![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#71
|
||||||||||||
|
||||||||||||
![]() Citat:
Pentru a statornici o "zi nouă de sărbătoare" este nevoie mai întâi ca cea veche să fie abrogată, lucru ce nu s-a petrecut (nici nu era posibil din moment ce cerul și pământul încă n-au trecut. Marc.13,31). Și ar mai fi un aspect important: orice testament intră în vigoare odată cu moartea autorului, după aceea orice operare în el nu mai este posibilă. Noul Testament (Noul Legământ) al Domnului nostru Iisus Hristos a intrat în vigoare la moartea Sa pe cruce (după ce în prealabil a fost inaugurat la Cina cea de Taină), oricine încearcă schimbarea zilei de odihnă după acea dată se face vinovat de fals în acte publice [divine]. Hristos n-a făcut-o în decursul vieții Sale pământești, apostolii n-au făcut-o, Constantin cel Mare este primul ce a dat porunca duminicală. Orice comentariu cred că e de prisos... Citat:
Citat:
Citat:
1. Hristos n-a venit să distrugă Legea (cu sabat cu tot). Mat.5,17 2. Nimbul de sfințenie i l-a acordat încă la Creațiune. Facerea 2,3 3. Sabatul nu a fost simbol al vechiului legămînt. Aici va trebui să dai tu referința. Citat:
Citat:
Citat:
Însăși această cifră 7 ar trebui să dea de gândit celor ce desacralizează porunca divină, accepând mai bine o zi de odihnă ce poartă marca zeului soare (nu te repezi cu argumentul Învierii, Hristos n-a înviat în fiece duminică!). Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Aici sunt din nou de acord cu tine. Duminica (o vreme în paralel cu sâmbăta) era deja ținută de o mare parte din creștinătate. Însă decretul, porunca, apare pentru prima dată atunci (321 d.Hr.). |
#72
|
||||
|
||||
![]()
Multi sustin ca ziua de odihna este ziua in care D-zeu s-a odihnit de toate lucrurile Sale...O fi oare adevarat, are D-zeu nevoie de odihna?
Facere 1, 2. Și a sfârșit Dumnezeu în ziua a șasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua a șaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut. La Ioan 5, 17 se spune: "Dar Iisus le-a răspuns: Tatăl Meu până acum lucrează; și Eu lucrez". Aici se vede ca D-zeu lucreaza continu, nu se mai odihneste, ca Iisus nu a spus ca sase zile Tatal Meu lucreaza , iar a saptea se odihneste... Conform capitolului 2 din Facere vedem ca D-zeu nu s-a odihnit ci a lucrat mai departe, nu a intrerupt lucrarea. Dupa facerea omului se spune ca D-zeu S-a odihnit, iar apoi iarasi se spune ca a facut EDENUL si l-a asezat pe om acolo. Ce nu inteleg, de ce exista un interval despartitor intre facerea omului (ziua a 6-a) si facerea gradinii EDENULUI, adica perioada de odihna. Se continua planul de lucru a lui D-zeu si in ziua a 8-a? Iesire cap 31. 12. Și a mai vorbit Domnul cu Moise și a zis: 13. "Spune fiilor lui Israel așa: Băgați de seamă să păziți zilele Mele de odihnă, căci acestea sunt semn între Mine și voi din neam în neam, ca să știți că Eu sunt Domnul, Cel ce vă sfințește. 14. Păziți deci ziua de odihnă, căci ea este sfântă pentru voi. Cel ce o va întina, acela va fi omorât; tot cel ce va face într-însa vreo lucrare, sufletul acela va fi stârpit din poporul Meu; 15. Șase zile să lucreze, iar ziua a șaptea este zi de odihnă, închinată Domnului; tot cel ce va munci în ziua odihnei va fi omorât. 16. Să păzească deci fiii lui Israel ziua odihnei, prăznuind ziua odihnei din neam în neam, ca un legământ veșnic. 17. Acesta este semn veșnic între Mine și fiii lui Israel, pentru că în șase zile a făcut Domnul cerul și pământul, iar în ziua a șaptea a încetat și S-a odihnit". In aceste versete se vede ca ziua a saptea, Sabatul, a fost ziua de odihna randuita pt evrei: Să păzească deci fiii lui Israel ziua odihnei. |
#73
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Și da, Dumnezeu a lucrat în continuare, El nu obosește ca să aibă nevoie de odihnă. S-a odihnit în ziua a 7-a doar pentru a ne servi de model. Isaia 40,28 |
#74
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Tu crezi ca zilele creatiei a dura 24 de ore? cf. "si a fost seara , si a fost dimineata...ziua X" |
#75
|
||||
|
||||
![]()
Ciu sa serveasca model, noua sau evreilor cf Iesire 31?
|
#76
|
|||
|
|||
![]()
"Orice instituție divină trebuie să aibă girul aprobării lui Dumnezeu, care se traduce în cazul acesta prin poruncă, ca să fiu mai explicit. Ori duminica nu are această aprobare."
Interesant rationament, doar ca nu stiu cat e de autentic. De unde l-ai preluat? Oricum daca ar fi sa ne luam dupa Ieremia 31,31-33 (31. Iată vin zile, zice Domnul, când voi încheia cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda legământ nou. 32. Însă nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinții lor în ziua când i-am luat de mână, ca să-i scot din pământul Egiptului. Acel legământ ei l-au călcat, deși Eu am rămas în legătură cu ei, zice Domnul. 33. Dar iată legământul pe care-l voi încheia cu casa lui Israel, după zilele acela, zice Domnul: Voi pune legea Mea înăuntrul lor și pe inimile lor voi scrie și le voi fi Dumnezeu, iar ei Îmi vor fi popor.) ar reiesi ca legea cea noua e ceva mult mai profund decat o simpla porunca, e ceva de altfel dumnezeiesc, care nu mai are nevoie de formalitatea, de contabilitatea dictarii unei porunci oarbe, pentru ca e scris in inima credinciosilor. Legea cea veche a cam fost abrogata. Testamentul Nou a "invechit" pe cel dinaintea lui, numit "Vechi", si a innoit toate vechile asezaminte, intre care, desigur, si sambata. Asezamantul vechi nu era desavarsit; el era mai mult ca o umbra, o icoana (Evr., 10, 1; Col., 2, 16-17). Iata pentru ce a trebuit sa se intemeieze "...un Testament mai bun", "...un Testament Nou" (Evr., 8, 5-8). "Si zicand "unul Nou" Domnul a invechit pe cel dintai" (Evr., 8, 13), care a fost pus numai la "vremea indreptarii", adica pana cand avea sa fie indreptat si desavarsit de altul nou (Evr., 9, 10 ; 10, 9). "Caci daca Testamentul cel dintai ar fi fost fara prihana, nu s-ar fi cautat loc pentru al doilea" (Evr., 8, 7 ; Gal., 2, 21). Iar pentru al doilea, toate cele ale Vechiului Asezamant "...au trecut, iata, toate s-au facut noi" (II Cor., 5, 17). Odata cu celelalte asezaminte ale Legii Vechi a fost scoasa din vigoare si inlocuita si sarbatoarea sabatului (Rom., 7, 1-6; Gal., 2, 18-19). Mantuitorul n-a stricat Legea si proorocii, sau, in general, Vechiul Testament, ci numai l-a inlocuit cu Cel Nou, care este desavarsirea celui Vechi. Testamentul cel Vechi - dupa cum s-a aratat si mai sus - a avut numai un rol de invatator, spre a pregati omenirea pentru primirea lui Mesia: "Astfel ca Legea ne-a fost noua calauza spre Hristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta. Iar daca a venit credinta, nu mai suntem sub calauza" (Gal., 3, 24-25). Mantuirea noastra nu mai atarna de implinirea faptelor poruncite de Testamentul Vechi sau de tinerea sambetei, ci de credinta in Iisus, Mantuitorul nostru. Prin Iisus Hristos, Legea (Testamentul Vechi) s-a implinit si a incetat. "Caci Hristos este sfarsitul Legii, spre indreptarea a tot celui care crede" (Rom., 10, 4). Legea Veche a tinut numai pana la Ioan Botezatorul, ultimul pregatitor al venirii lui Hristos (Matei, 11, 13). Prin urmare, cuvintele Mantuitorului: "Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii" au acest inteles: Eu n-am venit impotriva Legii si a proorocilor, sau: Venirea Mea nu ii este ceva strain, ci, dimpotriva, ea este in deplin acord atat cu Legea lui Moise, cat si cu invatatura, din celelalte carti ale proorocilor (Vechiului Testament), in acest chip, Legea se implineste desavarsit prin Mine - adica prin venirea Mea - deoarece aceasta venire a Mea este insasi tinta ei (Rom., 10, 4). Iar cuvintele prin care Mantuitorul spune ca nu va trece o iota sau o cirta din Lege pana ce nu se vor face toate, se refera la implinirea lucrurilor proorocite despre El, care s-au implinit intocmai - pana la incheierea Noului Legamant facut prin Sangele Sau si instituit in seara Cinei celei de Taina, Cand legamantul Vechiului Testament a luat sfarsit. Dupa ce a mancat cu ucenicii Sai, Mantuitorul a luat paharul si l-a dat lor zicand: "Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi" (Luca, 22, 20). "Tu încerci să minimalizezi aria Lui de autoritate, prezentându-L ca pe un fel de mic zeu Cronos." - nu am dorit sa transmit un asemenea mesaj. nu stiu de unde ai inteles tu asta. eu doar am spus ca Hristos confera acelasi statut atat sambetei, ca celorlalte zile ale saptamanii spunand ca este "Domn si al sambetei". "3. Sabatul nu a fost simbol al vechiului legămînt. Aici va trebui să dai tu referința." Uite referinta: "Sa pazeasca deci fiii lui Israel sambata, praznuind ziua odihnei din neam in neam, ca un legamant vesnic. Sa fie aceasta semn vesnic intre Mine si fiii lui Israel..." (Ies., 31, 16-17). "Sa pazeasca fiii lui Israel sambata, praznuind ziua odihnei din neam in neam, ca un legamant vesnic. Si sa fie aceasta semn vesnic intre Mine si fiii lui Israel, pentru ca in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, iar in ziua a saptea a incetat si S-a odihnit" (Ies., 31, 16-17). Dumnezeu nu identifica nici pe departe aici ziua a 7-a din Facere cu sabatul. E evident ca sabatul e instituit doar ca o amintire a Creatiei, e doar un simbol al zilei a 7-a a Creatiei, dar in nici un caz nu se identifica cu ea. "Sistemul săptămânal este un sistem prin excelență dumnezeesc (la care omul n-a participat cu nimic), " Pe ce te bazezi cand zici asta? Sa nu dai argumentul ca in 6 zile a facut Dumnezeu cerul si pamantul, iar in a 7-a s-a odihnit pentru ca nu tine. Dupa cum am spus, primele capitole ale facerii au caracter mitologic si sunt intesate cu o serie de simboluri greu de descifrat. In nici un caz "zi" nu are semnificatia de intervalul de timp cuprins in 24 de ore. Ai putea reformula, spunand ca intr-adevar sistemul saptamanal nu e "prin excelenta" dumnezeiesc, dar radacinile lui sunt fara indoiala din Facere. Da, ai avea perfecta dreptate, dar in acest caz omul si-ar aduce la randu sau contributia si in consecinta sistemul s-ar relativiza. "Periculoasă teorie, ce te duce direct la acceptarea darwinismului!"- argumenteaza. "Însăși această cifră 7 ar trebui să dea de gândit celor ce desacralizează porunca divină," Prin semnificatia cifrei 7 am dorit sa accentuez faptul ca aceasta cifra e doar un simbol prin care Dumnezeu decide sa se manifeste. Goethe zice ca "tot ce-i vremelnic e doar simbol" 7 e ceva vremelnic, e doar un simbol, astfel ziua a 7-a din timpul cronologic nu e tot una cu aceea din timpul primordial, din illo tempore. E doar un simbol al ei, ca ceva vremelnic. E asadar o greseala sa duci la rangul de absolut ceva vremelnic. (si mai repet inca o data: sabatul e doar un simbol al zilei a 7-a a creatiei, in nici un caz nu e cei doi termeni nu au acelasi inteles). "accepând mai bine o zi de odihnă ce poartă marca zeului soare (nu te repezi cu argumentul Învierii, Hristos n-a înviat în fiece duminică!)." Nici nu s-a pus problema ca Hrisos ar invia in fiecare duminica la propriu, dupa cum Creatia nu se desavarseste in fiecare sambata la propriu. Sf. Liturghie e o anamneza, e o iesire "de sub teroarea timpului"(M. Eliade). "Participarea religioasă la o sărbătoare implică ieșirea din durata temporală „obișnuită“ și reintegrarea în Timpul mitic actualizat de acea sărbătoare. Timpul sacru este deci mereu recuperabil și repetabil la nesfîrșit.""Tot așa cum o biserică înseamnă o ruptură de nivel în spațiul profan al unui oraș modern, slujba religioasă care are loc înăuntrul ei înseamnă o ruptură în durata temporală profană: nu mai este prezent Timpul istoric actual, timpul trăit, de pildă, pe străzile și în casele din jur, ci Timpul în care s–a desfășurat existența istorică a lui Iisus Hristos, Timpul sfințit prin predicile, patimile, moartea și învierea lui Hristos."(M. Eliade-sacrul si profanul)Eliade practic teoretizeaza o traire profunda pe care o are fiecare credincios la Sf. Liturghie. Bineinteles ca pare ceva paradoxal, absurd, dar de altfel, acesta e modul de manifestare al divinitatii(iertarea, iubirea, jerfa interpretate in exclusivitate rational apar ca nebunie, si totusi sunt singurele cai de a accede in Inparatia Cerurilor). "Poți garanta că nu a fost așa? După ce l-a făcut pe om crezi că El a ieșit la "pensie"?" Nu vreau sa zic ca a iesit la pensie sau ca nu a mai lucrat. Vreau doar sa zic ca nu a mai creat. Am folosit "sacrul si profanul" de M. Eliade si articolul "despre serbarea duminicii in locul sambetei". Doamne ajuta. |
#77
|
|||
|
|||
![]()
Ati inceput sa discutati iar despre zile, ca ar fi una sau alta, pana la urma ce e asa de greu sa respecte cineva ziua a saptea conform Scripturii, iar in prima zi a saptamanii sa se bucure ca a inviat Domnul daca vrea. Avem asa o ingustime uneori, avem impresia ca numai evreii sau adventistii au in vedere odihna de sabat, cand de fapt eu cred ca unii "o tin" cum se spune, fara sa faca mare caz din asta, poate nici nu realizeaza. In aceasta zi de odihna activa, ca nu de stat degeaba e vorba aici, Mantuitorul strabatea sate, cetati, comunitati de oameni, lua pulsul societatii in care traia, nu doar lua o portie din Cuvantul lui Dumnezeu si apoi venea repede acasa. Pana la urma, ce dezbatem, in ce zi sa mergem la biserica? Asta e important? Dar sa mergem fratilor si martea si joia daca avem timp. Simbolul odihnei la Dumnezeu transcede o zi de 24 de ore, Creatorul vrea sa ne stie intrati 7 zile din 7 in aceasta odihna. Va rog sa observati in Geneza ca la toate zilele spune "A fost o seara si a fost o dimineata", dar la ziua a saptea nu mai zice. Dumnezeu vrea sa fim in odihna Sa permanent, sa fim in comuniune cu El mereu, pe tot parcursul saptamanii, nu doar o zi. Ziua de odihna saptamanala e o aducere aminte a acestui lucru. De aceea zice "Adu-ti aminte", stia Dumnezeu ca uitam repede.
Legea lui Dumnezeu reprezinta un ideal dupa care omul firesc nu poate trai, nu are cum. Chiar omul cel nou, reabilitat de Dumnezeu are dificultati, apostolul Pavel spune ca la nivel mental, de principiu ii place legea lui Dumnezeu, dar in practica vede altceva, totusi nu da cu legea de pamant ci o accepta asa cum este. El nu zice, "Imi place legea lui Dumnezeu, mai putin porunca a 2-a sau a 4-a sau a 6-a". Tot apostolul mai zice "Calcati pe urmele mele intrucat si eu am calcat pe urmele lui Isus Cristos". Asta inseamna ca a urmat pe Domnul in toate privintele. Cati dintre noi ar avea curajul sa vina sa spuna unui prieten sau cuiva "Uite, eu urmez pe Dumnezeu, calc pe urmele Domnului, fa si tu la fel". Apostolul Pavel nu se joaca cu cuvintele cum cred unii, nu este antinomist, uite legea, ba nu e legea. El subliniaza foarte clar ca nu e treaba omului sa se bage peste ce spune Dumnezeu, ce spune Creatorul e sfant. Ca omul nu poate respecta intru-totul, asta e altceva. Prin credinta desfiintam legea? Nicidecum, spune apostolul, sub nici o forma, Doamne fereste. "Daca ma iubiti, veti pazi poruncile Mele" zice Domnul. Aicea nu spune "veti pazi mai putin alea care nu va plac voua sau cu care nu ati fost obisnuiti". O sa vina si o sa intrebe cineva:"Da', ce ma tu le tii pe toate?" Fireste ca nu, dar stiu ca este necesar sa am in vedere tot ceea ce spune Dumnezeu, chiar daca implinesc la ora aceasta sau nu. Legea lui Dumnezeu va fi aceeasi mereu, fie ca ne place, fie ca nu. Nu are rost sa ne mintim singuri ca s-a desfiintat ca doar nu s-a dat liber la adulter, furat etc. De fapt pentru unii s-a dat. Asa e si cu porunca a 4-a. Lasati-o fratioare acolo unde e, daca Dumnezeu a decis sa o puna intre cele zece, cu ce va deranjeaza ca nu inteleg? Respecta cineva porunca aceasta asa cum trebuie? Nu. Si ce-i de facut? Sa ne uitam prin Scriptura sa vedem ce facea Mantuitorul. E simplu, dar mai greu de pus in practica, va zic din proprie experienta. Domnul spune "Odihna(sabatul) a fost facuta pentru om, si nu omul pentru Odihna. Logic. Cu alte cuvinte, Dumnezeu ofera odihna, dar nu o impune cu forta, daca vrea sa beneficieze cineva, El o ofera cu mare drag, daca nu, nu. In opozitie cu odihna se afla eforturile proprii si faptele prin care credem noi ca am putea plati mantuirea. Sa nu ne pacalim, aceasta tranzactie nu va avea loc niciodata. Last edited by almaris; 13.03.2010 at 13:10:52. |
#78
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Evreii au apărut pe scena istoriei abia după 2-3 milenii. |
#79
|
|||||||||||
|
|||||||||||
![]() Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Dacă Hristos nu a înviat în fiece duminică, binecuvântarea lui Dumnezeu rămâne săptămânal asupra sâmbetei, căci ce binecuvântează Dumnezeu e binecuvântat pe veci. 1Cron.17,27 Deși nu am dovezi concrete, nu pot să cred că Dumnezeu nu mai crează și în prezent. Nu-mi pot imagina un pictor ce a creat o singură capodoperă pentru ca în tot restul vieții lui să se ocupe doar cu ștersul prafului de pe tablou. Dacă creația pământului a fost salutată cu bucurie de alte lumi, n-aș crede că asemenea momente sublime nu s-au mai repetat ori nu se mai repetă și în alte locuri din vastul Univers. Iov 38,7 Last edited by tricesimusquintus; 13.03.2010 at 15:42:23. |
#80
|
|||
|
|||
![]()
[quote=Seraphim7;219360]Cateva intrebari pentru neoprotestanti si protestanti...
Eu nu ma pricep la discutii dogmatice. Invatatura pe care o cunosc este simpla, fara prea multa filozofie ... Am sa incerc sa raspund, si as vrea sa se tina cont de faptul ca voi spune doar ceea ce eu traiesc. Eu traiesc zilele vietii mele cu Hristos. Legatura mea cu El este una reala, concreta. Este tovarasul meu de drum. De ce as avea nevoie de altceva? Eu cred ca Hristos a murit pentru ca eu sa am o alta viata. Acolo pe cruce El a luat asupra Lui toate pacatele mele. Stiind ca sunt atat de iubita, de ce ar trebui sa mai umblu prin viata asta taraindu-ma si socotindu-ma lipsita de orice valoare? Moartea Lui pe cruce m-a facut sa inteleg ca in ochii Lui eu am valoare. Precum i-a iertat lui Saul crimele si l-a transformat in Pavel, dandu-i o alta viata, la fel a procedat si cu mine. Nu sunt apostol, dar sangele lui Hristos ma spala si ma sfinteste. Sunt sfintita nu pentru ca sunt fara de greseala, ci pentru ca Dumnezeu ma priveste prin Hristos, al carui sange ma sfinteste. Acest fapt ma impinge sa-mi doresc sa fiu un om mai bun. Lupta impotriva firii mele pacatoase este o lupta grea, dar tovarasia permanenta pe care o am cu Hristos, Hristosul ma schimba. Sunt om foarte diferit de cel care am fost in urma cu 4-5 ani. Hristos m-a eliberat si de robia non-valorii. Imi gasesc identitatea in El. Si procesul meu de vindecare si restaurare este in curs. Daca am gresit, vin inaintea Lui si El ma iarta ... Stiu ca Tatal meu din ceruri m-a creat cu un scop, ca pentru El eu nu sunt un accident, o intamplare. A avut un plan pentru mine, inca dinainte de a ma pune in pantecele mamei mele. Cum sa nu-l iubesc si sa nu-l cinstesc pentru cata iubirea mi-a aratat? Nu-mi doresc decat sa-L slujesc si sa umblu pe calea pe care El a pregatit-o pentru mine. Iar Duhul Sfant e managietorul meu. E soapta lina din sufletul meu, care-mi spune ce este mai bine sa aleg. Este cel care da roade in mine. Pentru ca nu as putea iubi, ierta, incuraja daca nu mi-ar fi dat El toate aceste lucruri... Asa arata viata mea alaturi de Dumnezeu ... De ce as avea nevoie de ceva mai mult, orice ar fi acel ceva ...? |
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Intrebari pentru adventisti, baptisti si penticostali | Anca-Miha | Secte si culte | 1268 | 12.07.2016 02:44:25 |
Cateva intrebari pentru sfintii preoti si crestini | RafaelMiticaPitulice | Despre Sfanta Scriptura | 25 | 02.08.2011 10:01:17 |
O intrebare pentru neoprotestanti si nu numai. | gabriel 30 | Generalitati | 34 | 23.06.2010 16:35:35 |
Cateva cuvinte despre "catolici" + cateva dogme | andrei_im | Biserica Ortodoxa in relatia cu alte confesiuni | 8 | 21.02.2010 16:06:08 |
|