Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #251  
Vechi 15.10.2013, 19:24:32
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.177
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Fani71 Vezi mesajul
Totusi, Harry Potter nu este chiar literatura kitsch. Are anume calitati - la nivelul lui. Tu l-ai citit, totusi?
Nu as spune ca Hristos se coboara in orice produs literar de proasta calitate (desi cred ca se coboara in mai multe decat ne inchipuim noi; si pentru cititorii de kitsch a murit Hristos pe cruce.)

Am notat într-o postare anterioară că nu voi comenta gusturi subiective și că fiecare este liber să-și formeze un sistem axiologic propriu. Personal, consider că e bine ca acest sistem să fie menținut în stare de șantier, adică păstrând mereu la îndemână posibilitatea schimbării proiectului inițial din mers.

Da, am studiat fenomenul comercial "Harry Potter" ca lovitură de marketing obținută prin utilizarea intrumentelor culturii, alături de alte fenomene comerciale care au fabricat mitologii postmoderne diseminate în mentalul colectiv la nivel global (cu ar fi Dan Brown, de pildă). Studiul nu l-am făcut de unul singur, ci într-o echipă de oameni instruiți să identifice ce anume atrage irezistibil într-un produs cultural privit în el însuși, dar și ce fel de așteptări și nevoi primare latente satisface.
Concluzia comună, foarte pe scurt, a fost că seria Harry Potter este făcătură literară mediocră din punct de vedere stilistic și tematic, care reiterează într-o altă configurație imaginară același discurs despre obsesia pentru putere, căreia i se subordonează o morală comună consacrată în societatea de tip capitalist și fructifică stimuli emoționali corespunzători acestei morale.

Citat:
Hristos s-a coborat, cred in toate abisurile si este prezent peste tot. Sigur cu intentia de a ridica: si eu raman la teza ca inclusiv prin literatura pop exista posibilitatea de urcare din 'abisurile imaginatiei omenesti' (exista si abisuri mai profunde, si mai tenebroase), perntru cei care au inceput prin a citi asta. Nu inseamna ca trebuie sa ramana acolo...

Dar cred ca putem si trebuie sa Il vedem pe Hristos ORIUNDE. Cred ca El este mai putin rafinat si sofisicat ca noi. Em stie ca nu toata lumea poate citi Dostoievski (cei utin nu la orice varsta).
Prezența lui Hristos este una și prezența lucrătoare a lui Hristos este alta. Dacă vorbim despre ubicuitatea divină, da, Hristos este prezent și într-un bordel. Dar asta nu înseamnă că și ia parte la ce se întâmplă acolo. Așa-zisa cultură pop nu-L va revela niciodată pe Hristos, fiindcă "cultura" pop îl face pe om sclavul mentalitar al unui tip de civilizație, în speță, civilizația capitalist-consumistică.
Simpla prezență a lui Hristos nu asigură în mod automat metanoia. E suficient să citim Evangheliile ca să observăm faptul că au existat o mulțime de oameni care au ratat comuniunea cu El chiar aflându-se în proximitatea lui.
Generic spus, Hristos a murit pe cruce și pentru Lenin, Hilter, Bin Laden sau Jack Spintecătorul. Însă nu știm, și nu vom ști niciodată, pentru câți dintre aceștia, și mulți alții, Hristos a murit degeaba.

Citat:
Da, printul Maskin - l-am citit prea tanara (la 17 ani; veti rade, poate, de aceasta inversare in lecturi...) si nu l-am recitit de atunci in intregime, spre rusinea mea. Iar atunci nu cunosteam prea multa teologie. M-a impresionat mult atunci, dar nu stiu daca din acest motiv, in orice caz nu constient.
Deci, daca imi poti spune in cateva randuri in ce anume chipul lui Hristos in el este teandric, m-ar interesa. Ca dragostea lui este sacrificiala si de tip hristic, in general, imi dau seama. Insa nu reuseste sa se mantuie nici pe sine, nici pe Nastasia Filipovna, din cate imi amintesc, iar la sfarsit isi pierde mintile.
Din câte citesc în postările tale, n-ai înțeles aproape nimic din "Idiotul".
Poate o să-ți recanalizezi energia irosită în căutarea improbabilului profil hristic a lui Harry Potter, într-o nouă lectură a lui Dostoievski. După aceea, poate vom putea discuta despre înrudirea ontologică dintre Mîșkin și Hristos.
__________________
Se botează Hristos, și iese din apă, ridicând împreună cu Sine lumea. Și se văd deschizându-se cerurile, pe care Adam și le-a închis sieși și celor împreună cu dânsul. Și Duhul mărturisește Dumnezeirea, că vine peste Cel ce este asemenea cu Dânsul și glas din cer s-a auzit. Că de acolo este Cel mărturisit, Mântuitorul sufletelor noastre. (Stihire la Praznicul Botezului Domnului)
https://www.youtube.com/watch?v=Lr2Po2kOcuY
Reply With Quote
  #252  
Vechi 15.10.2013, 22:15:59
Fani71 Fani71 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.04.2009
Locație: Bruxelles
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.711
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihailc Vezi mesajul
Am notat într-o postare anterioară că nu voi comenta gusturi subiective și că fiecare este liber să-și formeze un sistem axiologic propriu. Personal, consider că e bine ca acest sistem să fie menținut în stare de șantier, adică păstrând mereu la îndemână posibilitatea schimbării proiectului inițial din mers.

Da, am studiat fenomenul comercial "Harry Potter" ca lovitură de marketing obținută prin utilizarea intrumentelor culturii, alături de alte fenomene comerciale care au fabricat mitologii postmoderne diseminate în mentalul colectiv la nivel global (cu ar fi Dan Brown, de pildă). Studiul nu l-am făcut de unul singur, ci într-o echipă de oameni instruiți să identifice ce anume atrage irezistibil într-un produs cultural privit în el însuși, dar și ce fel de așteptări și nevoi primare latente satisface.
Concluzia comună, foarte pe scurt, a fost că seria Harry Potter este făcătură literară mediocră din punct de vedere stilistic și tematic, care reiterează într-o altă configurație imaginară același discurs despre obsesia pentru putere, căreia i se subordonează o morală comună consacrată în societatea de tip capitalist și fructifică stimuli emoționali corespunzători acestei morale.

Prezența lui Hristos este una și prezența lucrătoare a lui Hristos este alta. Dacă vorbim despre ubicuitatea divină, da, Hristos este prezent și într-un bordel. Dar asta nu înseamnă că și ia parte la ce se întâmplă acolo. Așa-zisa cultură pop nu-L va revela niciodată pe Hristos, fiindcă "cultura" pop îl face pe om sclavul mentalitar al unui tip de civilizație, în speță, civilizația capitalist-consumistică.
Simpla prezență a lui Hristos nu asigură în mod automat metanoia. E suficient să citim Evangheliile ca să observăm faptul că au existat o mulțime de oameni care au ratat comuniunea cu El chiar aflându-se în proximitatea lui.
Generic spus, Hristos a murit pe cruce și pentru Lenin, Hilter, Bin Laden sau Jack Spintecătorul. Însă nu știm, și nu vom ști niciodată, pentru câți dintre aceștia, și mulți alții, Hristos a murit degeaba.

Din câte citesc în postările tale, n-ai înțeles aproape nimic din "Idiotul".
Poate o să-ți recanalizezi energia irosită în căutarea improbabilului profil hristic a lui Harry Potter, într-o nouă lectură a lui Dostoievski. După aceea, poate vom putea discuta despre înrudirea ontologică dintre Mîșkin și Hristos.
Este totusi paradohal ca ma mustrezi ca imi consum energia cu Harry Potter, cand si tu ai participat la un studiu despre aceasta carte.
Si eu am, ca sa zic asa, o 'tema academica' de facut (desi una mult mai modesta), de aceea imi consum energia cu el.

Ma intristeaza faptul ca nu te cobori chenotic pana la nivelul meu ;-) sa imi impartasesti ideile tale despre caracterul iconic al chipului lui Hristos din Idiotul. Apreciez mult postarile tale, cultura si nivelul tau intelectual si m-as fi bucurat sa le aflu. Avand in vedere ca am citit cartea asta la 17 ani, iar cum am mai mult decat de doua ori pe atat, cred ca pot fi scuzata ca 'nu am inteles nimic din el'. (Imi amintesc ca atunci am avut o mare pasiune pentru Dostoevski si mai ales pentru 'Idiotul', si am cautat la biblioteca toate comentariile despre el, dar cum era inainte de 89, iti inchipui ca nu era prea multa vorba despre teantricitatea printului Miskin in comentariile pe care le-am gasit.)
Dar accept bobarnacul, si poate vom mai vorbi pe aceasta tema, daca imi fac temele :-)

Indraznesc totusi sa nu fiu de acord cu tine in priviinta rolului si sensului literaturii populare in general, si al lui Harry Potter in cazul de fata. Voi reveni.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)

Last edited by Fani71; 16.10.2013 at 00:48:05.
Reply With Quote
  #253  
Vechi 16.10.2013, 01:17:41
Fani71 Fani71 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.04.2009
Locație: Bruxelles
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.711
Implicit

Revin, deci. Cred ca si literatura populara poate vehicula arhetipuri importante si binefacatoare. Ca vehiculeaza si altele, inclusiv idei nocive sau purs si simplu la moda, vagi, ieftine, este adevarat (dar tot atat de adevarat si pentru 'marea literatura').
Cred si nu ajunge explicatia fascinatiei pt putere sa explici impactul pe care l-a avut Harry Potter. Cred, din cat l-am studiat, ca impactul privine mai ales din aglomerarea de arhetipuri luate din toata cultura europeana - si din crestinism, dar nu numai. Oamenii au nevoie, duc dorul dupa aceste arhetipuri si simboluri, ele traiesc mai departe in inima lor desi cultura postmoderna incearca sa le dea la o parte.
Ca Rowling a cam pescuit din ele si ca nu a creat ceva intr-adevar frumos, nou, inaltator, este adevarat. Dar faptul ca a pus in miscare, pentru intelesul marelui public, toate aceste arhetipuri - si mai ales pe cel al lui Dumnezeu mantuitorul - eu zic ca este benefica aceasta carte si merita si citita, si studiata.

Mai cred si ca nu este corect sa dispretuim cultura populara doar pentru ca este populara, si nu corespunde exigentelor estetice ale celor mai cultivati.
Ce sa citeasca acele milioane de oameni care nu pot intelege 'marea literatura'? De ce sa nu citeasca Harry Potter? - in loc sa joace jocuri fara sens sau sa vada filme horror.
Am ajuns sa fiu mult mai ingaduitoare cu oamenii lispiti de cultura si sa nu ma mai consider (cum riscam pe vremuri) superioara spiritual sau moral lor.
Si va asigur, majoritatea elevilor mei nu au ajuns nici macar la nivelul lui Harry Potter ca lecturi.. Pentru ca nu citesc de loc.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)
Reply With Quote
  #254  
Vechi 16.10.2013, 16:10:53
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.177
Implicit

În limba română, când spui "cultura populară" se poate înțelege și altceva, de-aia cred că ar fi mai indicat să folosim termenul "cultură pop" așa cum spui muzică pop, care, cel puțin la noi, este cu totul altceva decât muzica populară.
O spun pentru a treia oară, cred cu tărie fiecare este liber să adere la sistemul de valori care-l reprezintă la un moment dat. Însă nu-mi fac iluzii, "evoluționismul axiologic" funcționează rar, iar în cazul așa-zisei "culturi pop", aproape că nu funcționează.
Pentru a nu fi din nou înțeles greșit, trebuie să explic de ce am pus în ghilimele "cultura pop" și cu argument folosesc locuțiunea adjectivală "așa-zisei" cu sensul de numire frauduloasă. Asocierea dintre "cultură" și "pop" este de fapt o mostră de corectitudine politică, invenție tipic postmodernă obținută prin relativizarea prin depreciere a termenului "cultură" și reînvestirea termenului "pop" cu calități pe care nu le are. În realitate, cultura pop este un departament al entertainment-ului, adică a industriei divertismentului. Este corespondentul postmodern al circului din imperiul roman, livrat periodic împreună cu pâinea pentru a satisface nevoile primare ale populației, cotra cost, evident.
Dacă spun lucrurile astea nu înseamnă că disprețuiesc categoria umană care aderă la acest tip de aflare în treabă, în numele elitismului "culturii mari". Pur și simplu refuz să numesc un hamster elefant, doar fiindcă se simte hamsterul confortabil dacă-i spun așa. Cu atât mai mult, resping categoric să-l bag pe Hristos în aceste forme consacrate de iluzionare colectivă. Mă refer aici la Hristosul Bisericii, că dacă vorbim despre hristoșii imaginarului religios occidental discuția se repoziționează pe alte coordonate.
__________________
Se botează Hristos, și iese din apă, ridicând împreună cu Sine lumea. Și se văd deschizându-se cerurile, pe care Adam și le-a închis sieși și celor împreună cu dânsul. Și Duhul mărturisește Dumnezeirea, că vine peste Cel ce este asemenea cu Dânsul și glas din cer s-a auzit. Că de acolo este Cel mărturisit, Mântuitorul sufletelor noastre. (Stihire la Praznicul Botezului Domnului)
https://www.youtube.com/watch?v=Lr2Po2kOcuY

Last edited by Mihailc; 16.10.2013 at 16:17:08.
Reply With Quote
  #255  
Vechi 16.10.2013, 16:58:56
Fani71 Fani71 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.04.2009
Locație: Bruxelles
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.711
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihailc Vezi mesajul
În limba română, când spui "cultura populară" se poate înțelege și altceva, de-aia cred că ar fi mai indicat să folosim termenul "cultură pop" așa cum spui muzică pop, care, cel puțin la noi, este cu totul altceva decât muzica populară.
O spun pentru a treia oară, cred cu tărie fiecare este liber să adere la sistemul de valori care-l reprezintă la un moment dat. Însă nu-mi fac iluzii, "evoluționismul axiologic" funcționează rar, iar în cazul așa-zisei "culturi pop", aproape că nu funcționează.
Pentru a nu fi din nou înțeles greșit, trebuie să explic de ce am pus în ghilimele "cultura pop" și cu argument folosesc locuțiunea adjectivală "așa-zisei" cu sensul de numire frauduloasă. Asocierea dintre "cultură" și "pop" este de fapt o mostră de corectitudine politică, invenție tipic postmodernă obținută prin relativizarea prin depreciere a termenului "cultură" și reînvestirea termenului "pop" cu calități pe care nu le are. În realitate, cultura pop este un departament al entertainment-ului, adică a industriei divertismentului. Este corespondentul postmodern al circului din imperiul roman, livrat periodic împreună cu pâinea pentru a satisface nevoile primare ale populației, cotra cost, evident.
Dacă spun lucrurile astea nu înseamnă că disprețuiesc categoria umană care aderă la acest tip de aflare în treabă, în numele elitismului "culturii mari". Pur și simplu refuz să numesc un hamster elefant, doar fiindcă se simte hamsterul confortabil dacă-i spun așa. Cu atât mai mult, resping categoric să-l bag pe Hristos în aceste forme consacrate de iluzionare colectivă. Mă refer aici la Hristosul Bisericii, că dacă vorbim despre hristoșii imaginarului religios occidental discuția se repoziționează pe alte coordonate.
Este foarte interesant punctul tau de vedere. Voi tine seama de el.

Deci, spui ca 'literatura pop' corespunde circului - da, in mare parte cred ca asa este. (Dar atunci nu l-as pune pe Harry Potter chiar in categoria pop. Nu stiu la ce categorie l-as spune - da, populara nu merge, intr-adevar, pe romaneste termenul are o conotatie traditionala.)

Mi se pare interesanta distinctia pe care o faci intre imaginarul religios occidental si - implicit - o literatura religioasa de tip iconic orientala) de care vorbeai mai sus in legatura cu printul Miskin.
Am putea spune, crezi, ca distinctia asta este o oglindire in literar a diferentei pe care noi ortodocsii o facem intre 'pictura religioasa' si 'icoana'?
Exista ceva scris (publicat) pe aceasta tema? M-ar interesa foarte mult.

O astfel de distinctie s-ar putea face, dupa parerea mea, dar taberele nu sunt asa de usor de deosebit cum pare. Nu cred ca automat toata literatura 'occidentala' intra in sfera 'imaginarului religios' (definit deocamdata mai mult intuitiv; nu m-am gandit pana acum sa faca ceasta paralela). Cred ca unii autori ca Chesterton, C. S. Lewis, Tolkien de exemplu se apropie de 'imaginarul iconic'. Bineinteles si altii mai mari si mai vechi.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)
Reply With Quote
  #256  
Vechi 16.10.2013, 18:51:48
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.177
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Fani71 Vezi mesajul
Deci, spui ca 'literatura pop' corespunde circului - da, in mare parte cred ca asa este. (Dar atunci nu l-as pune pe Harry Potter chiar in categoria pop. Nu stiu la ce categorie l-as spune - da, populara nu merge, intr-adevar, pe romaneste termenul are o conotatie traditionala.)
Nu știu dacă ești la curent, dar în cazul lui Harry Potter, ca și la Dan Brown, o mulțime de specialiști, universitari credibili, au scris despre modul eronat cum sunt exploatate arhetipurile, simbolurile, scrierile vechi etc. în acest gen literar cu impact puternic asupra oamenilor. Opiniile acestora s-a făcut destul de greu auzite, datorită faptului că o eventuală demistificare prematură a cărților respective nu era deloc pe placul unei mari părți a mass-mediei, preocupate să-și asigure cota de profit de urma succesului comercial uriaș al acestora. Totuși, când opiniile specialiștilor au penetrat spațiul public și au făcut masă critică, autorii au ieșit în presă cu o explicație de genul "sunt cărți de ficțiune, iar autorii nu sunt obligați să țină cont de autenticitatea surselor din care s-au inspirat" recunoscând indirect că "arta" lor operează cu falsuri și minciuni seducătoare pentru marele public.

Citat:
Mi se pare interesanta distinctia pe care o faci intre imaginarul religios occidental si - implicit - o literatura religioasa de tip iconic orientala) de care vorbeai mai sus in legatura cu printul Miskin.
Am putea spune, crezi, ca distinctia asta este o oglindire in literar a diferentei pe care noi ortodocsii o facem intre 'pictura religioasa' si 'icoana'?
Exista ceva scris (publicat) pe aceasta tema? M-ar interesa foarte mult.
Există, nu foarte multe, iar cele câte există sunt sintetizate într-o manieră nemaiîntâlnită până acum nicăieri, în volumul I al lucrării "Noi și icoana" de Sorin Dumitrescu. Același autor a publicat de curând o aplicație în literatură a hermeneuticii iconice, în volumul "Tablou cu orbi. Metalingvism și marginalizare" dedicat unei analize inedite a operei lui Nichita Stănescu. Capitolul doi al cărții, "Criteriile axiologiei teologice a limbajului", oferă o introducere magistrală în acest mod de investigație hermeneutică atât a artei în general cât și a literaturii în particular.

Citat:
O astfel de distinctie s-ar putea face, dupa parerea mea, dar taberele nu sunt asa de usor de deosebit cum pare. Nu cred ca automat toata literatura 'occidentala' intra in sfera 'imaginarului religios' (definit deocamdata mai mult intuitiv; nu m-am gandit pana acum sa faca ceasta paralela). Cred ca unii autori ca Chesterton, C. S. Lewis, Tolkien de exemplu se apropie de 'imaginarul iconic'. Bineinteles si altii mai mari si mai vechi.
E foarte adevărat că nu toată literatura occidentală intră în vizorul unei astfel de critici. Mi se pare dubioasă expresia "imaginarul iconic", întrucât icoana și lumea atât de densă semantic pe care o deschide înțelegerii persoanei are (și) o funcție ascetică, de înfrânare, printre multe altele, a imaginației zburdalnice, retoricii inutile și tendințelor frevcvente ale fanteziei de a evada din perimetrul revelației Logosului.
__________________
Se botează Hristos, și iese din apă, ridicând împreună cu Sine lumea. Și se văd deschizându-se cerurile, pe care Adam și le-a închis sieși și celor împreună cu dânsul. Și Duhul mărturisește Dumnezeirea, că vine peste Cel ce este asemenea cu Dânsul și glas din cer s-a auzit. Că de acolo este Cel mărturisit, Mântuitorul sufletelor noastre. (Stihire la Praznicul Botezului Domnului)
https://www.youtube.com/watch?v=Lr2Po2kOcuY

Last edited by Mihailc; 16.10.2013 at 19:02:20.
Reply With Quote
  #257  
Vechi 16.10.2013, 20:01:34
Fani71 Fani71 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.04.2009
Locație: Bruxelles
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.711
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihailc Vezi mesajul
Nu știu dacă ești la curent, dar în cazul lui Harry Potter, ca și la Dan Brown, o mulțime de specialiști, universitari credibili, au scris despre modul eronat cum sunt exploatate arhetipurile, simbolurile, scrierile vechi etc. în acest gen literar cu impact puternic asupra oamenilor. Opiniile acestora s-a făcut destul de greu auzite, datorită faptului că o eventuală demistificare prematură a cărților respective nu era deloc pe placul unei mari părți a mass-mediei, preocupate să-și asigure cota de profit de urma succesului comercial uriaș al acestora. Totuși, când opiniile specialiștilor au penetrat spațiul public și au făcut masă critică, autorii au ieșit în presă cu o explicație de genul "sunt cărți de ficțiune, iar autorii nu sunt obligați să țină cont de autenticitatea surselor din care s-au inspirat" recunoscând indirect că "arta" lor operează cu falsuri și minciuni seducătoare pentru marele public.

Există, nu foarte multe, iar cele câte există sunt sintetizate într-o manieră nemaiîntâlnită până acum nicăieri, în volumul I al lucrării "Noi și icoana" de Sorin Dumitrescu. Același autor a publicat de curând o aplicație în literatură a hermeneuticii iconice, în volumul "Tablou cu orbi. Metalingvism și marginalizare" dedicat unei analize inedite a operei lui Nichita Stănescu. Capitolul doi al cărții, "Criteriile axiologiei teologice a limbajului", oferă o introducere magistrală în acest mod de investigație hermeneutică atât a artei în general cât și a literaturii în particular.

E foarte adevărat că nu toată literatura occidentală intră în vizorul unei astfel de critici. Mi se pare dubioasă expresia "imaginarul iconic", întrucât icoana și lumea atât de densă semantic pe care o deschide înțelegerii persoanei are (și) o funcție ascetică, de înfrânare, printre multe altele, a imaginației zburdalnice, retoricii inutile și tendințelor frevcvente ale fanteziei de a evada din perimetrul revelației Logosului.
Multumesc pentru referinte. Ai putea sa imi spui numele autorilor care au criticat modul eronat cum sunt exploatate arhetipurile, simbolurile, scrierile vechi? Ma intereseaza foarte mult. (In cazul lui Dan Brown am citit si eu ceva in acest sens).
Intr-adevar, nu este prea corect sa vorbim despre 'imaginarul iconic', ci poate mai degraba despre 'textul (literar) iconic. Nu imaginarul este iconic, evident.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)
Reply With Quote
  #258  
Vechi 25.10.2013, 11:43:51
Fani71 Fani71 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.04.2009
Locație: Bruxelles
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.711
Implicit

Pentru cei interesati si cunoscatori de engleza (nu pentru a lansa o noua polemica), exista un autor ortodox (american), John Granger, care a scris cateva carti despre Harry Potter vazut, printre altele, si dintr-o perspectiva crestina (perspectiva lui este si cea a unui cunoscator de literatura si de simboluri vechi, in general).
De ex:
GRANGER, John, Looking for God in Harry Potter, 2004.
GRANGER, John, Unlocking Harry Potter. Five keys for the Serious reader. Zossima Press, 2007.
GRANGER, John, The Deathly Hallows Lectures: The Hogwarts Professor Explains the Final Harry Potter Adventure. Zossima Press, 2008.
(mai are si altele)

Exista si alti ortodocsi din alte tari care s-au exprimat pozitiv fata de carte, de ex. in Rusia Andrei Kuraev si in Ucraina Roman Silantyev.

As vrea sa ma adaug ca lucrurile de care este acuzata Rowling (ca ar fi zis ca este membra a nu stiu carei secte oculte, ca unii copii au idei satanice dupa ce o citesc etc) provin, am descoperit, de pe un site DE BASCALIE (sa mi se scuze expresia, oficial se numeste satiric) american numit The Onon, in care se publica stiri false (satirice), si unde autorii si-au batut joc de unele reactii extremiste crestine impotriva lui Harry Potter si au inventat acele interviuri... Printre altii, vad ca si ortodocsii au inghitit acele texte ca fiind adevarate.
http://www.theonion.com/ Uitati-va de ex. la stirea de azi si vedeti daca o puteti lua in serios.
Deci, nici vorba sa fi declarat asa ceva Rowling. Uitati-va la originalul aiureilor pe care cica le-ar zice copiii, postate de antiecumenism:
http://www.theonion.com/articles/har...among-ch,2413/

Toate interviurile cu ea se pot gasi pe situl http://www.accio-quote.org/ , unde spune de ex. ca este crestina, ca a pus special in carte idei crestine desi nu a avut intentie apologetica, ca nu crede in vrajitorie in viata reala, etc.
Asta, repet, pentru cine este interesat, nu ca sa relansez o discutie.
V-as ruga pe toti cei carora vi se pare ca nu merita sa te ocupi cu un astfel de subiect sa ignorati acest mesaj ;-)
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)

Last edited by Fani71; 25.10.2013 at 13:07:59.
Reply With Quote
  #259  
Vechi 26.10.2013, 00:23:14
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.177
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Fani71 Vezi mesajul
Pentru cei interesati si cunoscatori de engleza (nu pentru a lansa o noua polemica), exista un autor ortodox (american), John Granger, care a scris cateva carti despre Harry Potter vazut, printre altele, si dintr-o perspectiva crestina (perspectiva lui este si cea a unui cunoscator de literatura si de simboluri vechi, in general).
De ex:
GRANGER, John, Looking for God in Harry Potter, 2004.
GRANGER, John, Unlocking Harry Potter. Five keys for the Serious reader. Zossima Press, 2007.
GRANGER, John, The Deathly Hallows Lectures: The Hogwarts Professor Explains the Final Harry Potter Adventure. Zossima Press, 2008.
(mai are si altele)

Exista si alti ortodocsi din alte tari care s-au exprimat pozitiv fata de carte, de ex. in Rusia Andrei Kuraev si in Ucraina Roman Silantyev.

As vrea sa ma adaug ca lucrurile de care este acuzata Rowling (ca ar fi zis ca este membra a nu stiu carei secte oculte, ca unii copii au idei satanice dupa ce o citesc etc) provin, am descoperit, de pe un site DE BASCALIE (sa mi se scuze expresia, oficial se numeste satiric) american numit The Onon, in care se publica stiri false (satirice), si unde autorii si-au batut joc de unele reactii extremiste crestine impotriva lui Harry Potter si au inventat acele interviuri... Printre altii, vad ca si ortodocsii au inghitit acele texte ca fiind adevarate.
http://www.theonion.com/ Uitati-va de ex. la stirea de azi si vedeti daca o puteti lua in serios.
Deci, nici vorba sa fi declarat asa ceva Rowling. Uitati-va la originalul aiureilor pe care cica le-ar zice copiii, postate de antiecumenism:
http://www.theonion.com/articles/har...among-ch,2413/

Toate interviurile cu ea se pot gasi pe situl http://www.accio-quote.org/ , unde spune de ex. ca este crestina, ca a pus special in carte idei crestine desi nu a avut intentie apologetica, ca nu crede in vrajitorie in viata reala, etc.
Asta, repet, pentru cine este interesat, nu ca sa relansez o discutie.
V-as ruga pe toti cei carora vi se pare ca nu merita sa te ocupi cu un astfel de subiect sa ignorati acest mesaj ;-)
Deși cred în continuare că nu merită să te ocupi de acest subiect în termenii unei apologii a lui Harry Potter criptocreștin, n-am să ignor acestă nouă încercare de convertire forțată a celebrului personaj al literaturii de consum contemporane la o spiritualitate cu care n-are nimic de-a face.

Regret totuși că am clămpănit în taste de pomană vreo câteva postări pe topicul de față, întrucât văd că ne aflăm iarăși în locul de unde am plecat în acestă dezbatere.

Biserica este (sau ar trebui să fie) un loc al libertății responsabile, nu un ghetou sectar unde niște păstori superiluminați mână cu bâta ideologiei religioase o turmă amorfă de oi lobotomizate. Dacă unii creștini ortodocși preferă obediența până la depersonalizare față de persoane asupra cărora sunt proiectate competențe dobândite în urma unei conexiuni privilegiate cu divinul, e treaba lor, însă problemele apar în momentul când acești creștini își promovează propria alegere particulară drept singura valabilă, etichetându-i pe ceilalți niște rătăciți, eretici sau mai știu eu cu ce epitete depreciative. De partea cealată avem alți creștini ortodocși cărora nu le cade bine adjectivul "responsabilă" la substantivul "libertate" și confundă credința cu un spațiu unde poți bate câmpii în toate direcțiile posibile. Ăștia se asemeană foarte tare cu adepții ideologiei new-age, în sensul că văd în toate lucrurile și fenomenele urme criptate ale creștinismului de esență tare și au prostul obiceiul de a băga teologia în cele mai nefericite combinații. Există și a treia categorie de creștini ortodocși care, refuzând aceste extreme și încercând să arbitreze, în numele echilibrului și a bunei cuviințe, între cele două tendințe excesive, o încasează și unii și de la ceilalți.

Nu știu cine e Roman Silantyev, dar în privința diaconului Andrei Kuraev, fără să-i contest erudiția și unele luări de poziție juste în anumite chestiuni delicate, și-a făcut un hobby din a căuta aur duhovnicesc în tot felul de mocirle cosmetizate produse de showbiz-ul occidental. El spune că a găsit ce căuta, dar n-a convins aproape pe nimeni că ceea ce a găsit e aur. Cam în mod asemănător procedează și John Granger, cu diferența că americanul are o obsesie pentru Harry Potter. Dacă tezele lui Granger erau atât de convingătoare, mă întreb de ce scrierile sale n-au fost preluate de oikumena ortodoxă și au rămas niște speculații de nișă nefrecventate aproape de nimeni? Pe lângă toate acestea, expresia "autor ortodox" nu reprezintă o garanție până la confruntarea cu probele. Să nu uităm că și Eutihie, Arie, Nestorie și alți ereziarhi au fost inițial tot "autori ortodocși", ba unii dintre ei chiar mari asceți și învățați.

În fine, observațiile de mai sus pot fi ignorate, dar o rog pe Fani să-i de-a o replică consistentă profesorului Iulian Damian, de la Facultatea de teologie din Iași, catedra de Istoria și Filozofia Religiilor, care a scris un articol foarte echilibrat pe tema "fenomenului Harry Potter".

http://www.saladelectura.cnet.ro/200...agheta-magica/
__________________
Se botează Hristos, și iese din apă, ridicând împreună cu Sine lumea. Și se văd deschizându-se cerurile, pe care Adam și le-a închis sieși și celor împreună cu dânsul. Și Duhul mărturisește Dumnezeirea, că vine peste Cel ce este asemenea cu Dânsul și glas din cer s-a auzit. Că de acolo este Cel mărturisit, Mântuitorul sufletelor noastre. (Stihire la Praznicul Botezului Domnului)
https://www.youtube.com/watch?v=Lr2Po2kOcuY

Last edited by Mihailc; 26.10.2013 at 00:32:23.
Reply With Quote
  #260  
Vechi 27.10.2013, 02:04:04
Fani71 Fani71 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.04.2009
Locație: Bruxelles
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.711
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihailc Vezi mesajul
Deși cred în continuare că nu merită să te ocupi de acest subiect în termenii unei apologii a lui Harry Potter criptocreștin, n-am să ignor acestă nouă încercare de convertire forțată a celebrului personaj al literaturii de consum contemporane la o spiritualitate cu care n-are nimic de-a face.

Regret totuși că am clămpănit în taste de pomană vreo câteva postări pe topicul de față, întrucât văd că ne aflăm iarăși în locul de unde am plecat în acestă dezbatere.

Biserica este (sau ar trebui să fie) un loc al libertății responsabile, nu un ghetou sectar unde niște păstori superiluminați mână cu bâta ideologiei religioase o turmă amorfă de oi lobotomizate. Dacă unii creștini ortodocși preferă obediența până la depersonalizare față de persoane asupra cărora sunt proiectate competențe dobândite în urma unei conexiuni privilegiate cu divinul, e treaba lor, însă problemele apar în momentul când acești creștini își promovează propria alegere particulară drept singura valabilă, etichetându-i pe ceilalți niște rătăciți, eretici sau mai știu eu cu ce epitete depreciative. De partea cealată avem alți creștini ortodocși cărora nu le cade bine adjectivul "responsabilă" la substantivul "libertate" și confundă credința cu un spațiu unde poți bate câmpii în toate direcțiile posibile. Ăștia se asemeană foarte tare cu adepții ideologiei new-age, în sensul că văd în toate lucrurile și fenomenele urme criptate ale creștinismului de esență tare și au prostul obiceiul de a băga teologia în cele mai nefericite combinații. Există și a treia categorie de creștini ortodocși care, refuzând aceste extreme și încercând să arbitreze, în numele echilibrului și a bunei cuviințe, între cele două tendințe excesive, o încasează și unii și de la ceilalți.

Nu știu cine e Roman Silantyev, dar în privința diaconului Andrei Kuraev, fără să-i contest erudiția și unele luări de poziție juste în anumite chestiuni delicate, și-a făcut un hobby din a căuta aur duhovnicesc în tot felul de mocirle cosmetizate produse de showbiz-ul occidental. El spune că a găsit ce căuta, dar n-a convins aproape pe nimeni că ceea ce a găsit e aur. Cam în mod asemănător procedează și John Granger, cu diferența că americanul are o obsesie pentru Harry Potter. Dacă tezele lui Granger erau atât de convingătoare, mă întreb de ce scrierile sale n-au fost preluate de oikumena ortodoxă și au rămas niște speculații de nișă nefrecventate aproape de nimeni? Pe lângă toate acestea, expresia "autor ortodox" nu reprezintă o garanție până la confruntarea cu probele. Să nu uităm că și Eutihie, Arie, Nestorie și alți ereziarhi au fost inițial tot "autori ortodocși", ba unii dintre ei chiar mari asceți și învățați.

În fine, observațiile de mai sus pot fi ignorate, dar o rog pe Fani să-i de-a o replică consistentă profesorului Iulian Damian, de la Facultatea de teologie din Iași, catedra de Istoria și Filozofia Religiilor, care a scris un articol foarte echilibrat pe tema "fenomenului Harry Potter".

http://www.saladelectura.cnet.ro/200...agheta-magica/
Multumesc pentru articol. L-am citit mai intai, o sa il studiez si daca am ceva inteligent de spus (sau in fine, daca mi se pare mie inteligent :-) ) o voi face.
Am deja niste idei dar nu vreau sa le risipesc acum inainte sa le pun in ordine.

M-ar interesa daca ai putea sa regasesti studiile de care ziceai ca arata ca Rowling foloseste netraditional si alandala simbolurile. Nu am gasit nimic pe net.

Evident, faptul ca un autor se declara ortodox nu inseamna ca tot ceea ce ii iese din gura este ortodox. Am vrut numai sa semnalez ca exista si autori care fac parte din Biserica ortodoxa care analizeaza aceasta carte in directia pe care am propus-o eu.
De ce nu a facut mare valva teoria lui Granger in lumea ortodoxa? Este asta neaparat un criteriu ca teoria lui ar fi fantezista sau falsa?
Oare oricine spune ceva adevarat in lumea ortodoxa este direct aplaudat de tot restul?
Nu sunt de acord cu tot ce scrie Granger, dar linia generala nu mi se pare gresita. Diferenta principala intre Rowling si C.S. Lewis si Tolkien este epoca in care scriu: intre ei este o bucata de timp de vreo 50-60 de ani. Rowling este 'postmoderna', si evindent nu poate trata in acelasi fel teme traditionale.

Raman la ideea ca ar trebui sa ne bucuram sa-l gasim pe Hristos oriunde. Inclusiv intr-un roman 'pentru popor' de tip postmodern.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Citatul din Biblie care v-a marcat viata florina_drossu Despre Sfanta Scriptura 51 24.04.2014 21:33:38
Amintiri din copilarie. Ce fel de roade ati vazut la alti crestini care v-au placut spre_rasarit Generalitati 12 24.09.2011 11:07:25
Documentare care ne-au placut NeInocentiu Generalitati 3 10.09.2011 12:01:06
ce nume v-ar fi placut sa aveti? podolski_2 Generalitati 92 12.08.2010 23:09:07
Carte aureliapopescu Stiri, actualitati, anunturi 2 03.11.2009 11:39:49