Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 06.01.2009, 12:25:14
costel's Avatar
costel costel is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.09.2006
Mesaje: 4.834
Implicit Steaua de la Bethleem

Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "N-a fost stea, ci o putere nevazuta care a luat chip de stea. Ca n-a fost una din stelele cele multe, dar, mai bine spus, dupa parerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevazuta, care a luat chip de stea, se vede in primul loc din mersul ei. Nu este vreo stea care sa mearga pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem ca si soarele si luna si toate celelalte stele merg de la rasarit la apus; steaua aceasta, insa, mergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fața de Persia. In al doilea loc, si din timpul in care s-a aratat putem vedea ca steaua aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua in amiaza mare pe când stralucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; ca luna depaseste in stralucire pe toate celelalte stele, dar când se ivesc razele soarelui, se ascunde indata si dispare. Steaua aceasta, insa, prin marimea stralucirii sale, a biruit si razele soarelui; stralucea mai tare decât ele; lumina mai puternic, desi era atâta lumina." (Sf. Ioan Gura de Aur, "Omilii la Matei")
Reply With Quote
  #2  
Vechi 06.01.2009, 13:01:57
Marius22 Marius22 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.07.2007
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.346
Implicit

Consider drept laudabila initiativa infiintarii acestui topic, cu atat mai mult cu cat in mediile stiintifice se sustine, pe baza unor dovezi a caror obiectivitate lasa uneori de dorit, ipoteza potrivit careia steaua de la Betleem nu reprezinta un fenomen supranatural, ci un fenomen natural. Redau mai jos continutul unui articol, pe aceasta tema, al parintelui Napoleon Nicolae Dabu.

Steaua Craciunului

Recent lumea intreaga a luat cunostinta de o asa-zisa descoperire stiintifica a unor astronomi australieni, care sustin ca detin un software (program de calculator) capabil sa recreeze cu fidelitate pozitia oricarui corp din univers, la orice data din ultimele mii de ani.

Pe baza acestui program de calculator, astronomi si cercetatorii australieni, in frunte cu Dave Reneke (redactor sef la revista Australia’s Sky & Space Magazine), au facut o seama de afirmatii in legatura cu steaua care i-a calauzit pe "magii de la Rasarit" (Matei 2, 2) spre pestera din Betleemul Iudeii.

1. In primul rand ei sustin ca programul recunoaste prezenta pe bolta cerului a unui astru neobisnuit in intervalul de timp 3 i. Hr. si 1 d. Hr.

2. Acest astru, insa, nu este unul de sine, nu are propria identitate asa cum o au stelele sau planetele din sistemul nostru solar, ci specialistii sustin ca ar fi o aliniere a planetelor Jupiter si Venus, fapt care ar fi dus la un plus de intensitate luminoasa.

3. Data la care s-a produs aceasta conjunctie Jupiter-Venus ar fi 17 iunie, ceea ce ar duce la infirmarea zilei de 25 decembrie, ca data a Nasterii Domnului Iisus Hristos .

4. Cercetatorul David Reneke a facut, de asemenea, doua afirmatii:
a. "Nu decretam ca este cu siguranta vorba despre steaua Craciunului, dar este cea mai plauzibila explicatie stiintifica din cate s-au formulat pana in prezent."
b. "25 decembrie este o data arbitrara pe care am acceptat-o, dar nu inseamna ca atunci s-a intamplat neaparat evenimentul, iar aceasta nu este o incercare de a defaima religia. De fapt chiar o sustine, aratand ca a existat intr-adevar un obiect stralucitor in acea vreme pe cerul Estului."

Cum trebuie sa privim rezultatul muncii acestor astronomi australieni?

In primul rand ei sunt de acord cu revelatia divina cuprinsa in Sfanta Scriptura (Matei 2, 2-10) atunci cand afirma ca pe bolta cereasca a aparut un astru neobisnuit. Ei se despart de cuvintele Scripturii atunci cand identifica acest astru cu conjunctia dintre Jupiter si Venus, sustinand ca "steaua de la Rasarit" nu are propria identitate, asa cum gasim in revelatia divina. Faptul ca steaua are propria identitate, ca este semnul providentei divine, se intemeiaza pe versetele 2, 7, 9 si 10 din capitolul al II-lea al Evangheliei dupa Sfantul Apostol Matei. Verbele folosite de evanghelistul Matei pentru a desemna activitatea stelei de la Rasarit - a se arata, a merge, a veni, a sta deasupra - demonstreaza faptul ca astrul are o identitate proprie, ca este semnul vointei si al puterii divine, care poate interveni providential in interiorul universului, fara sa-i afecteze structura sau evolutia.

In al doilea rand, astronomii australieni sustin ca data la care s-a produs aceasta conjunctie dintre Jupiter si Venus ar fi 17 iunie si astfel Craciunul nu este celebrat corect, "25 decembrie fiind o data arbitrara".

Aici vom da doua raspunsuri. Primul este legat de afirmatia cercetatorilor australieni, care afirma ca "nu decreteaza ca este cu siguranta vorba despre steaua Craciunului, dar ca este cea mai plauzibila explicatie stiintifica…". Deci daca ceea ce au descoperit este dubitabil, atunci nu avem nicio certitudine si astfel ceea ce dumnealor sustin este numai o ipoteza, la fel ca toate ipotezele care sustin ezoterismul contemporan, alimentat de ilustri anonimi creatori de romane pseudo-crestine sau de emisiunile anticrestine ale unor trusturi media specializate in stiinta si tehnica. Totodata este nevoie de timp ca programul (softul) dumnealor sa fie recunoscut si de alti cercetatori, oameni de stiinta, organizatii si institutii internationale.

Al doilea raspuns se refera la data Craciunului: 25 decembrie. Este foarte adevarat ca in Biserica primara toate sarbatorile gravitau, putem spune asa, in jurul sarbatorii Pascale, in jurul Mortii si Invierii Domnului Iisus Hristos (sarbatoarea Nasterii fiind de origine mai noua). Originea mai noua, cum spune parintele Ene Braniste in Liturgica Generala (pag. 157), nu inseamna ca Nasterea Fiului Domnului nu s-a celebrat cu o data fixa. Din contra, dovezile traditiei cuprinse in operele Sfintilor Parinti si ale scriitorilor bisericesti atesta faptul ca "in Apus cel putin de prin sec. III, Nasterea Domnului se serba, ca si azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechi traditii, dupa care recensamantul lui Cezar August, in timpul caruia Sf. evanghelist Luca ne spune ca s-a intamplat Nasterea Domnului (Luca II, 1 s.u.), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei).

Dupa Sf. Ioan Gura de Aur, traditia aceasta este foarte veche la Roma si acolo, spune el, Nasterea Domnului s-ar fi serbat de la inceput la 25 decembrie. Cam acelasi lucru afirma, putin mai tarziu, si Fericitul Ieronim, intr-o cuvantare tinuta de el la Ierusalim, in ziua de 25 decembrie; convingerea ca in aceasta zi S-a nascut Hristos, spune el, este veche si universala. De asemenea, dupa Fericitul Augustin, consensul Bisericii fixeaza ziua nasterii Domnului in ziua a opta a calendelor lui ianuarie (25 decembrie). Dar ceea ce este sigur este ca in Rasarit, pana prin a doua jumatate a secolului IV, Nasterea Domnului era serbata in aceeasi zi cu Botezul Domnului, adica la 6 ianuarie; aceasta dubla sarbatoare era numita in general sarbatoarea Aratarii Domnului. Practica rasariteana se intemeia pe traditia ca Mantuitorul S-ar fi botezat in aceeasi zi in care S-a nascut, dupa cuvantul Evangheliei, care spune ca, atunci cand a venit la Iordan sa Se boteze, Mantuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23). De fapt insa, atat in Orient cat si in Occident Nasterea Domnului a fost serbata de la inceput la aceeasi data, in legatura cu aceea a solstitiului de iarna, numai ca orientalii au fixat-o, dupa vechiul calcul egiptean, la 6 ianuarie, pe cand Apusul, in frunte cu Roma, a recalculat-o, fixand-o in functie de data exacta la care cadea atunci solstitiul, adica la 25 decembrie.

Se considera ca sarbatoarea Nasterii s-a despartit pentru prima data de cea a Botezului, serbandu-se la 25 decembrie, in Biserica din Antiohia, in jurul anului 375, apoi la Constantinopol in anul 379, cand Sf. Grigorie de Nazianz a tinut cu acel prilej celebra predica festiva, care va servi mai tarziu ca izvor de inspiratie imnografului Cosma de Maiuma la compunerea canonului Nasterii (Hristos Se naste, slaviti-L ! Hristos din ceruri, intampinati-L !… ) (Preot Prof. Dr. Ene Braniste, Liturgica generala, pag. 158-159).

Cat priveste fixarea Nasterii Domnului la data de 25 decembrie de catre Biserica, "s-a avut in vedere, probabil, si faptul ca mai toate popoarele din antichitate aveau unele sarbatori solare care cadeau in jurul solstitiului de iarna (22 decembrie), sarbatori care erau impreunate cu orgii si petreceri detantate si pe care Craciunul crestin trebuia sa le inlocuiasca" ( cultul zeului oriental Mitra - zeu al soarelui, 22-23 decembrie; Saturnaliile - sarbatoare inchinata lui Saturn si Juvenaliile - sarbatoarea copiilor, celebrate in aceeiasi perioada a solstitiului de iarna).

Asadar data Craciunului, a Nasterii Domnului nu este una relativa, arbitrara, ci una tinuta de catre crestini de la inceputul istoriei Bisericii. Faptul ca aceasta data de 25 decembrie a primit consensul tuturor crestinilor este evident in asumarea de catre fiecare biserica locala a acestei date pana in zilele noastre.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 06.01.2009, 13:27:19
Marius22 Marius22 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.07.2007
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.346
Implicit

In iconografia ortodoxa traditionala, unul dintre elementele icoanei Nasterii Domnului, steaua de deasupra Pruncului, nu se reprezinta ca fenomen natural, dupa cum apare in arta apuseana, ci ca fenomen supranatural. Aceasta coboara din cer ca o raza de lumina care, la mijlocul drumului, ia forma de stea. Sfantul Ioan Hrisostom spune in legatura cu aceasta: "Se vede ca nu era una din celelalte stele, pentru ca aparea si apoi iarasi disparea... acest lucru nu poate fi miscarea fireasca a unei stele, ci a unei puteri inzestrate cu ratiune deosebita... Se vede bine ca nu era o stea precum celelalte din chipul in care a aratat locul unde s-a nascut Pruncul. Ca n-a aratat locul ramanand sus pe cer - de altfel nici nu putea sa le arate locul de ramanea sus -, ci l-a aratat pogorandu-se jos... Cum ar fi putut steaua sa arate locul asa de ingust al ieslei si al colibei de n-ar fi parasit inaltimea aceea, de nu s-ar fi pogorat jos si n-ar fi stat chiar deasupra capului Pruncului ? Acest lucru il lasa Evanghelistul sa se inteleaga cand spune: "Si iata, steaua mergea inaintea lor, pana ce a venit si a stat deasupra, unde era Pruncul"".
Reply With Quote
  #4  
Vechi 06.01.2009, 14:17:08
georgeval's Avatar
georgeval georgeval is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.09.2007
Locație: Valenii de Munte
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.066
Implicit

Ceva asemanator am gasit si eu Marius 22. In legatura cu steaua, multi exegeti,dintre care si cei mai noi, sustin ca steaua, care s-a aratat magilor, nu era o stea obisnuita, ci miraculoasa. Frumos spune Sfantul Ioan Gura de Aur :"nu este vreo stea carea sa mearga pe cer cum a mers steaua aceasta (care i-a calauzit pe magi);noi vedem a si soarele si luna si toate celelalte stele merg de la rasarit la apus: steaua aceasta, insa mergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fata de Persia"
Reply With Quote
  #5  
Vechi 16.12.2009, 20:00:58
georgeval's Avatar
georgeval georgeval is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.09.2007
Locație: Valenii de Munte
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.066
Implicit

Ramane o taina aceasta stea pe care in mod stiintific nu o putem explica. In anumite comentarii anumite exegeti spun ca Arhanghelul Gavriil a luat chipul acestei stele- probabil ca aceasta este pedagogia lui Dumnezeu.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 16.12.2009, 21:04:28
andreicozia andreicozia is offline
Banned
 
Data înregistrării: 23.02.2009
Locație: Hristos, Budha, Mohamed, Krisna, iubire, pace
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.856
Implicit

Citat:
În prealabil postat de georgeval Vezi mesajul
Ceva asemanator am gasit si eu Marius 22. In legatura cu steaua, multi exegeti,dintre care si cei mai noi, sustin ca steaua, care s-a aratat magilor, nu era o stea obisnuita, ci miraculoasa. Frumos spune Sfantul Ioan Gura de Aur :"nu este vreo stea carea sa mearga pe cer cum a mers steaua aceasta (care i-a calauzit pe magi);noi vedem a si soarele si luna si toate celelalte stele merg de la rasarit la apus: steaua aceasta, insa mergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fata de Persia"
Aceasta deplasare neobisnuita a Arhistrategului Gavriil deghizat in stea neobisnuit de stralucitoare ne confirma inca o data ca Dumnezeul Iudeilor si Tatal nostru vorbeste prin Fiul Lui si cu alti intelepti ai lumii asa zise pagine aratindu-le drumul catre cunoasterea de sine si a Mintuirii
Reply With Quote
  #7  
Vechi 16.12.2009, 23:15:34
MariS_'s Avatar
MariS_ MariS_ is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.10.2009
Locație: Religie: creștin
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.421
Implicit

Citat:
În prealabil postat de costel Vezi mesajul
Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "N-a fost stea, ci o putere nevazuta care a luat chip de stea. Ca n-a fost una din stelele cele multe, dar, mai bine spus, dupa parerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevazuta, care a luat chip de stea, se vede in primul loc din mersul ei. Nu este vreo stea care sa mearga pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem ca si soarele si luna si toate celelalte stele merg de la rasarit la apus; steaua aceasta, insa, mergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fața de Persia. In al doilea loc, si din timpul in care s-a aratat putem vedea ca steaua aceasta n-a fost una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua in amiaza mare pe când stralucea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; ca luna depaseste in stralucire pe toate celelalte stele, dar când se ivesc razele soarelui, se ascunde indata si dispare. Steaua aceasta, insa, prin marimea stralucirii sale, a biruit si razele soarelui; stralucea mai tare decât ele; lumina mai puternic, desi era atâta lumina." (Sf. Ioan Gura de Aur, "Omilii la Matei")
Da, si eu cred ca nu era o stea naturala, ci o putere de sus. Si
mai cred ca nu lumina doar fizic ci si spiritual. Magii au fost luminati
spiritual de aceasta putere de sus. Minunat semn ceresc. Pastorii,
la fel, au fost luminati spiritual. Oameni sarmani, dealtfel, saraci
cu duhu' dar plini de smerenie. Doamne, ce momente sublime!
Iertare.
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele?
Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11)
Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 17.12.2009, 15:07:35
costel's Avatar
costel costel is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.09.2006
Mesaje: 4.834
Implicit

Sigur nu era o stea ca celelalte stele. Acest lucru ne este descoperit si in icoana Nasterii Domnului. La jumatatea razei ce pleaca din bolta cereasca (din Dumnezeu) apare o stea, ea nu este in afara razei, ci in ea.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Steaua Mărilor Mihnea Dragomir Biserica Romano-Catolica 29 12.10.2017 00:25:02
Steaua lui David e malefica? Templier Knight Generalitati 40 12.01.2011 19:31:27
Biserica, steaua calauzirii noastre Rodica50 Intrebari utilizatori 0 01.12.2010 20:12:23
Steaua de la Betleem georgeval Generalitati 19 17.12.2007 22:31:26