Cateva intrebari pentru neoprotestanti si protestanti.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de rhadu_c

Intr-adevar, oricum le-as lua, nu iese ca duminica e instituita

Orice instituţie divină trebuie să aibă girul aprobării lui Dumnezeu, care se traduce în cazul acesta prin poruncă, ca să fiu mai explicit. Ori duminica nu are această aprobare.

În prealabil postat de rhadu_c

zi noua de sarbatoare.

Pentru a statornici o "zi nouă de sărbătoare" este nevoie mai întâi ca cea veche să fie abrogată, lucru ce nu s-a petrecut (nici nu era posibil din moment ce cerul şi pământul încă n-au trecut. Marc.13,31).
Şi ar mai fi un aspect important: orice testament intră în vigoare odată cu moartea autorului, după aceea orice operare în el nu mai este posibilă. Noul Testament (Noul Legământ) al Domnului nostru Iisus Hristos a intrat în vigoare la moartea Sa pe cruce (după ce în prealabil a fost inaugurat la Cina cea de Taină), oricine încearcă schimbarea zilei de odihnă după acea dată se face vinovat de fals în acte publice [divine]. Hristos n-a făcut-o în decursul vieţii Sale pământeşti, apostolii n-au făcut-o, Constantin cel Mare este primul ce a dat porunca duminicală. Orice comentariu cred că e de prisos...

În prealabil postat de rhadu_c

Ceea ce voiam sa demonstrez este ca de aici reiese o anumita schimbare pe care Iisus o aduce in ceea ce priveste conceptia despre Sabat.

Aici îţi dau dreptate.Hristos a adus o nouă concepţie cu privire la toate poruncile Decalogului spiritualizându-le învăţătura. Mai ales sabatul a fost ţinta reglementărilor rabinice, fiind pur şi simplu îngropat sub molozul tradiţiilor, Hristos arătând că în sabat nu numai că nu e interzisă facerea de bine ci chiar recomandată (aşa cum spuse cu 700 de ani înainte şi proorocul Isaia), sabatul fiind creat pentru binele omului nu pentru a-i face viaţa amară.

În prealabil postat de rhadu_c

Spui ca Hristos este "Domn al sabatului", dar citatul asa cum apare el in evanghelii este: "Domn SI al sabatului". Acest "si" trece practic sabatul in aceasi sfera cu celelalte zile ale saptamanii :Fiul Omului e Domn si al sabatului asa cum este Domn al celorlalte zile.

Hristos nu Se prezintă pe Sine ca un Domn în raport doar cu zilele săptămânii, ci în raport cu toată creaţia, El fiind Creatorul şi Domn a toate. Tu încerci să minimalizezi aria Lui de autoritate, prezentându-L ca pe un fel de mic zeu Cronos.

În prealabil postat de rhadu_c

Practic distruge nimbul de sfintenie din jurul sabatului, ca simbol al legamantului vechi.

De 3 ori fals!
1. Hristos n-a venit să distrugă Legea (cu sabat cu tot). Mat.5,17
2. Nimbul de sfinţenie i l-a acordat încă la Creaţiune. Facerea 2,3
3. Sabatul nu a fost simbol al vechiului legămînt. Aici va trebui să dai tu referinţa.

În prealabil postat de rhadu_c

nicaieri in Biblie nu scrie ca aceasta zi a 7-a a Creatiei ar coincide cu ziua de sambata

Dumnezeu Însuşi identifică ziua odihnei Sale cu ziua a şaptea din Creaţie şi cu ziua poruncită pe tabla Legii. După Sinai, cred că nu ai dubii în a admite că evreii au păzit cu sfinţenie aceeaşi zi până la Hristos. Hristos nu Se simte dator să corecteze o presupusă eroare în calcularea acestei zile, iar ziua Învierii Sale (următoare sâmbetei. Luca 23,54-24,1) presupun că nu ai dubii că este duminica.

În prealabil postat de rhadu_c

Sambata a fost ziua a 7-a conform unui sistem de referinta adoptat tot de om, sistem relativ.

Cine te-a învăţat să relativizezi lucururile sacre? Sistemul săptămânal este un sistem prin excelenţă dumnezeesc (la care omul n-a participat cu nimic), Sabatul ca şi familia fiind instituţie,divină.

În prealabil postat de rhadu_c

Pe de alta parte, gandindu-ne la cartacterul mitologic al primelor capitole ale facerii (vezi M. Eliade-Istoria credintelor si ideilor religioase) si la simbolul cifrei 7(cifra a implinirii, a desavarsiri, numar sacrui), cat si la faptul ca nu se spune ca la zilele precedente ca s-a facut noapte si din nou zi, aceasta zi a 7-a din Facere devine o marca a sacralitatii

Periculoasă teorie, ce te duce direct la acceptarea darwinismului!
Însăşi această cifră 7 ar trebui să dea de gândit celor ce desacralizează porunca divină, accepând mai bine o zi de odihnă ce poartă marca zeului soare (nu te repezi cu argumentul Învierii, Hristos n-a înviat în fiece duminică!).

În prealabil postat de rhadu_c

Dumnezeu a intrat practic intr-o "contemplare a creatiei"(s-a odihnit). Daca, dupa cum zici tu, in Facere e sugerata, sau mai bine zis, anticipata porunca a 4-a, inseamna ca dupa ziua a 7-a ar fi trebuit sa urmeze din nou zi din care Dumnezeu sa iasa din odihna si sa creeze din nou.

Poţi garanta că nu a fost aşa? După ce l-a făcut pe om crezi că El a ieşit la "pensie"?

În prealabil postat de rhadu_c

Am vazut ca nu exista dovezi cum ca Sabatul ar fi ziua in care s-a odihnit Dumnezeu dupa Creatie(s-ar ridica o serie de intrebari: — Este ziua a saptea din Facere una si aceeasi cu sabatul ? — Se numarau pe atunci zilele saptamanii in asa fel ca ziua a saptea sa corespunda cu sambata de azi? — Unde se spune ca se numarau zilele si cum se numeau ele in acel timp ?)

Porneşti de la aceeaşi premisă falsă. Există această dovadă-Ţi-am dat mai sus câteva post-sinaitice, iată şi una mult mai veche, din vremea Potopului: Noe cunoştea această numărătoare septenală. Facerea 8,10.12

În prealabil postat de rhadu_c

Sabatul e doar o sarbatoare pe care Dumnezeu a dat-o evreilor: "Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptului si te-a scos Domnul Dumnezeul tau de acolo cu mana tare si cu brat inalt pentru aceea ti-a poruncit Domnul-Dumnezeul tau sa pazesti ziua sambetei" (Deut., 5, 15). " Iata, "pentru aceea ti-a poruncit Domnul-Dumnezeu..." e un indiciu evident al legamantului pe care Iahve il face cu evreii, nici intr-un caz nu se poate vorbi de un legamant universal.

Versetul citat din Deuteronom nu reprezintă textul poruncii a IV-a de pe tablă, ci un comentariu al ei. Normal ca acel comentariu să facă referire la experienţa Exodului (în curs atunci) şi la aspecte specifice poporului evreu.

În prealabil postat de rhadu_c

Voi sambetistii faceti mare caz de decretul lui Constantin cel Mare.

Ba să avem pardon, caz fac cei ce-i păzesc decretul cu sfinţenie până în ziua de azi!

În prealabil postat de rhadu_c

Uite ce zice Sfantul Iustin Martirul (+ 155) , pe la mijlocul veacului al doilea dupa Hristos, adica cu mult inainte de Constantin: "Duminica ne adunam cu totii la un loc, pentru ca aceasta este ziua in care Dumnezeu, la zidirea lumii, a despartit lumina de intuneric si in care Mantuitorul nostru a inviat din morti..." (Apologia 1, cap. 67), apoi :"Cei care au trait in randuielile cele vechi (adica evreii n.n.) si au venit la nadejdea cea noua, sa nu mai tina sambata, ci Duminica, in care si viata noastra a rasarit" (Scrierile Parintilor Apostolici, trad. de Pr. D. Feciorii, Buc., 1979, p. 167).

Aşa cum am mai spus-o de repetate ori pe aici, simplul fapt că textul cuprinde titulatura duminica [Dies Domini] (apărută secole mai târziu) în loc de Dies solis, pune grav sub semnul întrebării întregul pasaj.

În prealabil postat de rhadu_c

Decretul lui Constantin nu vine decat ca o confirmare a faptului ca duminica era serbata neoficial pana atunci, ca o legiferate a unei stari de fapt.

Aici sunt din nou de acord cu tine. Duminica (o vreme în paralel cu sâmbăta) era deja ţinută de o mare parte din creştinătate. Însă decretul, porunca, apare pentru prima dată atunci (321 d.Hr.).