Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Tainele Ortodoxiei > Pocainta
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 13.05.2008, 02:39:43
ancah
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Pacatele cele mai grele sunt:
Cele impotriva Duhului Sfant:
1. Necredinta sau nepasarea fata de Dumnezeu, Cel in Treime marit.
2. Ura impotriva lui Dumnezeu.
3. Deznadejdea in marea milostivire a lui Dumnezeu si in purtarea de grija fata de noi, sau prea marea incredere in atotbunatatea lui Dumnezeu, incredere care te face sa savarsesti fara contenire pacate, socotind ca Dumnezeu te va ierta chiar daca nu te indrepti.

Pacatele strigatoare la cer:
1. Uciderea
2. Pacatele asemanatoare celor facute de cei din Sodoma si Gomora.
3. Oprirea platii lucratorilor.
4. Asuprirea vaduvelor si orfanilor.
5. Batjocorirea si asuprirea parintilor.

Pacate de capetenie
1. Mandria
2. Iubirea de argint (de avutii)
3. Desfranarea
4. Lacomia
5. Invidia
6. Mania
7. Lenea
Reply With Quote
  #2  
Vechi 13.05.2008, 02:43:35
ancah
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Poate ca aruncand o privire asupra acestor pacate, in cazul in care nu le stiam, vom descoperi unele de care ne-am facut vinovati fara a sti ca sunt pacate ; sau le recunoastem pe cele, pe care le-am indepartat de la noi cu ajutorul duhovnicului, etc.
Cum sa constientizam aceste pacate si cum sa scapam de ele?
Reply With Quote
  #3  
Vechi 13.05.2008, 02:49:07
AndreiB AndreiB is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.09.2007
Mesaje: 279
Implicit

ancah,
ca tot ai adus vorba de pacate, ma gindesc ca Pacatele asemanatoare celor facute de cei din Sodoma si Gomora. , adica masturbarea si homosexualitatea sint mai grele decit Desfranarea .
si atunci, de ce parintele Savatie Bastovoi, intr-un articol in care trateaza Sarutul, da ca exemplu cazul unui preot. Acest poate fi caterisit daca a sarutat pe gura o alta femeie decit sotia sa, si nu este caterisit daca marturiseste ca s-a masturbat si se caieste?
iar sus masturbarea este trecut ca fiind pacat strigator la cer, pe cind desfrinarea este amintita ca fiind pacat de capetenie.
daca citeste si un preot, poate da o explicatie?
Reply With Quote
  #4  
Vechi 13.05.2008, 02:52:26
ancah
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Ar fi foarte indicata parerea unui preot. La prima vedere diferenta e de numarul de persoane implicat in pacatul respectiv. Poate asta are importanta.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 13.05.2008, 17:01:07
cozia cozia is online now
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.01.2007
Mesaje: 2.469
Implicit

Citat:
În prealabil postat de AndreiB
ancah,
ca tot ai adus vorba de pacate, ma gindesc ca Pacatele asemanatoare celor facute de cei din Sodoma si Gomora. , adica masturbarea si homosexualitatea sint mai grele decit Desfranarea .
masturbarea face parte din desfrinare nu din pachetul S-G
Reply With Quote
  #6  
Vechi 13.05.2008, 17:07:59
AndreiB AndreiB is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.09.2007
Mesaje: 279
Implicit

cozia,
tot ce se poate. sa inteleg ca in acea categorie intra doar homosecsualitatea.
oare in sodoma si gomora nu exista si desfrinare?
Reply With Quote
  #7  
Vechi 13.05.2008, 17:12:44
cozia cozia is online now
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.01.2007
Mesaje: 2.469
Implicit

ba da, existau
Reply With Quote
  #8  
Vechi 13.05.2008, 18:14:54
vsovi vsovi is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.02.2007
Locație: har†>>>s'C'e'r
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.993
Implicit

n-am facut nimic daca doar le shtim shi le constatam in noi sau le constatam doar ca sa le shtim, ca shtiintza este Dumnezeu shi el shtie pacatele noastre in dragostea Lui pentru noi, dar noi cum ni le shtim fara Dumnezeu? ca sa avem la baza motivatziilor oricaror hotarari o anumita trufie ce vine din shtiintza ca iata in fatza lumii noi shtim deci stiind ne folosim de potrivnic sa ne creasca mandria credintzei ca shtim shi din disperare devenim firi parerealnice, ni ce? ce? poi ce sa fie, ne apucam sa ne jucam de-a credintza shi necredintza ingamfand la nesfarshit shi bazandune toate prostiile shi urile shi impietririle pe motivatzia aia lipsita de sens ce vine din cascatul serios al duhului gol de orice sens al minciunilor inaltzarii de sine, ca shi cum ar fi shtiind el ceva sau chiar daca nu mai shtie nimic atunci in virtutea ca e mare stimabilul sau ca are lumea la picioare, dar nici macar atat ca el urmeaza doar placerea shi nalucindu-i o placere el o accepta fara rezerve, shi asta este tot ce urmareshte shi urmeaza omul pacatos, libertatea de a urma placerea, pe calea libera a placerilor patimilor, pacatelor, asha ca un zombi, ca un naiv ca cel mai naiv dintre naoivi, shi cand ii spui ceva sa vezi cum sare cat colo de voieshte el asha ca fierul shi ca otzelul cate o chestiune pe care o pune pe seama lui Dumnezeu, ca stiutorul voieshte acum shi voieshte ceva, poi ce poate sa voiasca? voieshte o alta marire de sine ca shtie doar shtiintza omului doar om din el, o shtiintza lumeasca shi pe aia o voieshte ca sa o shtie el sarmanul om trufash, sa se dea el shtiutor shi sa fie el maretz cumva, shi gata ramane ascuns ca atat a invatzat in shtiintza lui ca sa se inaltze shi sa nu mai fie, iar apoi incepe de prooroceshte mincinos pe baza de cascat, dar nu se uita ca el cascand deja a proorocit mincinos, caci cascatul l-a desconspirat complet ca el defapt crede ca nu i se va mai putea intampla nimic shi poate iar sa pilioqqtizeze vremi shi alte vremi intr-o balaceala a trufiei a somnului shi a lacomiei find mereu tarfa lumii pe care o iubeshte nespus, ca ce poate omul iubi mai mult decat lumea, iar lumea aia pe care o iubeshte el nu-i altceva decat o nalucire pripita, acelashi gand dracesc al obtzinerii unei bunastari, fie prin viclenie, fie prin noroc, pe baza de zugraveli ale unor fericiri shi slavi de sine, ganduri draceshti strecurate ce au la baza lacomia shi trendavia viitoare, adica stapinirea ca fara iubirea de a stapani peste altzii, de a fi el in primplanul atentziei unde sa-shi arate cat este el de bun shi ce fapte minunate shtie sa faca nu se poate remotiva ca sa mai caute sa shtie de la omul hotz lucruri de om prost care a furat mereu, ca omul are in el fericirea furtului ca sa se laude cu ce n-a muncit ca shi cand ar fi muncit pentru ele, la fel e shi cu stiutul, vrea sa shtie dar degeaba ca nu se asheaza Duhul Sfant pe shtiintza ci pe manutzele curate ale omului shi de acolo lucreaza, asha ca in zadar tot se cazneshte el sa shtie ca sa dea indicatzii, ca ar fi trebuit sa shtie el altceva, sa shtie cum sa ascunda binele pe care l-a facut de ceilaltzi shi in loc de trufie shi irodiad sa puna multa plecare de cap, de piept de trunchi, des foarte des, in taina, shi plecandu-se mult pana il doare spatele shi ceafa aia groasa, sa shtie sa taca, shi sa il shtie pe Dumnezeu ca atat trebuia sa shtie pe Dumnezeu ca Dumnezeu este shtiintza iar el trebuia sa aiba in el nu shtiintza lui de om ci fericirea lui Dumnezeu pentru el care este dragostea curata....

CLD-MGg:
"Omul stia la început numai pe Dumnezeu, si aceea era dragostea, dar omul nu stia. Ce bine-i era lui cand nu stia! Stiinta l-a scos din fericirea cea vesnica. Numai Dumnezeu trebuia sa stie. Omul numai binele trebuia sa-l aiba, nu stiinta`. Daca Dumnezeu îti spune neîncetat sa nu iei de la om stiinta omului, iata de ce-ti spune. Si daca tu nu vei lepada stiinta, nu vei scapa de rau, nu vei scapa, Israele. A venit Domnul sa te scape, sa te ia întru Sine. De ce nu esti destept, fiule? O, mare este marirea Domnului, mare este cuvantul Domnului! Nu poti sa fii mare si sa mai si fii. Cel ce este mare, nu este. Cel ce este, nu este mare, caci Hristos, Domnul nostru, S-a supus omului ca sa fie rastignit. Domnul S-a lasat smerit. Cel ce este S-a smerit, mai Israele mai.
Am venit la tine, fiule, si ti-am spus ca lenea este pacat de moarte. Lenea de cele ceresti te face împotrivitor lui Dumnezeu. Acest pacat de moarte este ultimul din pacatele care aduc moartea în om. Primul pacat de moarte pe care omul l-a facut a fost trufia, fiule. Ea a facut moarte în om, a facut necredinta în cuvantul lui Dumnezeu, si neascultare. Necredinta si neascultarea este moartea lui Dumnezeu în om. Sa nu te joci de-a viata si de-a moartea, poporul meu. Nu te mai juca de-a viata si de-a moartea, poporul meu! Nu te mai juca, nu te mai trufi, nu mai fa asa ceva, ca trufia are fii si fiice care se nasc din tine cand ea prinde samanta în tine. Ea naste alte pacate de moarte, pana ce ajungi la ultimul pacat al ei, al mortii, fiule. Ea naste iubirea de aur si de argint, naste desfranarea, naste mania, lacomia, zavistia. Naste trufia fii si fiice si te face lenes de viata vesnica, te face nepasator de viata. Eu asa v-am învatat: cine sta în duhul lui este om trufas. Am spus ca cine vrea sa stea, cine vrea sa vina în aceasta lucrare dumnezeiasca, sa se lepede de sine, caci lucrarea aceasta înseamnă Dumnezeu, si cine vrea sa urmeze pe Dumnezeu, sa nu se ascunda în sine, ci sa se lepede de sine. ..."

deci iata ca jocul shi HAZnalumii este o gluma ca o impietrire ce are tupeul sa-shi mai zica dragoste.... e batjocura shi e trufia cea cu zambet barosan fals smerit shi cu privire complet naiva....???:(:(
Reply With Quote
  #9  
Vechi 07.09.2008, 01:01:46
ancah
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

vsovi: n-am facut nimic daca doar le shtim

Intr-adevar, la ce bun le stim, daca nu folosim cele stiute pentru a ne curata de pacate si patimi?!?
Sf. Ioan Scararul spune ca "pacatul sau patima nu se afla in fire in chip natural!"
Cauzele patimilor suntem noi!
Cauza sa generala nu este ispita diavolului; nici slabiciunea trupului, desi acestea il inlesnesc, ci "afectiunea nerationala a sufletului fata de placerea simturilor" (Sf. Maxim Marturisitorul "Raspuns la Talasie")
Oricat de puternica ar fi ispita, consimtirea cu ea si apoi lucrarea pacatului ne apartine in exclusivitate. ( Sf. Marcu Ascetul)
Deci, stiindu-ne cu pacate, sa ni le asumam si sa luptam cu ele, pana cand scapam de ele si ajungem chiar sa le uram. Atunci stim ca Dumnezeu ne-a iertat.
(din "Teologia necazurilor sau a incercarlor" de Pr. Ioan C. Tesu)
Reply With Quote
  #10  
Vechi 07.09.2008, 17:00:37
georgeval's Avatar
georgeval georgeval is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.09.2007
Locație: Valenii de Munte
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.065
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ancah
Pacatele cele mai grele sunt:
Cele impotriva Duhului Sfant:
1. Necredinta sau nepasarea fata de Dumnezeu, Cel in Treime marit.
2. Ura impotriva lui Dumnezeu.
3. Deznadejdea in marea milostivire a lui Dumnezeu si in purtarea de grija fata de noi, sau prea marea incredere in atotbunatatea lui Dumnezeu, incredere care te face sa savarsesti fara contenire pacate, socotind ca Dumnezeu te va ierta chiar daca nu te indrepti.

Pacatele strigatoare la cer:
1. Uciderea
2. Pacatele asemanatoare celor facute de cei din Sodoma si Gomora.
3. Oprirea platii lucratorilor.
4. Asuprirea vaduvelor si orfanilor.
5. Batjocorirea si asuprirea parintilor.

Pacate de capetenie
1. Mandria
2. Iubirea de argint (de avutii)
3. Desfranarea
4. Lacomia
5. Invidia
6. Mania
7. Lenea
Eu inteleg ca aceasta este impartirea, cu toate ca ea nu este in spiritul cugetarii Sfintilor Parinti, dar si pacatele marunte trebuie sa le bagam in seama. Spunea Parintele Arsenie Papacioc: Daca te musca un serpisor, iar muscatura lui este mortala (adica te robeste un pacat mic), pai dupa aceea degeaba te inghite crocodilul(se referea la un pacat mare)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Pacatele straine Mihnea Dragomir Biserica Romano-Catolica 20 10.01.2013 13:04:33
Ma urmaresc pacatele! skicolour Pocainta 38 20.01.2011 10:24:56
PACATELE SUBTILE ALE SEC XXI cozia Generalitati 43 20.10.2009 21:08:14
Pacatele de la volan luchian Generalitati 26 01.10.2009 23:41:19
Pacatele nespovedite cod_gabriel Impartasania (Taina Euharistiei) 11 03.10.2007 22:48:33