SPOVEDANIA unui pacatos

[anita]

În prealabil postat de vsovi

domnule, nici n-am citit mai departe, ca daca e vorba de broshurica, asta ma trimite cu gandul la sectantzi, iar la sectantzi sunt vorbe, vorbe shi iar vorbe culese de la ortodocsie probabil shi redate tacticos pentru diferite scopuri, de exemplu sa ma cred deja mantuit daca fac parte dintr-o gashca... de hotzi bineintzelels... de suflete.

Am inteles ca sunt scrise de un epicop ,mi se par foarte bune aceste invataturi ,ne arata cum trebuie sa fim si cum trebuie sa nu fim,nici vorba de sectanti.
Eu te rog sa mai scrii ,mi se par ziditoare.
Imi place definitia Curatiei inimii.

[sia]

În prealabil postat de OvidiuO

18. Crestinul adevarat iubeste pe vrajmasii sai.

Dar eu ii urasca si sunt gata sa le fac rau oricand as avea ocazia. In mine este o dospitura a rautatii. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului, si ajuta-mi cu harul Tau sa iubesc vrajmasii, caci am nevoie de ei. Acestia ma ajuta sa-mi cunosc puterea rautatii mele innascute si necesitatea iubirii celei harice, fara de care nu se poate ajunge la asemanarea cu Dumnezeu, Soarele care straluceste asupra celor buni si a celor rai.

Multumesc din suflet ptr. tot ce-ai scris .Interventiile tale sunt intotdeauna cu folos (cel putin ptr,mine ! ) asa ca ..mai scrie .

[OvidiuO]

În prealabil postat de vsovi

domnule, nici n-am citit mai departe, ca daca e vorba de broshurica, asta ma trimite cu gandul la sectantzi, iar la sectantzi sunt vorbe, vorbe shi iar vorbe culese de la ortodocsie probabil shi redate tacticos pentru diferite scopuri, de exemplu sa ma cred deja mantuit daca fac parte dintr-o gashca... de hotzi bineintzelels... de suflete.

:)am spus brosura cu sensul de carticica.:)Contine 86 de file si este o carticica scrisa de Episcopul Porfirie Uspenski - crestin ortodox, rus, carte tiparita cu binecuvantarea Prea Sfintitului Parinte Galaction Episcopul Alexandriei si Teleormanului - editura cartea Ortodoxa, Bucuresti 2006....Ed.Sophia. - traducere din limba rusa...de Eugeniu Rogoti.
Doamne ajuta !

[vsovi]

Nu shtiu de ce dar mie imi pare carticica ingerului din apocalipsa, care trebuie mancata, ea v-a fi in gura ta dulce ca mierea, dar itzi v-a amara pantecele.... poate fi doar o spaima de a mea care vede in orice impliniri apocaliptice, dar tind sa cred ca ar putea fi.... se gaseshte in librarii? sau de unde poate fi cumparata? ca asta nu este carticica legionara care vroia ea sa para carticica ingerului apocaliptic, ci am impresia ca asta chiar este aia care se proorocise ca va fi.... poate ma inshel... trebe cercetare in cercetare... (in ochi!) ca mereu itzi fug ochii cam ca ochii mortului :D

[C-tin]

Interesante aspecte ale spovedaniei!
Si cred ca nu numai spovedania ar trebui sa sune asa ci si propria noastra pocainta intima ...

[OvidiuO]

:)daca m-ai pus sa caut mai Ovi, acum iaca uite aici:
http://www.librariasophia.ro/cartea-carte/1375-spovedania-unui-pacatos-porfirie-uspenski,-episcop.html

[OvidiuO]

:)pai sa continuam acum.
Evanghelia le spune celor care patimesc: "Bucurati-va si va veseliti, caci plata voastra multa este in ceruri"., dandu-le acestora de inteles ca cel mai bine este sa patimesti inaintea lui dumnezeu, Care le vede pe toate si Care ti-a pregatit plata, iar nu sa te plangi de cei care iti provoaca durerile.

Dar eu ma plang tot timpul de cei care ma fac sa sufar, dorind astfel sa-mi treaca, dar, de fapt, mai rau imi fac, caci pacatuiesc si ii fac sa cada pe cei carora ma plang. Caci spunandu-le lor despre suferintele mele, ii fac si mai groaznici pe raufacatorii mei in ochii prietenilor si atunci simt si mai mult durerea ranilor inimii mele; ma indreptatesc, de parca eu nu as avea nici o vina, punand greutati mari pe umerii altora, iar compatimirea care se naste in ascultatori se transforma adesea in acuzarea si judecarea partii adeverse. Cate fapte rele sunt in actiunea mea?! Si toate acestea dovedesc ca nu se poate gasi printr-o astfel de cale linistea si ca trebuie sa stiu si cum sa ma plang. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului, si binecuvanteaza-ma sa sufar in liniste, zicand rugaciunea Mantuitorului: "daca este posibil, sa treaca acest pahar de la Mine, iar daca nu se poate, faca-se voia Ta".

[OvidiuO]

Dupa cuvantul Evangheliei, stim ca sunt fericiti facatorii de pace, caci acestia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

Dar eu, blestematul, ma cert cu multi si pe altii ii fac sa se certe: pe sot cu sotia, pe frate cu sora, pe sef cu angajatul. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului si imblanzeste naravul meu cel rau si crud.

[OvidiuO]

21. Crestinul adevarat ii iubeste pe toti cei care sunt aproape de el: rudele, prietenii si cunostintele. Ii iubeste in Dumnezeu, iubeste chipul lui Dumnezeu din acestia si acel har al Domnului care le este dat lor dupa masura credintei lor; ii iubeste cu neajunsurile lor, datorita virtutilor pe care le au, si de aceea dragostea pentru acestia, desi nu neaparat inflacarata, este totusi continua.

Dar dragostea mea este inabusitoare si imediata si nu tine mult deoarece nu este decat dragostea mea largita pentru mine insumi, fiindca in ceilalti eu ma iubesc pe mine si ceea ce as putea obtine de la ei. Atunci cand observ ca nu sunt ceea ce vreau eu sa fie, ori nu ma compatimesc in necaz, ori sunt prea severi, ori isi pun sperante desarte in mine, ori ma dezamagesc, ma racesc la inceput, apoi nu ii mai iubesc deloc, iubindu-ma doar pe mine insumi sau caut printre ceilalti pe unii care sa ma laude pentru vrednicia mea. O, Doamne, Care miluiesti pe cei iubitori si pe cei ce nu Te iubesc, iarta-mi nestatornicia iubirii.
Intelepteste-ma si binecuvanteaza-ma sa-i iubesc pe toti datorita Tie, Creatorului si Mantuitorului lor, si datorita unor trasaturi bune pe care acestia le au. Slabeste iubirea mea de sine, cea care imi cauta inchinatori si admiratori si care nu se satura cu nici un fel de tamaie adusa, ca sa nu ajung pana la acel moment cand oamenii nu mai iubesc pe aproapele, ci se ocupa doar de ei. Mi-e frica de un astfel de viitor, fa ca aceasta frica sa fie totdeauna in mintea mea.

[OvidiuO]

22. Crestinul adevarat nu este interesat de bunurile altuia si nu invidiaza;este compatimitor fata de cei nenorociti, milostiv cu cei sraci si bun cu cei care-l inconjoara.
Pe prietenii sai ii iubeste sincer si ii apara intotdeauna, iar favorurile acestora le recompenseaza cu darnicie. Nici iubirea de sine, nici mandria, nici asteptarea cu infrigurare a onorurilor nu-i alunga curatia si bunatatea, deoarece el savarseste toate faptele bune in numele lui Dumnezeu, care este Iubire.

Dar eu, de nu fur bunurile altcuiva, atunci fac avere in mod necinstit sau invidiez bunastarea aproapelui meu. Eu sunt bogat, dar zgarcit; chiar daca imi pare rau de cei saraci, nu ii ajut sau le dau foarte putin, traind mai mult pentru placerea mea. Le dau saracilor ajutor doar intamplator, nu am o suma anuala pe care ar trebui s-o dau celor care sunt in nevoi. Nu-i recompensez asa cum se cuvine pe cei care ma inconjoara si care si-au petrecut tineretea ca sa ma creasca. Iau apararea prietenilor apropiati fara tragere de inima, ca sa nu mi se intample mie ceva rau, ingrijindu-ma de linistea mea.
Se intampla sa le dau multe daruri strainilor, iar rudelor mele apropiate foarte putin.
Se intampla ca ,mila mea sa nu dea roade din cauza lenei, a supararilor, a mandriei ori a judecarii celui sarac. O, Doamne, milostiv fii mie, pacatosului, caci nu am o inima buna si curata, ci curateste-o Tu si intareste-o spre fapte bune.