Este bataia rupta din rai?

[heaven]

"I s-a intamplat probabil fiecaruia dintre noi sa asiste - vrand-nevrand - la scene in care un parinte furios isi "educa" copilul in public, cu tipete, jigniri si lovituri.

Multi dintre noi ramanem indiferenti in fata acestor violente, pe altii ne revolta, putini intervenim in ceea ce consideram a fi "probleme de famile". Dar oare care sunt efectele pe care le are aceasta umilire publica asupra copilului expus la o violenta deloc educativa?

Umilirea - lovirea copilului in public, pe strada, in fata altor persoane sau in fata clasei - afecteaza imaginea de sine a copilului, il invata ca nu are valoare pentru adult.

Unii parinti vad in acest gest o rezolvare rapida, urmarind sa-l faca pe copil sa se simta vinovat si sa inceteze manifestarea unui anumit comportament. Chiar daca in unele cazuri se obtine un rezultat imediat, efectele pe termen lung sunt daunatoare pentru copil, intrucat el nu are maturitatea emotionala de a procesa rusinea si umilirea.

Lovirea copilului il va face pe acesta sa se teama de adult si sa ascunda anumite comportamente, in loc sa aiba incredere in parinte si sa invete comportamentele adecvate.

Lovirea copilului nu este pentru el lectia corecta intrucat ii arata ca lovirea este un mod de a rezolva probleme.

Cum se simt copiii umiliti?

Copiii umiliti se simt expusi, ca si cum ceva nu este in regula cu ei, atacati, ca si cum toata lumea ar fi impotriva lor si atat de rusinati incat ar dori sa dispara.

A umili inseamna a viola granitele cuiva. Cand gresim cu ceva si realizam asta, avem nevoie de timp si spatiu ca sa admitem ca am gresit, sa intelegem ce putem invata din asta si sa mergem mai departe. Atunci cand un copil este umilit, el nu are acest timp si spatiu, iar cand acest lucru se intampla in public rezultatul asupra copilului va fi ostilitatea si chiar frica fata de ceilalti.

Cine umileste?

Parintii care se simt rusinati de comportamentul copiilor insa nu se gandesc la dezvoltarea copilului. Ei se gandesc mai mult la ce impresie face un copil care se comporta neadecvat in public si la faptul ca vor fi judecati de "proasta educare".

Parintii sau educatorii violenti, care umilesc in mod repetat copiii:

- nu pot empatiza, nu pot simti durerea pe care umilirea o cauzeaza;

- nu isi pot stapani furia; ei folosesc umilirea pentru a-si face viata mai usoara si pentru a se simti puternici; umilesc copilul, acesta se supune, conflictul e rezolvat, iar ei se simt eliberati de furie.

Chiar si observarea unui copil care este umilit este o experienta dureroasa. Deseori parintii sau profesorii fac asta in prezenta altor copii pentru a se folosi de "puterea exemplului". Ceilalti copii care observa pot suferi aceleasi consecinte ca si copilul in cauza: neincredere, ostilitate fata de ceilalti, anxietate, depresie, deoarece stiu ca pot fi in aceasta situatie oricand.

Sfatul specialistului

Pentru copii astfel de pedepse sunt prea dure si depasesc capacitatea lor de aparare.

A invata copilul ce inseamna rusinea atunci cand face ceva gresit este un aspect important in deprinderea auto-controlului insa a impune rusinea il face pe acesta sa se simta revoltat, indignat, temator sau agresiv.

Respectati-va copilul - respectati corpul lui, mintea lui si sentimentele lui si nu subestimati niciodata pericolul de a rani grav un copil atunci cand il umiliti!"

Autor: Andreea Biji, psiholog in cadrul organizatiei Salvati Copiii





Si un video sugestiv:

http://www.youtube.com/watch?feature...&v=iSpidxbZcE8

În prealabil postat de Annyta

Lumea modernă i a iertat pe cei care au inventat și folosit arma atomică și biologică, după cum și pe cei care infectează popoare întregi prin alimentele modificate genetic sau cele fabricate prin folosirea substanțelor toxice. Contemporanii noștri preferă o femeie care își ucide copilul în pîntece unei mame care și a lovit copilul peste fund. Legile moderne favorizează și întrețin această realitate, modificînd însăși concepția morală și juridică despre crimă, dar și despre ceea ce înseamnă relațiile interumane în complexitatea lor.
Fără îndoială, ne aflăm în fața unei civilizații făurite ca o replică la civilizația creștină, nu altfel decît prin inversarea sau răstălmăcirea valorilor fundamentale ale creștinismului: dragostea, blîndețea, smerenia. O civilizație a „nonviolenței” care practică scaunul electric, experimentează arma biologică, diversele vaccinuri sau alimente artificiale și modificate genetic pe popoarele din lumea pe care o numesc „a treia”. În această nouă lume un părinte care i dă o palmă la fund copilului său este un infractor, iar un tată care ucide un cîine vagabond ce tocmai i a sfîșiat copilul este pedepsit de lege. Ce să mai spunem de înțeleptul Solomon, de a cărui judecată se minuna tot Orientul, dar care, fără îndoială, ar fi fost lipsit de drepturile părintești de instanțele europene pentru sfaturile pe care le dădea părinților: „Cine cruţă toiagul, îşi urăşte copilul, iar cel care îl iubeşte îl ceartă la vreme” (Pildele lui Solomon 13, 24)!

În viziunea biblică așa numita toleranță este mai degrabă asociată nepăsării, iar copilul nepedepsit devine rușinea părinților. Dragostea și grija nu pot fi manifestate în afara certării sau a pedepsei. Însuși cuvîntul pedeapsă, care în limba română a venit din greacă, înseamnă pedagogie, educație.
Separarea copilului de părinte trebuie să se facă în mod firesc, odată cu maturizarea, după rînduiala firii. Dacă această separare se face din pruncie – așa cum își doresc organizațiile ce trîmbițează drepturi ale copiilor împotriva propriilor părinți –, atunci se aseamănă cu ruperea unui fruct verde. Este adevărat că un fruct verde se păstrează mai mult și poate fi transportat mai ușor, dar este la fel de adevărat că nu are dulceața fructului rupt la bună vreme. La fel este și omul modern, care poate fi mutat oricînd și oriunde, dar care este din ce în ce mai lipsit de adevăratele calități umane. Un astfel de individ, care crește în afara autorității părintești, va recunoaște în schimb autoritatea deplină a statului, în virtutea unor fobii inconștiente, dobîndite în urma pedepselor psihologice la care a fost supus în copilărie. Căci statul ideal, în accepțiunea totalitarismului modern, este acela care își subordonează cetățenii fără ajutorul poliției și al armatei, doar prin tortura psihologică.
Mă gîndesc cu groază la faptul că eu aș fi putut fi despărțit în copilărie de mama pentru că s a întîmplat să mi mai tragă cîte o palmă la fund cînd mă încăpățînam să n o ascult. Și totuși astfel de despărțiri se fac azi în state precum Germania, Italia sau Franța. De altfel mă îngrozește în egală măsură gîndul că, dacă nu aș fi fost plesnit la timp, puteam să ajung unul dintre cei care nu și iubesc părinții, ceea ce este poate cea mai cumplită dramă, o eroare ontologică.
Cu toate acestea ar fi nedrept să căutăm în Evanghelie o întemeiere a violenței, deoarece Hristos este Cel care a desființat pedepsele corporale și răzbunările vetero testamentare. Totuși nu putem să nu constatăm extremele la care ajunge uneori propaganda nonviolenței, în special în relațiile părinte copil.
Pedepsele corporale sînt inevitabile în procesul de educație copilului dintr-un motiv foarte simplu: la prima vîrstă copilul nu poate percepe decît durerea și plăcerea. Copilului îi sînt străine noțiuni precum rău sau bine, cunoașterea lui limitîndu-se doar la deosebirea a ceea ce este periculos/dureros de ceea ce este folositor/plăcut. Din acest motiv copilul este lovit de părinte atunci cînd încearcă un lucru periculos, cum ar fi să umble la plita de gaz sau la priză pentru ca el să asocieze fapta de a umbla la gaz sau priză cu durerea. Este de prisos să mai spunem că a nu proceda astfel înseamnă a nu-ți iubi copilul. Același limbaj era normal odinioară și în relația stăpîn rob, ceea ce mi se pare mai uman decît teroarea psihologică și umilirea prin amenințarea cu demiterea practicată de patronii moderni. Scena izgonirii tîrgoveților din templu trebuie citită în același context al normalității, debarasîndu ne de prejudecățile propagandei corectitudinii politice. Canoanele apostolice prevăd caterisirea preotului care lovește pe cineva la mînie. Este absurd să presupunem că Sfinții Apostoli au stabilit acest canon fără să l raporteze la Hristos. În baza acestui canon i a fost retras Sfîntului Nicolae dreptul slujirii, care, într o polemică sinodală, l a pălmuit pe ereticul Arie. Noaptea, Hristos i a înmînat Sfîntului Nicolae Evanghelia, redîndu i slujirea. Prin urmare există un echilibru între literă și Duh, echilibru pe care îl dictează însăși conștiința umană și pe care îl desăvîrșește dragostea.

Excelenta postare, stimata doamna. Nu cred c amai poate fi adaugat ceva, deopotriva ca informatie si ca spirit, la ce scrie parintele.
Off-topic: Totusi...uitati-va la ce am subliniat. Daca e adevarat, atunci iata inca un motiv de dispretui si uri Occidentul apostat si degenerat (dupa parerea mea, acesti termeni sunt intersanjabili), si blestemata Uniune Euroinfernala. Chiar la asa nivel de aberatie s-a ajuns?! Acum o sapatamina, trecusem strada la magazinul de cartier, aflat vizavi, sa iau ceva. Am fost atacat fara motiv de patru caini maidanezi mari si bine hraniti, care au trecut strada, fara sa se mai teama de masini, ca sa ma atace. Ce am facut? Pai sunt barbat, asa ca i-am atacat la rindul meu, foarte rapid, asa gras cum sunt, doar era viata mea in joc, incercind sa ii lovesc pina sa ii omor. Loviturile merg bine si la copii tampiti si la animale scapate de sub control. Mi se rupe de ce vrea Talpa Iadului, pardon, Mega-Statul european. Iubesc orice animal nevinovat, ocolesc insectele pe alei, dar orice animal cu doua, patru sau enspe picioare care ma ataca va aavea parte o replica normala. Daca incearca sa ma omoare, voi incerca, daca nu se va putea altfel, sa il/o omor. E dreptul nostru, al tuturor, la viata proprie si la autoaparare, dat de Facatorul, Hashem Insusi. Nici o Europa Unionala Indracita sau Uniune Sovietica Comunista nu ni-l poate lua.
On-topic: noile generatii din scoli si licee sunt aproape neumane. Acum un an, era tot iarna, si eram intr-o oarecare caruta a RATB-ului. Citiva adolescenti erau foarte enervati ca geamurile erau inchise, doar fiindca "mosii si babele" se tem de curentii de aer, drept care procentul de oxigen era strivit intre flatulente, transpiratii si diverse parfumuri si perspirante. Cu geamurile in sine, aveau dreptate, si eu am deschis citeva, facindu-ma ca nu aud proteste de voci balbaite si tremuratoare. Insa, asta e una, si comentariile, efectiv fascistoide, pe care le faceau la adresa unor oameni de virsta propriilor lor bunici (din care cea mai "nevinovata" replica ea "astia respira odata pe ora&quot, cu totul altceva.
Adevarata vina e a tinerilor care vor "sa se simta bine", nefacind copii. Nu dau bani sa creasca copii, in schimb vor nunti cu dar, de prost gust, cu manele, pline de invitati taranoizi si tiganoizi. E mai fain sa ai masina, laptop, mobil, etc. de ultimul racnet decit sa investesti in copii si Biserica, adica in mantuire. "Adica sa bag io mangoti in fundul plozilor si al Bisericii? Ba, esti prost, eu am valoare, tu esti telectual care mori de foame!".
Ca sa fiu mai clar: prapastia dintre parinti si copii, de care profita din plin statul eurosatanic cu "legile" lui aberante care nu trebuie urmate, este creata de plezirismul/hedonismul adultilor. Cele mai multe procese sociale sunt autocatalitice. Un copil, aparut "din accident", si a carui alaturare cu posibili frati si surori e oprita, simte cit de aberanta e lumea care incepe chiar de la usa parintilor, o lume in care este aruncat fara o vorba cu adevarat induhovnicitoare. Sa lasam copilul la Biserica, sa se caehizeze, sa se spovedeasca, sa se cuminece?! Ete na. Suntem cetateni europeni "liberi", de aia i-am luat baiatului consola de jocuri si fetitei trusa de machiaj, de ziua lor. Popii, ortodocsi sau papistasi, sa stea in banca lor, cu ala al lor mort si cica inviat!". (Ultimul text a fost, in parte, auzit mot-a-mot, de urechile mele, intr-o discutie).

În prealabil postat de celestial_pottery

Ce am facut? Pai sunt barbat, asa ca i-am atacat la rindul meu, foarte rapid, asa gras cum sunt, doar era viata mea in joc, incercind sa ii lovesc pina sa ii omor. Loviturile merg bine si la copii tampiti si la animale scapate de sub control.

De regulă, aplic altă metodă. Dacă mă atacă, în primul rând am grijă să fiu mereu cu fața spre ei, pentru am observat că nu mușcă decât pe la spate. Apoi încerc să le vorbesc cu blândețe. Uneori e suficient să întinzi palma deschisă către ei, ca și cum le-ai da ceva. Se întâmplă să se îmblânzească și să dea din coadă. Sau recurg la un truc: încep să mă scotocesc în geantă, fapt care le dă speranțe. Semnele de bunăvoință sunt uneori luate în considerare. Și e o bucurie să vezi agresivitatea transformată în drăgălășenie.

Dacă nici așa nu merge, ies din teritoriul pe care-l consideră al lor.

Nu de puține ori, tratamentul ăsta dă rezultate și cu oamenii.

În prealabil postat de N.Priceputu

De regulă, aplic altă metodă. Dacă mă atacă, în primul rând am grijă să fiu mereu cu fața spre ei, pentru am observat că nu mușcă decât pe la spate. Apoi încerc să le vorbesc cu blândețe. Uneori e suficient să întinzi palma deschisă către ei, ca și cum le-ai da ceva. Se întâmplă să se îmblânzească și să dea din coadă. Sau recurg la un truc: încep să mă scotocesc în geantă, fapt care le dă speranțe. Semnele de bunăvoință sunt uneori luate în considerare. Și e o bucurie să vezi agresivitatea transformată în drăgălășenie.

Dacă nici așa nu merge, ies din teritoriul pe care-l consideră al lor.

Nu de puține ori, tratamentul ăsta dă rezultate și cu oamenii.

Stiu si eu acestea, stimte frate. Si, inainte sa inceapa ei scena agresiva, le-am incercat. A mea e tare iubitoare de catei, indeosebi bichoni si caniche, si prin extensie de caini. Insa nici ea nu e de acord cu ingrasarea falcilor care ne-ar musca mainile, sa zic asa.
Imi pare rau pentru tonul agresiv al postarii, dar vezi ce am subliniat in postarea colegei noastre. Ideea de a fi pdepesit fiindca omori un caine agresiv, vagabond pe deasupra, sau pentru ca aplici o mica corectie fizica propriului copil, este sinistra, dobitocia si satanismul tipic rasei ariene se impletesc "genial" de european in asa o lege, daca exista (si presupun ca Pr. Bastovoi nu vorbeste in lipsa de informatie). Asta m-a revoltat.
O lume in care violenta este nu suprimata, ci pusa su pres, si deci permisa in chestiuni deopotriva subtile si mosntruoase, este o lume a diavolului, si nimeni nu te obliga sa te supui unor legi scelerate, date de fiinte inutile si periculoase cum sunt cei din guvernul european.
Cred ca toti avem micul nostru repertoriu de cuvinte nascocite, de-a lungul vietii, cumva o extensie a jocurilor de creeare de cuvinte din copilarie, dar la o scara dulta si matura, nu? Ei bine, iata unul din repertoriul meu:
"Eurantropi" = fiinte degenerate, moral si implicit biologic, descendenti ai Homo sapiens traitori pe teritoriul UE. Incapabili de o relatie normala intre ei si cu natura, sunt depedenti in toate de Statele Unite Europene, care le furnizeaza totul, de la hrana la gindire. Nu au doar doua sexe, ca stramosii lor, ci sunt o populatie eteroclita, dar total obedienta, compusa din clone, drone, transsexuali, hibrizi om-animal, pedofili, si alte ocupatii si naturi para-umane. Conditia normala a femelei acestei specii este aceea de steilitate si lesbianism obligatorii. Cele care concep sunt supuse avorturilor, in fmod fortat, daca e cazul. Masculii acestei specii sun undva intre hermafroditii patologici si femeile masculinizate din zilele noastre".
Ti-a placut micul excurs in "breiv niu uarld" care ne asteapta dupa colt? Ei, acum e clar de ce am scris asa.
On-topic, in sfirsit: cea mai buna educatie e data de oamenii credinciosi de la tara, de pe vremuri. Bataie cu masura, cind e cazul, si mers obligatoriu la Biserica. Iar fetele nu se lasa conduse de dracii din pintece, pardon de hormoni, de frica pumnului tatalui. Primitiv, barbar? Poate ca da, ei si? Este eficace si, mai important, natural. Adica dupa voia lui Dumnezeu.

Ce ai descris mai sus este, în puține cuvinte, decadența vremurilor noastre. E clar că civilizația noastră a trecut de apogeu și a luat-o în jos.
„Ceea ce este a mai fost, ceea ce s'a petrecut se va mai petrece şi nimic nu-i proaspăt sub soare.” (Ecclesiastul 1,9)
Sau „Toate-s vechi și nouă toate”.

Iar revenirea nu știu dacă mai este posibilă. Dacă privim în istorie, știm că Sodoma și Gomora au fost trecute prin foc, știm că imperiile decadente au fost biruite de barbari ș.a.m.d. Probabil, cum spunea și Mihailc recent, o pedeapsă dumnezeiască ne va salva.

Poporul era mai sănătos, într-adevăr, atunci când vremurile erau mai aspre. Creștinul cunoaște rostul asprimii înțelepte și și-o asumă, înfrânându-se și nevoindu-se.

În prealabil postat de N.Priceputu

Ce ai descris mai sus este, în puține cuvinte, decadența vremurilor noastre. E clar că civilizația noastră a trecut de apogeu și a luat-o în jos.
„Ceea ce este a mai fost, ceea ce s'a petrecut se va mai petrece şi nimic nu-i proaspăt sub soare.” (Ecclesiastul 1,9)
Sau „Toate-s vechi și nouă toate”.

Iar revenirea nu știu dacă mai este posibilă. Dacă privim în istorie, știm că Sodoma și Gomora au fost trecute prin foc, știm că imperiile decadente au fost biruite de barbari ș.a.m.d. Probabil, cum spunea și Mihailc recent, o pedeapsă dumnezeiască ne va salva.

Poporul era mai sănătos, într-adevăr, atunci când vremurile erau mai aspre. Creștinul cunoaște rostul asprimii înțelepte și și-o asumă, înfrânându-se și nevoindu-se.

Macar de a fi asa! Ma rog zilnic pentru o catastrofa care sa distruga Europa, si pe "alesii" de noi (!!???!?) conducatori ai ei spre poarta Iadului.

[heaven]

În prealabil postat de celestial_pottery

Macar de a fi asa! Ma rog zilnic pentru o catastrofa care sa distruga Europa, si pe "alesii" de noi (!!???!?) conducatori ai ei spre poarta Iadului.

Iertat sa-mi fie,dar...bine ca mai sunt si oameni care inalta altfel de ganduri spre Dumnezeu,altminteri,cu astfel de rugaciuni nici nu vad de ce am mai avea nevoie sa ne temem de altii ca ne conduc spre poarta Iadului...:)

În prealabil postat de heaven

Iertat sa-mi fie,dar...bine ca mai sunt si oameni care inalta altfel de ganduri spre Dumnezeu,altminteri,cu astfel de rugaciuni nici nu vad de ce am mai avea nevoie sa ne temem de altii ca ne conduc spre poarta Iadului...:)

Aveti dreptate. Sunt foarte violent in exprimari, uneori. Anume, atunci cind simt si mai ales stiu ca valorile in care cred sunt amenintate. Ce ni se face e mult mai oribil decit ce pot spune eu sau cum pot spune (eu sau oricine cu temperamentul si convingerile date :) ).

[cezar_ioan]

În prealabil postat de celestial_pottery

"Eurantropi" = fiinte degenerate, moral si implicit biologic, descendenti ai Homo sapiens traitori pe teritoriul UE. Incapabili de o relatie normala intre ei si cu natura, sunt depedenti in toate de Statele Unite Europene, care le furnizeaza totul, de la hrana la gindire. Nu au doar doua sexe, ca stramosii lor, ci sunt o populatie eteroclita, dar total obedienta, compusa din clone, drone, transsexuali, hibrizi om-animal, pedofili, si alte ocupatii si naturi para-umane. Conditia normala a femelei acestei specii este aceea de steilitate si lesbianism obligatorii. Cele care concep sunt supuse avorturilor, in fmod fortat, daca e cazul. Masculii acestei specii sun undva intre hermafroditii patologici si femeile masculinizate din zilele noastre".

...........:))))))))))
Te UrĂsc. Asta, cu riscul de a fi pus la caznele veşnice, trebuia să o scriu eu!

[cezar_ioan]

În prealabil postat de celestial_pottery

On-topic, in sfirsit: cea mai buna educatie e data de oamenii credinciosi de la tara, de pe vremuri. Bataie cu masura, cind e cazul, si mers obligatoriu la Biserica. Iar fetele nu se lasa conduse de dracii din pintece, pardon de hormoni, de frica pumnului tatalui. Primitiv, barbar? Poate ca da, ei si? Este eficace si, mai important, natural. Adica dupa voia lui Dumnezeu.

Just. Şi regretabil de absent, astăzi.
Dacă oamenii de la ţară de pe vremuri nu mai sunt: ce facem, ca alternativă? Că de făcut, trebuie făcut ceva.
Din păcate, constrângerile răutăţii şi nebuniei fiind azi mult mai mari, singura şansă este rafinarea/aprofundarea metodelor. Care metode?
Cu toată sinceritatea, eu văd doar două:
a) întărirea legăturii fiecăruia dintre noi cu Tradiţia Bisericii, adică participînd ca albinele (slalomînd, adică, printre gunoaiele vremii, după nectar) la slujbele şi Tainele Bisericii, în căutare albinărească de Har şi Învăţătură;
b) dezvoltarea, de data aceasta prin apelul la psihologia mult hulită, a abilităţilor de a face faţă paşnic şi eficient, cu calm şi luciditate, situaţiilor conflictuale. Dar asta e greu, foarte greu de pus în practică. Înseamnă în primul rând multă cercetare de sine, smerită cugetare, muncă şi trudă cu sine (spre eliminarea narcisismului turbat şi a vanităţilor toate), mai întâi. Apoi şi cu aproapele.

Cât priveşte bătaia copiilor....hîm... tare mi-e teamă că pedepsele pe care le aplicau străbunii noştri ţineau de conservarea şi afirmarea unei ordini sfinte, pe când bătăile de azi sunt, mai toate, semnele nebuniei egoiste a părinţilor care îşi iubesc copiii cam precum îşi iubesc acareturile toate (banii, bijuteriile, maşinile, casele, diplomele, cariera, reputaţia, imaginea frumos văruită peste mormântul dinlăuntru...).
Aş fi de acord cu bătaia cea ruptă din Rai, dacă aş fi sigur că părintele care o aplică are el însuşi, mai întâi, o legătură cât de minusculă cu Raiul...