intrebare despre post

[flyaway9112002]

Buna tuturor,

incerc si eu sa tin postul Pastelui si am o problema:stiu ca nu este bine sa incepi sa zici la toata lumea ca tii post,e dovada de mandrie,postul trebuie facut pentru tine,si imi place asa,dar exista o situatie in care nu stiu cum sa actionez,si parca tocmai de aia imi tot iese in cale.La lucru e ziua cuiva si aduce tot felul (prajituri, salate,nimic din ce pot eu manca) si,cum e traditia,ne cheama pe toti in "bucatarie",il felicitam,si apoi fiecare incepe sa se serveasca cu ceva.La care eu nimic...si vine intrebarea : "tu de ce nu te servesti?" si ochii tuturor sunt pe mine.Ei bine,eu ce sa zic?Situatie e de 2 ori mai complicata pt ca lucrez in strainatate,aici majoritatea sunt catolici (mai mult dupa nume,ca religia nu e tocmai o prioritate) si ideea de post le e cam straina.Odata am plecat pur si simplu inainte sa apuce careva sa ma intrebe ceva....si m-am simtit tare urat,ca am fost de-a dreptul nepoliticoasa.
Mai e si situatia in care merg la parintii prietenului,care se dau peste cap sa faca 11 feluri de bunataturi,ca deh,vin copiii in vizita, si din nou...aceeasi dilema,si din nou,acelasi sentiment de a fi nepoliticoasa ca nu mananc.Un sfat,orice, m-ar ajuta !

Multumesc!

[costel]

Una este sa te duci sa iei o prajitura pentru ca-ti este pofta, si sub motiv ca nu vrei sa le arati altora ca postesti, iti satisfaci pofta si alta e sa te duci ca sa te bucuri de eveniment, luand o prajitura fara a avea pofta.

Nu vreau sa smintesc pe nimeni, dar eu as merge ori de cate ori este un astfel de eveniment. Nu m-as duce sa ma ling pe degete si sa iau prajitura dupa parajitura sunt pretext ca daca m-am "spurcat" e cazul sa ma satur. M-as duce sa particip la bucurie. Dumnezeu priveste in inima omului, de aceea este important cum ma duc la astfel de evenimente - cu pofta ce se vrea satisfacuta sau cu dorinta de a imbratisa un om.

[Jane Says]

De obicei sunt si variante "de post", o bucatica de fruct, suc, ceva.. Daca nu, cum te indeamna constiinta, dar cred ca daca nu ai de ales, nu are cum fi pacat, la ce ne foloseste postul daca prin asta ne amaram aproapele cand el s-ar bucura?

[cherub]

dar de ce nu incerci sa le explici tu, frumos, ca postesti, ca esti de religie crestin-ortodoxa si ca respecti zilele de post etc. Apoi, ori de cate ori situatia se repeta, le poti spune ceva de genul: 'Sorry, fasting day for me today, nothing personal, I don't want you to think that I'm being rude or anything. If anyone wants my portion, feel free to have it, I feel quite generous today' etc. Sau ia prajitura etc si pune-o in frigider, zi-le ceva de genul: 'I'm saving it for later' etc, apoi ofera-o, eventual, cuiva care nu tine post.

A-pro-pos, si familiei prietenului, parintilor adica, le poti explica acelasi lucru, ca in anumite zile vrei sa postesti etc, si roaga-l pe prieten sa ii roage, daca se poate, sa gateasca mai 'vegetarian' asa, daca se poate, ca, slava Domnului, sunt atatea produse pt. vegetarieni (majoritatea potrivite si pt. postul nostru) mai ales in strainatate!... De ex. cateva sugestii mai rapide si simple ar fi: piure de cartofi cu burgeri vegetarieni, gen '(southern style) quorn burgers', sau carnati vegetarieni, din cereale, gen 'Linda McCartney', serviti cu legume la aburi sau cu salata de legume proaspete sau castraveciori murati etc; ori spaghete (fara oua) avand deasupra 'quorn mince' in loc de carne; sau, in loc de prajituri, sa-ti prepare niste salate de fructe, ceva - sunt si mai sanatoase, oricum, si nici nu ingrasa! Sau daca ei tin neaparat sa-ti faca prajituri, sugereaza-le, de ex., negresa de post, ori scones de post (fara oua, si sa foloseasca margarina de post, gen 'soy margarine', in loc de margarina sau untul normale, din lactate animale) umplute cu gem s.a.m.d.... Nu ar fi deloc atat de greu pe cat ar putea parea...

[Noesisaa]

Flyaway, postul nu este numai si neaparat un mod mai ciudat de a manca. Si nu inseamna ca daca postim inseamna ca trebuie sa ne comportam ca niste salbatici refuzand ceea ce ni se ofera cu bunavointa si prietenie. Apoi postul este un lucru personal pe care il faci tu pentru sufletul tau, nu prea are nici un rost sa spui predici despre ce inseamna postul ortodox, despre ce ai voie si ce nu ai voie sa mananci, si asa mai departe, cum explica cineva mai sus. Marturisirea lui Hristos in public o faci printr-un stil de viata crestin, fapte bune, amabilitate, prietenie fata de toti, etc,., nu prin post, care este un lucru absolut personal.

In nici un caz nu este un mod crestinesc de a-l marturisi pr Hristos izolandu-ne de semeni, sau refuzand ceea ce ni se da, sau sa te prefaci ca primesti si apoi sa dai la altcineva, sau alte lucruri din astea ciudate, si pana la urma care au menirea de a insela pe altul. In ocaziile astea poti pur si simplu, sa iei din ce ti se ofera, dar sa nu mananci pana te saturi, ci mai putin, sau sa eviti carnea, sa nu iei din lucrurile care iti plac cel mai mult, ci din cele care nu-s chiar preferatele tale...se gasesc modalitati de a posti. Si apoi, pana si renuntarea la post, cand tu ai vrea sa postesti din toata inima, dar circumstantele nu te prea lasa, tot un fel de reununtare este. Personal, prefer sa "imi stric" eu postul daca sunt in vizita la cineva, decat sa ii fac pe altii sa se simta obligati sa faca tot posibilul sa imi gaseasca prin frigider ceva care e cat de cat de post...e o situatie destul de jenanta care nu prea aduce roade bune, nici mie, nici lor, deci ce rost are.

Dar, daca sunt in vizita la prieteni apropiati, si situatie e informala, nu, nu ma jenez sa spun ca vreau ceva fara carne, de exemplu, si de ce.

Si sigur, acasa, cand tu iti gatesti si esti sanatoasa este o cu totul alta situatie.

[cherub]

În prealabil postat de Noesisaa

In nici un caz nu este un mod crestinesc de a-l marturisi pr Hristos izolandu-ne de semeni, sau refuzand ceea ce ni se da, sau sa te prefaci ca primesti si apoi sa dai la altcineva, sau alte lucruri din astea ciudate, si pana la urma care au menirea de a insela pe altul.
Dar, daca sunt in vizita la prieteni apropiati, si situatie e informala, nu, nu ma jenez sa spun ca vreau ceva fara carne, de exemplu, si de ce.

Parintele Cleopa, de exemplu, dadea altora carnea pusa in traista de catre parintii sai cand il trimiteau la camp cu pasunatul vitelor etc. Asa ca nu vad nimic rau in asta. Si nu trebuie sa te izolezi, nu spune nimeni asta - si nici 'sa ne comportam ca niste salbatici' - tu de refuz politicos, cu diplomatie si tact, ai auzit?! Nu-i absolut nimic rau in asta! Si nu trebuie sa te prefaci, ci poti sa explici/mentionezi clar (fara a 'tzine predici', nici asta nu-mi amintesc sa fi mentzionat in postul meu anterior, dar, ma rog, fiecare interpreteaza cum are chef si dupa ureche, din cate s-ar parea) ca primesti din politetze si din 'spirit de sociabilitate' etc, pt. a nu supara sau parea nepoliticoasa s.a.m.d. Dar daca astfel de 'ocazii' (care tot un fel de ispite sunt) de intrerupere a postului se tot ivesc, si ne tot gasim scuze, atunci ar insemna ca ne pacalim singuri, ne tot auto-amagim (vba ceea: 'ne furam singuri caciula' sau 'ne imbatam cu apa rece'), si nu mai reusim nici sa tzinem post cum ar trebui etc. In astfel de cazuri, nu se socoteste ca am avea vreo intentzie de a 'insela pe altul', ci mai degraba, pe ni insine!... inselare se socoteste cand facem altele mai grave si pagubim pe altul etc, in alte feluri de situatii...ori intr-o astfel de situatzie, nu vad cum ai putea pagubi pe altul, incercand sa-ti respecti unele din 'principiile' tale... Sa nu ne amagim, pagubindu-ne pe noi insine si crezand ca am face vreun bine aproapelui...

"Marturisirea lui Hristos in public o faci printr-un stil de viata crestin, fapte bune, amabilitate, prietenie fata de toti, etc,., nu prin post, care este un lucru absolut personal." - ba are si postul o F. mare importantza, altfel nu ar mai fi fost lasat, si atatia Sfinti nu ar mai fi vorbit atata despre el. Postul si cele mentzionate aici se completeaza reciproc si ar trebui sa faca parte din stilul de viata crestin. Dar in zilele noastre, majoritatea suntem crestini mai mult cu numele, fie ca recunoastem asta sau nu...

"In ocaziile astea poti pur si simplu, sa iei din ce ti se ofera, dar sa nu mananci pana te saturi, ci mai putin" - de parca mai conteaza cantitatea, din moment ce, oricum, postul tot ti l-ai stricat in ziua respectiva!... Daca ar fi sa socotim in functie de cantitate, atunci afla ca imbuibare se poate face si cu mancare de post - tot ce este peste masura fireasca, tot imbuibare se cheama, dupa spusele Sf. Parinti. Mai bine, sa nu ne mai tot smintim unii pe altii cu asemenea afirmatii cam aiuristice!...

De pilda, sunt unele pers. vegetariene care nu doar ca nu tzin cont de atatea 'politetzuri' (inutile, cel mai adesea), dar care te-ar refuza clar si raspicat (ba unele chiar si cu repulsie, reprosandu-ti ca mananci cadavre si ca ai obiceuri dezgustatoare etc - lol), daca, spre ex., le-ai oferi mancaruri cu si din carne!...

De ex. am vazut cu proprii-mi ochi, odata, cum un parinte F. imbunatatzit, varstnic si cu mare har, a refuzat politicos si cu amabilitate, dar ferm, o pers. care ii oferise, cu insistentza, niste branza buna, intr-o duminica dintr-un post. Si erau ambii de religie crestin-ortodoxa! Ori, personal, consider exemplul acelui parinte, mai mult decat 'graitor de la sine'!... Acuma, privitor la aceasta 'dilema', fiecare preot ar putea sfatui in moduri oarecum diferite si cam conform zicalei 'cate bordeie, atatea obiceie', dar mai depinde si de noi, de vointza personala, diplomatzie, tact si alte celea, in astfel de circumstantze.

Flyaway, poti sa spui si ca nu-ti este foame, sau ca nu vrei sa te ingrasi, ori ca ai mancat deja sau ca esti la o 'dieta speciala' (si nu ar fi o minciuna in asta, fiindca postul poate fi numit si 'dieta speciala' etc, de ce nu?!) - 'on a special diet, vegan or vegetarian, no animal products (meat, eggs & dairy free diet etc) or anything made with such, for a while' s.a. La urma urmei, de tine depinde totul, de cum te 'descurci' sa 'manuiesti' situatia; te orientezi tu...

Uneori trebuie sa mai inveti sa si refuzi politicos, sa si spui 'NU' atunci cand trebuie si situatia ar impune-o etc. Nu-i nimic rau in asta!...

[Noesisaa]

Eu am spus ce cred eu, nici nu cred ca este un raspuns standard, oricum.

Mi se pare gresit sa dai de pomana mancare de frupt, chiar si cuiva care nu (stii daca) tine post. La fel mi se pare pacat si sa arunci mancare. Si din nou, postul nu consta in mancare (numai).

In experienta mea, daca incepi sa debitezi unor oameni necunoscatori intre ale ortodoxiei, sau chiar a crestinismului in general, despre ce post aspru tii, si cum refuzi politicos sa gusti din mancarea lor, in general raman cu impresia ca noi suntem din astia ciudati care avem tot felul de reguli ciudate, si in general, nu devine mai nimeni mai interesat de ortodoxie ca urmare a explicatiei tale, cat ar fi de cu diplomatie si tact, despre post. Dar in fine, asta e experienta mea, o fi altfel la altii.

ba are si postul o F. mare importantza, altfel nu ar mai fi fost lasat, si atatia Sfinti nu ar mai fi vorbit atata despre el. Postul si cele mentzionate aici se completeaza reciproc si ar trebui sa faca parte din stilul de viata crestin. Dar in zilele noastre, majoritatea suntem crestini mai mult cu numele, fie ca recunoastem asta sau nu...

Sigur ca psotul are o importanta foarte mare. Numai ca pentru mantuirea ta, nu pentru marturisirea lui Hristos in public care este de datoria noastra a crestinilor, dar care se face altfel totusi, dupa cum spuneam. Nu stiu daca ma fac inteleasa.

De pilda, sunt unele pers. vegetariene care nu doar ca nu tzin cont de atatea 'politetzuri' (inutile, cel mai adesea), dar care te-ar refuza clar si raspicat (ba unele chiar si cu repulsie, reprosandu-ti ca mananci cadavre si ca ai obiceuri dezgustatoare etc - lol), daca, spre ex., le-ai oferi mancaruri cu si din carne!...

Da, si ti se pare constructiv ce fac aceste persoane? Vezi mai multi oameni din jurul lor ca devin vegetarieni? Nu.

De ex. am vazut cu proprii-mi ochi, odata, cum un parinte F. imbunatatzit, varstnic si cu mare har, a refuzat politicos si cu amabilitate, dar ferm, o pers. care ii oferise, cu insistentza, niste branza buna, intr-o duminica dintr-un post. Si erau ambii de religie crestin-ortodoxa! Ori, personal, consider exemplul acelui parinte, mai mult decat 'graitor de la sine'!...

Nu stiu ce fel de poveste este asta, dar eu sa am, de exemplu, un preot invitat la masa in post, nici nu mi-ar trece prin ca sa ii servesc mancare de frupt. Si apoi preot e un lucru, mirean altfel. Sa fi luat acel preot branza ar fi creat mult mai multa sminteala celor din jur.

Flyaway, poti sa spui si ca nu-ti este foame, sau ca nu vrei sa te ingrasi, ori ca ai mancat deja sau ca esti la o 'dieta speciala' (si nu ar fi o minciuna in asta, fiindca postul poate fi numit si 'dieta speciala' etc, de ce nu?!) - 'on a special diet, vegan or vegetarian, no animal products (meat, eggs & dairy free diet etc) or anything made with such, for a while' s.a. La urma urmei, de tine depinde totul, de cum te 'descurci' sa 'manuiesti' situatia; te orientezi tu...

Adica postesti, si incerci sa elimini orice ispita alimentara, si mananci carnati de soia, dar de mintit e ok, chiar daca e post. Care-i logica? Cred ca mult mai cinstit e sa mananci ce ti se pune in fata fara mofturi, si nu sa o dai pe tot felul de diete si eufemisme. Sau sa fii cinstit si sa spui de ce nu poti manca carne si lapte, cu mentiunea ca nu stiu unde ajungi cu postul afisat in frunte.

[andrei_im]

În prealabil postat de Noesisaa

In experienta mea, daca incepi sa debitezi unor oameni necunoscatori intre ale ortodoxiei, sau chiar a crestinismului in general, despre ce post aspru tii, si cum refuzi politicos sa gusti din mancarea lor, in general raman cu impresia ca noi suntem din astia ciudati care avem tot felul de reguli ciudate, si in general, nu devine mai nimeni mai interesat de ortodoxie ca urmare a explicatiei tale, cat ar fi de cu diplomatie si tact, despre post. Dar in fine, asta e experienta mea, o fi altfel la altii.

Pai si ar deveni interesat de ortodoxie daca nu am spune nimic si am gusta din "halca de carne"? :)

Eu cred ca, de fapt, nu vrem sa postim. Aici e problema. Imi amintesc aici de cum am ajuns eu, intr-o anumita situatie (si in cate si mai cate altele) sa refuz mana intinsa de Dumnezeu. Era in ziua Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul, zi in care se tine post aspru. Spre seara am decis sa merg la ziua de nastere a unui prieten, desi puteam foarte bine sa stau acasa, obligatia nefiind chiar atat de mare. La un moment dat s-a adus si tortul, ca la orice zi de nastere. Si atunci am inceput sa ma gandesc "ce e de facut acum?", pentru ca nu puteam sa refuz eu singur sa mananc, cand toti ceilalti mancau. Puteam sa-l supar pe sarbatorit. M-am rugat asa in gand, dar foarte putin. Ziceam"Doamne, scapa-ma!", dar in mintea mea incepeam sa incuviintez acest "mic" pogoramant, invocand muuulte multe motive (ca toate motivele pe care le invocam atunci cand nu mai vrem sa postim). Fara sa cantaresc in vreun fel situatia, cu mintea limpede, m-am hotarat ca trebuie sa mananc. De cate ori nu "trebuie" sa facem stiu eu ce pacat...
Am primit felia si am inceput sa mananc. Mari remuscari nu simteam, pentru ca diavolul imi aducea ganduri de genul "Lasa, mananca linistit, Dumnezeu le iarta pe toate, important e sa se bucure sarbatoritul...". Dupa aceea m-am uitat la ultima persoana care statea la masa, persoana care a refuzat cu politete felia de tort, invocand o durere de stomac. Sarbatoritul nu s-a suparat absolut deloc, ba chiar a cautat sa se ingrijeasca de acel invitat, sa-i aduca ceva mai usor de mancat, sau un medicament.
Mai tarziu, la spovedanie, duhovnicul mi-a spus doar atat: "Omul trebuie sa astepte, in primul rand, decizia lui Dumnezeu".

Daca am vrea sa postim cu adevarat, si daca ne-am ruga mai mult, Dumnezeu ne-ar scapa atat din ispite, cat si din aceste situatii neplacute, care ne par, noua oamenilor, "inevitabile". "Dai vointa, iei putere!" :)

Post binecuvantat!

[iustin10]

1) Daca gusti si tu ceva de dulce ceilalti nu vor sti ca postesti,si vei lua rasplata de la Dumnezeu,pentru ca ai postit in ascuns ,doar pt Dumnezeu,si nu ai cautat slava oamenilor ,si nu ai avut mandria ca postesti ,ca esti mai altfel ca ceilalti.
2) Daca le spui celorlalti ca postesti,si nu gusti de dulce,atunci vei avea iarasi rasplata de la Dumnezeu,pentru ca ai vestit numele Domnului,si patima Sa.Si pentru ca unii de acolo te vor lua ca exemplu ,si nu se stie cand,aceasta va ajuta pt intoarcerea lor la Domnul

Concluzie :In ambele cazuri e bine,numa postul sa il tii :)

[cherub]

În prealabil postat de Noesisaa

Da, si ti se pare constructiv ce fac aceste persoane? Vezi mai multi oameni din jurul lor ca devin vegetarieni? Nu.

Da, personal, mi se pare F. constructiv! atat pt. pers. in cauza, cat si pt. cei din jur. Dar daca cei din jur nu vor sa inteleaga si nu le impartasesc opiniile, nu-si fac musrari de constiintza etc, e pb lor! Si, cel mai important, pe langa faptul ca mi se pare constructiv, mi se pare si o atitudine complet lipsita de IPOCRIZIE! Adica, de ce sa nu spun clar si raspicat (dar fara agresivitate si fara a face din asta motiv de 'parada') ca sunt de credinta crestin-ortodoxa si ca postesc, eliminand, astfel, orice dubii sau alte posibile interpretari gresite (gen ostilitate, impolitetze, nesociabilitate s.a.)?!

"Nu stiu ce fel de poveste este asta, dar eu sa am, de exemplu, un preot invitat la masa in post, nici nu mi-ar trece prin ca sa ii servesc mancare de frupt. Si apoi preot e un lucru, mirean altfel. Sa fi luat acel preot branza ar fi creat mult mai multa sminteala celor din jur." Povestea respectiva s-a petrecut, de fapt, la o manastire, dupa slujba duminicala, numai intre cele 2 pers. implicate, parintele si pers. mireana, si nu-l invitase la masa, ci ii oferise din ceea ce avea 'la pachet', dar am 'asistat' la scena in mod involuntar, aflandu-ma in spatele unei usi, in incercarea de a ma ruga putzin etc. Asa ca sminteala chiar nu ar fi avut cui sa creeze, la momentul respectiv, neaflandu-se nimeni altcineva in jur.

"Adica postesti, si incerci sa elimini orice ispita alimentara, si mananci carnati de soia, dar de mintit e ok, chiar daca e post. Care-i logica? Cred ca mult mai cinstit e sa mananci ce ti se pune in fata fara mofturi, si nu sa o dai pe tot felul de diete si eufemisme. Sau sa fii cinstit si sa spui de ce nu poti manca carne si lapte, cu mentiunea ca nu stiu unde ajungi cu postul afisat in frunte." Logica este ca cel putin nu sunt din carne, sunt de post, chiar daca denumirile unuor astfel de produse ar putea coincide cu cele ale unora facute in mod normal din carne etc - ceea ce este o mare diferentza. Una dintre 'Fericirile' lasate de Mantuitorul, spune ca: 'Fericiti veti fi cand va vor ocari si va vor prigoni, si vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind pentru Mine'. In cazul de fatza, nu e vba de prigoniri si ocari etc, ci am adus citatul respectiv numai ca 'argument', ca 'justificare'. Dar aici nu este vorba de a minti, oricum. Daca nu ai prea mult timp de explicatii si nu vrei sa plictisesti etc, atunci poti spune ca esti la dieta s.cl., si ca le vei explica alta data, pe viitor etc. Dar daca ai timp, le poti explica succint, 'scurt si cuprinzator', ca postesti si in ce consta, de ce nu?!

In sfarsit, am putea noi continua cu polemica pe acest topic (sau pe oricare altul - lol), probabil ca la nesfarsit (cum, dealtfel, se tot practica pe acest forum, fiind f. usor de cazut in 'lalaieli' interminabile si sforaitoare, 'teoria chibritului' sau 'nu-i ca tine, e ca mine' etc) dar mai bine eu zic sa ne oprim aci, ca deja o dam in pierdere de timp si alte celea... Sa nu uitam, totusi, ca postul este si un exercitiu de vointza, si e usor sa gasim tot felul de asemenea justificari si sa-ncercam sa ne tot ascundem dupa ele. Dupa cum a mentionat si windorin, ceva mai sus, de fapt, nu prea vrem sa postim, sau am vrea si nu prea... nici nu prea stim. De pilda, unii dintre Sf. Parinti sfatuiesc sa incercam sa cam evitam, daca si pe cat putem, vizitele, iesirile in oras etc, in perioadele posturilor (logic, nu? fiindca postul nu este timp de distractzie, ci mai degraba de sobrietate, penitentza, reflectzie si introspectzie, tristetze etc), si in loc, sa incercam sa ne rugam ceva mai mult, sa mergem pe la bis. sa ne spovedim s.cl.

Altfel, si Sfintii ar fi putut face astfel de 'exceptzii' de la regulile postului, mancand cu ereticii si cu jertfitorii la idoli, din vremea lor, numai asa, ca sa nu fi fost privitzi 'ca niste salbatici', ori sa se 'izoleze de semeni'!... si nu ar mai fi ajuns Sfinti. Insa ei, Sfintii, cand erau invitati, uneori in semn de recunostintza, pe la mese bogate (ale unora carora le ajutau, vindecandu-i pe ei sau membri ai familie s.a.), ei refuzau categoric, dar cu blandetze si prietenie, sau in cel mai bun caz, isi alegeau doar putina paine si apa de pe mesele pline de bucate imbelsugate puse in fatza lor; sau cereau sa le fie aduse doar paine si apa, separat, daca nu s-ar fi aflat deja pe mesele respective.

Pan' la urma, astfel de lucruri raman la latitudinea fiecaruia, in functzie si de dispozitia de moment, si de circumstantze s.a.m.d....