cel mai plauzibil pentru care, in pofida bucuriei acestei perioade luminate, au fost pastrate totusi miercurile si vinerile ca zile de postire.

pr. lect. dr. Lucian FARCASIU