Voi ati adopta un copil?

[sophia]

Am observat ca multi sfatuiesc aici lumea sa adopte copii si sa nu foloseasca alte metode.
Voi ati adopta un copil?
Cei care aveti deja copii acasa, ati adopta? Si voi de ce n-ati facut-o (inca), sau de ce n-o faceti?
De ce preferati sa faceti copii, in loc sa adoptati?
Vreau sa stiu ce ganditi voi despre adoptie si daca ati analizat problematica.

[MarinaAlca]

În prealabil postat de sophia

Voi ati adopta un copil?

Da, cu toata convingerea as adopta.

În prealabil postat de sophia

Si voi de ce n-ati facut-o (inca), sau de ce n-o faceti?

Din 2 simple motive:
1.banii
2.dezaprobarea partenerului

[elom]

Când am să mă căsătoresc (dacă am să mă căsătoresc vreodată) vreau să adopt un copil.

[cristiboss56]

În prealabil postat de sophia

Am observat ca multi sfatuiesc aici lumea sa adopte copii si sa nu foloseasca alte metode.
Voi ati adopta un copil?
Cei care aveti deja copii acasa, ati adopta? Si voi de ce n-ati facut-o (inca), sau de ce n-o faceti?
De ce preferati sa faceti copii, in loc sa adoptati?
Vreau sa stiu ce ganditi voi despre adoptie si daca ati analizat problematica.

De ce nu o faci ? Spui că-ţi doreşti un copil . Nu poţi să-l ai , de ce nu înfiezi unul ? De ce ? Important este ce face vecinul de peste gard , sau ce-ţi doreşti tu ? Ce aştepţi ? O părere , un nou şir de întrebări făr de sfârşit precum obişnuieşti ?

[MarinaAlca]

În prealabil postat de cristiboss56

De ce nu o faci ? Spui că-ţi doreşti un copil . Nu poţi să-l ai , de ce nu înfiezi unul ? De ce ? Important este ce face vecinul de peste gard , sau ce-ţi doreşti tu ? Ce aştepţi ? O părere , un nou şir de întrebări făr de sfârşit precum obişnuieşti ?

De fiecare data cand vine in discutie subiectul adoptie, gandul imi fuge, involuntar, ca o reflectie, la ciudata poveste a prietenei mele... a facut timp de 10 ani si FARA SUCCES, tratament ptr feritilizare in vitro.La capatul celor 10 ani, obosita de atata lupta, a decis sa adopte o fetita.
Imediat dupa finalizarea adoptiei a ramas insarcinata ca prin minune!!!
Iar acum este mama a 2 reusiti copilasi:o fetita si un baiat.

[cristiboss56]

În prealabil postat de MarinaAlca

De fiecare data cand vine in discutie subiectul adoptie, gandul imi fuge, involuntar, ca o reflectie, la ciudata poveste a prietenei mele... a facut timp de 10 ani si FARA SUCCES, tratament ptr feritilizare in vitro.La capatul celor 10 ani, obosita de atata lupta, a decis sa adopte o fetita.
Imediat dupa finalizarea adoptiei a ramas insarcinata ca prin minune!!!
Iar acum este mama a 2 reusiti copilasi:o fetita si un baiat.

Să-i trăiască !

[sophia]

Ca de obicei Cristiboss. Tu nu raspunzi, dar lovesti mereu in altii.
Uite am sa raspund si eu la intrebare.
M-am gandit mult la adoptie si m-am informat.
N-am putut sa adopt pentru ca nu avem bani si pentru ca nu indeplineam niste conditii (varsta, alte cerinte etc.).
In Romania s-a schimbat si legea intre timp si este f.greu sa adopti daca nu indelinesti anumite conditii.
La toate astea s-au adaugat niste ganduri si spaime.
Am intrebat diversi in jurul meu care au adoptat si experientele nu sunt asa pozitive. Sunt copii cu traume, chiar boli, cu un bagaj genetic.
Mai tarziu, cand afla adevarul vor sa plece sa-si caute familia naturala, sufera o deceptie (nu sunteti parintii mei, de ce sa fac cum vreti voi, etc.).
Si te trezesti tu insuti ca parinte in soc.
Este o responabilitate mai mare decat pentru copiii proprii.
Pentru un copil din alta lume trebuie sa inveti si tu lumea aceea si sa-l tii mereu in contact cu ea (limba, traditii, cultura, religie, tara).
Iar copiii din alte lumi trebuie stiut ce acceptanta vor avea acolo unde ii aduci.
Nu este usor sa adopti, oricat de drag ti-ar fi.

Acum raspunde si tu Cristiboss. Ai spus ca ai mai fi vrut un copil si nu s-a mai putut.

[nela_27]

Mereu m-am gandit ca voi avea cel putin 3 copii. Si am aproape 28 de ani, nu sunt casatorita inca dar nu mi-am schimbat parerea. Daca n-o sa pot avea copii, o sa depun toate eforturile pentru a-i adopta. N-o sa ma impiedice experientele neplacute ale altora sau gandul ca vor pleca sa-si caute adevaratii parinti, eu ii voi creste ca si cum ar fi ai mei. Sunt atatia copii abandonati care au nevoie de parinti...

[cristiboss56]

În prealabil postat de sophia

Ca de obicei Cristiboss. Tu nu raspunzi, dar lovesti mereu in altii.
Uite am sa raspund si eu la intrebare.
M-am gandit mult la adoptie si m-am informat.
N-am putut sa adopt pentru ca nu avem bani si pentru ca nu indeplineam niste conditii (varsta, alte cerinte etc.).
In Romania s-a schimbat si legea intre timp si este f.greu sa adopti daca nu indelinesti anumite conditii.
La toate astea s-au adaugat niste ganduri si spaime.
Am intrebat diversi in jurul meu care au adoptat si experientele nu sunt asa pozitive. Sunt copii cu traume, chiar boli, cu un bagaj genetic.
Mai tarziu, cand afla adevarul vor sa plece sa-si caute familia naturala, sufera o deceptie (nu sunteti parintii mei, de ce sa fac cum vreti voi, etc.).
Si te trezesti tu insuti ca parinte in soc.
Este o responabilitate mai mare decat pentru copiii proprii.
Pentru un copil din alta lume trebuie sa inveti si tu lumea aceea si sa-l tii mereu in contact cu ea (limba, traditii, cultura, religie, tara).
Iar copiii din alte lumi trebuie stiut ce acceptanta vor avea acolo unde ii aduci.
Nu este usor sa adopti, oricat de drag ti-ar fi.

Acum raspunde si tu Cristiboss. Ai spus ca ai mai fi vrut un copil si nu s-a mai putut.

Te inseli amarnic ca de obicei ! Tu insati te lovesti pe tine fara rost , deschizandu-ti mereu rana neimplinirii si doririi tale prin framaintari si multe si nesfarsite intrebari la ofurile tale . De nu vei reusi sa te reechilibrezi , sincer iti spun , ca nu-ti va fi bine , si in plus ii vei da peste cap si pe cei din jurul tau . Uita , te rog , aceasta "neamplinire" , pentru-ca nu esti singura si nici ultima din asta lume far de copiii . Nu esti cu nimic mai prejos decat altii din cauza acestei neampliniri ! Pricepe odata ! ! ! Cu acest of ai intrat pe acest forum , spunand mai tarziu ca te-ai obisnuit cu idea si ca nu mai discuti de asa ceva , dar tot tu redeschizi acest subiect ! nu-ti faci bine tie , iar daca tu nu ai grija de tine si de cele cu folos care sa te linisteasca psihic in primul rand , atunci cine crezi ca o sa te vindece ? Dumnezeu iti da , dar nu-ti baga in traista ! Sunt sigur ca neglijezi mai toti talantii primiti , indepartanu-te si de adevarata credinta si de cei din jurul tau , apropiati tie . Niciodata nu o sa-ti cant melodia care-ti place tie , ci cea cu folos ! Nu-i deajuns ca te minti pe tine ? Iti sunt oare de folos cuvintele mieroase sau sfaturile bune ? Usturimea unei palmuiri poate sa-ti aduca in cele din urma trezirea . Sa nu te astepti din partea mea la compasiune , pentru-ca compasiunea nu vindeca , iar tu ai nevoie grabnica de vindecare . Raspunzandu-ti la interogatoriul tau , daaaa mult am vrut sa mai am un copil ( o fata ) , pentru-ca am baiat , dar n-a fost sa mai fie , suferind o operati grea in urma cu doi ani , si asa sarcina ce a avut o cu baiatul , a fost una toxica si mult ne-am luptat sa-l avem . Cat despre infiere , eu vreau dar nu vrea ea . Din acest punct de vedere e dificila ca tine , dar in rest e painea lui Dumnezeu si nu stiu ce m-as fi facut fara ea . Ii multumesc Bunului Dumnezeu ca mi-a scos-o in cale in urma cu 26 de ani . Slava lui dumnezeu pentru toate ! ! ! ( si pentru bune si pentru mai putin bune, si pentru sanatate si pentru boala ) .

[coralina]

În prealabil postat de sophia

Ca de obicei Cristiboss. Tu nu raspunzi, dar lovesti mereu in altii.
Uite am sa raspund si eu la intrebare.
M-am gandit mult la adoptie si m-am informat.
N-am putut sa adopt pentru ca nu avem bani si pentru ca nu indeplineam niste conditii (varsta, alte cerinte etc.).
In Romania s-a schimbat si legea intre timp si este f.greu sa adopti daca nu indelinesti anumite conditii.
La toate astea s-au adaugat niste ganduri si spaime.
Am intrebat diversi in jurul meu care au adoptat si experientele nu sunt asa pozitive. Sunt copii cu traume, chiar boli, cu un bagaj genetic.
Mai tarziu, cand afla adevarul vor sa plece sa-si caute familia naturala, sufera o deceptie (nu sunteti parintii mei, de ce sa fac cum vreti voi, etc.).
Si te trezesti tu insuti ca parinte in soc.
Este o responabilitate mai mare decat pentru copiii proprii.
Pentru un copil din alta lume trebuie sa inveti si tu lumea aceea si sa-l tii mereu in contact cu ea (limba, traditii, cultura, religie, tara).
Iar copiii din alte lumi trebuie stiut ce acceptanta vor avea acolo unde ii aduci.
Nu este usor sa adopti, oricat de drag ti-ar fi.

Acum raspunde si tu Cristiboss. Ai spus ca ai mai fi vrut un copil si nu s-a mai putut.

Draga sora, daca dorinta-ti de a avea copii este coplesitoare, nu mai stai sa faci calcule - daca e bolnav, daca are zestre genetica viciata, daca vrea sa-si caute parintii naturali cand creste, samd. Daca vrei acel copil, treci peste toate gandurile si spaimele, spui "Doamne-ajuta", il iei de manuta si pornesti cu el in viata!
Nici chiar avand propriul tau copil nu-ti poate garanta nimeni pe lumea asta ca totul va merge "ca la carte"! Iar tu zici ceva de genul: daca e adoptat, macar sa fie in "perfecta stare de functionare" (sanatos), sa fi provenit din parinti inteligenti, asadar sa fie destept, sa se supuna intru totul voii noastre - a parintilor adoptivi si sa ne mai si ramana dator pe veci pentru ca l-am luat in familia noastra!
Mie toate astea imi suna a targuiala, e ca la piata, ai grija sa nu te insele comerciantul, sa-ti dea un produs perfect care sa-ti satisfaca pe deplin dorintele.

Doamne-ajuta!