Nelamuriri din citate - "nu esti de-al Nostru"

[sophia]

Incerc sa inteleg ceva.

Cineva a pus pe alt fir o poveste din Limonariu. Citat si gata.
Eu acum o gramada de nelamuriri acum.
Fericiti care stiu totul...
Povestile acestea sunt scrise probabil din vremurile de acum 2000 ani.
Noi nu stim cum s-au derulat toate. Nu e totul sa citim si sa citam. Trebuie sa si pricepem totusi.

Deci:
O femeie s-a dus sa roage la mormantul lui Iisus si Maica Sa n-a lasat-o sa intre ca nu era de-a Lor.
Femeia a chemat diaconul si a impartasit-o.

Intrebari:
Numai cu acel Botez a devenit de-a Lor?
Adica eu imi imaginez ordinea asa: sa crezi, sa te botezi si apoi sa te impartasesti.
Se intelege din poveste si asa: ca femeia credea in Iisus, dar nu avea voie sa intre nefiind impartasita. O oprise Maica Domnului.

Ce anume insemna de fapt "nu esti de-a noastra"?

Si cum adica a chemat diaconul? Nu preotul? Si acela a venit acolo, la mormant? Inseamna ca nu existau inca biserici crestine. Sau nu ca acum...
Cum se faceau toate?
Care dintre apostoli a ramas in Ierusalim?

Si Iisus nu a alungat pe nimeni care venea la el. Si veneau din tot felul de neamuri/semintii. Nu-i intreba nimic, poate ii stia cum sunt. Doar spunea "credinta ta te-a mantuit". Dar la femeie insemna brusc ca nu e primita pentru ca e eretica (n-am inteles de ce). Credinta nu i-a fost suficienta.

Pare cumva ca Maica Domnului era mai severa decat El. Si avea un rol in biserica, sau macar cunostea oamenii si ii deosebea.

Multe nelamuriri...

Voi intelegeti chiar totul?

[glykys]

Sophia, da, te rog, un link cu ce ai citit...

A, gata, am gasit: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ight=Limonariu

Cand o sa am ceva timp, incerc sa iti raspund.

[glykys]

Sophia, eu am citit nelamuririle tale de pe topicul Intrarea Maicii Domnului in biserica, am vrut sa iti raspund, iti scriseem jumatate de mesaj in care faceam teoria chibritului, apoi m-am laat pagubasa si nu l-am mai trimis. Sper ca acum sa am mai mult succes si sa poti intelege.
Deci, fii atenta:

1. Hristos e intemeietorul crestinismului. Numele de crestin vine de la Hristos. Christus e Hristos, Christianus inseamna crestin, adica de-al lui Hristos. Inseamna ca inainte de Hristos nu era niciun crestin. Erau numai evrei - poporul ales - si o gramada de alti non-evrei, pagani, inchinatori fiecare la zeii lor. Buuun.

2. La evrei erau niste profetii cum ca se va naste un Mesia, care ii va izbavi... Acel Mesia este Hristos, nascut in poporul evreilor, dintr-o fecioara evreica, prin pogorarea Duhului Sfant. Deci El se naste in mijlocul poporului evreu, respecta toate randuielile evreilor (inclusiv taierea imprejur), nu vine sa strice legea evreiasca, ci sa o deavarseasca. Propovaduieste in mijlocul evreilor si apoi stii si tu ce se intampla. E prins, rastignit si invie a treia zi, li se arata femeilor mironosite, apostolilor, la 40 de zile se ridica la ceruri. La 50 de zile dupa Inviere, la Cincizecime adica, atunci cand sarbatorim Pogorarea Duhului Sfant, apostolii lui primesc darul Duhului Sfant si misiunea de a propovadui Evanghelia (adica vestea cea buna, a venirii lui Mesia) in toata lumea. Aceea e, propriu-zis, data nasterii crestinismului. In ziua aceea, in urma acestor evenimente, se boteaza 3000 de barbati evrei, care vor forma prima biserica crestina (biserica in sensul de comunitate).

3. Apoi stii si tu ca e momentul Sf. Corneliu. Acesta era un roman, deci un pagan, un non-evreu, care doreste si el sa fie botezat, dar Sf. Ap. Petru ezita, pentru ca stia nu este evreu. In urma unei viziuni, intelege ca jertfa Mantuitorului a fost pentru toata lumea, si pentru evrei si pentru non-evrei. Si de atunci sunt botezate si "neamurile", adica non-evreii.

4. Asa ca Apostolii pleaca in toata lumea sa raspandeasca noua religie, crestinismul. In lume au dat de tot felul de oameni, care nu i-au primit cu bratele deschise. Evreii iti dai seama cum au reactionat. Adu-ti aminte doar de episodul lapidarii lui Stefan! Crestinismul a fost religie ilegala in Imperiul Roman. Din ce in ce mai multi pagani se crestinau, adica primeau botezul de la Apostoli sau apoi, de la urmasii lor, dar nu erau lasati sa isi practice pe fata religia. Se refugiau si ei in catacombe, in subterane, noaptea, si se rugau cum puteau, oficiau Sfanta Liturghie pe un mormant de martir... Care era prins sau marturisea ca era crestin era ucis, dat la lei, stii si tu. Asta a durat trei secole, pana cand Constantin cel Mare va declara crestinismul religie legala. Este momentul cand crestinii ies din catacombe si incerc sa se organizeze si ei.

5. Acum, daca ei traisera in catacombe si comunitatile nu prea aveau contact unele cu altele, iti dai seama ca erau atatea bordeie, atatea obiceiuri. Aparusera demult divergente importante in ceea ce priveste dogmele. Unii credeau, de pilda, ca Hristos a fost doar Dumnezeu, nu si om, sau ca firea dumnezeiasca primeaza in defavoarea celei umane, sau ca Fiul e e o creatie a Tatalui, altii nu credeau in inviere si alte erezii. Toate ereziile astea aveau cate un nume specific, in functie de promotorul lor.

Din aceasta cauza au fost instituite cele sapte sinoade ecumenice, din secolul IV pana in secolul VII, pare-mi-se, unde s-au concretizat dogmele, asa cum le avem pana astazi in BO (cele despre Sfanta Treime, Hristos, Maica Domnului...) si au fost condamnate ereziile. Atunci s-a alcatuit si Crezul. Vezi pe acel topic mai multe despre erezii, care, cine ce sustinea.

6. Fireste, erau si unii care nu urmau linia dictata de sinoadele ecumenice, ci urmau ereziile. Sever am gasit ca era un monofizit. Mono - unul singur, physis - fire, adica unul care sustinea ca Hristos are o singura fire, ca e numai Dumnezeu, nu e si om, in acelasi timp. Erezia asta punea intre paranteze, printre altele, si rolul Fecioarei Maria, care, de la sinodul din Calcedon, e recunoscuta ca Nascatoare de Dumnezeu. Acum intelegi de ce se suparase Maica Domnului pe femeia aceea? De la sinodul din Caldecon din secolul IV incoace noi credem ca Hristos este o Persoana a Sfintei Treimi si ca are doua firi indisolubile, ca e si om si Dumnezeu in acelasi timp, si ca Maica Domnului e Nascatoare de Dumnezeu, nu e nascatoare de om.

7. Altfel, e ca si cum ai spune ca ce atatea dogme, ca si ortodocsii si catolicii si protestantii tot aia sunt, tot crestinii, pentru ca toti credem in Hristos. Si nu sunt tot aia. Respectiva, facand parte din secta aceea a lui Sever, nu era din Biserica "soborniceasca si apostoleasca", adica cea care urma dogmele sfintelor sinoade.

8. Despre aspectul legat de impartasania femeii respective, nu prea stiu ce sa iti spun. Acum, dupa capul meu, deci s-ar putea sa gresesc, poate ca acea secta din care facea ea parte nu recunostea Sfanta Taina a Impartasaniei, nu credea in transsubstantiere, cum ca in Impartasanie nu e vin si paine, ci Sangele si Trupul lui Hristos... Poate ar trebui sa ne explice mai multe initiatorul topicului.

Sunt sigura ca nu ti-am raspuns la toate nelamuririle, dar sper sa iti fie folositor ceva din ce ti-am scris...

[sophia]

Multumesc glykys, pentru efort.
Am inteles ce ais scris tu, dar raspunsul la povestea in cauza tot nu a fost dat.
Poate mai sunt pareri.
Vad ca nici autorul postarii nu a venit cu lamuriri, cred ca nu a inteles nici el mare lucru.

Pe d eo parte am inteles ce ar vrea sa se spuna cu asemenea povestiri, dar pe de alta parte mi se pare ca sunt impotriva credintei, pentru ca nici bunul Dumnezeu si nici Maica Sa nu alungau oamenii care macar credeau.

Acum concret cu ce-o fi gresit femeia aceea si acel Sever nu stiu...

Ca bun crestin iti trebuie multe elemente: credinta in suflet, rugaciune, botez, impartasit. Dar fiecare are o valoare si nu poate fi minimalizata.

[glykys]

Pai ti-am zis ce era cu Sever, era monofizit, era sectant... Uite ce scrie pe Wiki:

Monofizismul (greacă Μονοφυσιτισμός) (greacă mono-physis), (română o singură fire) a fost o teză predicată de Eutihie (378-454), călugăr din Constantinopol, care a afirmat că Iisus Hristos nu are decât o singură fire („monophysis”), cea divină, întrucât trupul omenesc l-a luat in mod aparent. Eutihie refuza distincția între „hypostasis” („ipostas”, „persoana”) și „physis” („natura”, „fire”), spunând că dacă Iisus Hristos e o persoană, el nu poate avea două naturi.
Monofizismul era încurajat de formularea lui Chiril de Alexandria, care a apărat formula: "unică este natura („physis”) întruparea cuvântului dumnezeiesc". În fața acestei teze, Conciliul de la Calcedon (451) vorbește de realitatea integrala a Fiului, care ar avea o singură persoana, în două naturi. Cele doua firi, divina și omenească, își păstrează integritatea lor, dar ele sunt unite într-un singur „ipostas”. Una din formele sub care a circulat după Calcedon teza lui Eutihie este „monofizismul severian” sau „moderat”, propus ca o formula de reconciliere intre „calcedonieni” si „necalcedonieni”, de catre Sever, patriarh de Antiochia (512-538). Monofiziții susțineau deci că firea omenească luată de Iisus Hristos la întruparea în Maria a fost absorbită de firea sa divină, încât cea dintâi a dispărut cu desavârsire, asemenea unei picături de apă în imensitatea mării. După unii monofiziți, Iisus Hristos n-ar fi avut un trup omenesc real, ci un trup aparent. Consecința concepției monofizite este că, dacă Iisus Hristos nu are, pe lângă firea lui divină și o fire omenească reală, atunci se nimicește întreaga operă de răscumpărare/mântuire a omului. Numai Fiul lui Dumnezeu, devenit om real, ar putea duce neamul omenesc la mântuire. Doar prin încarnarea sa, Dumnezeu ar fi putut diviniza firea omenească decăzută. Dumnezeu s-a facut om, ca să facă pe om Dumnezeu. Doctrina ortodoxă referitoare la firile din persoana lui Iisus Hristos susține că sunt două la număr, divina si umana - „diefizitism”, unite într-o singură persoană divino-umană.


Uite, citeste in Faptele apostolilor, cap. 11, versetul 26: primii care si-au luat numele de crestini au fost cei din Biserica Antiohiei.


Am stat si eu si am mai cugetat la istorioara. Tu vezi partea cea goala a paharului, cum ca Maica Domnului i-a spus ca nu e de-a lor. Dar ai in Evanghelii istoria femeii cananeence, care, la fel, a fost respinsa mai intai, tocmai pentru ca nu era "de-a lor!". Dar iata ca datorita credintei si perseverentei ei, Dumnezeu a ascultat-o si a miluit-o. La fel si femeia aceea, chiar daca era intr-o ratacire, totusi, prin acea mustrare, s-a intors la dreapta credinta. Si asta e minunat. Ca si un om ratacit, daca se straduieste si are inima buna, poate fi restabilit.

[antiecumenism]

-vreau sa zic si eu ceva ,sper sa nu gresesc
-aceea femeie Cosmiana era eretica,in erezia monofizitilor
-ereticii nu se mantuie pt ca sunt despartiti de Dumnezeu,

e o pilda in Pateric:
"Se spunea pentru avva Agathon, ca s-au dus oarecari la dansul, auzind ca are dreapta si mare socoteala. Si vrand sa-l cerce de a sa manie, i-au zis lui : tu esti Agathon ? Am auzit pentru tine ca esti curvar si mandru. Iar el a zis : ei bine, asa este. Si i-au zis lui : tu esti Agathon barfitorul si clevetitorul? Iar el a zis: eu sunt. Au zis iarasi : Tu esti Agathon ereticul? lar el a raspuns: nu sunt eretic. Si l-au rugat pe el, zicand: spune-ne noua, pentru ce atatea cate ti-am zis tie le-ai primit, iar cuvantul acesta nu l-ai suferit? Zis-a lor: cele dintai asupra mea le scriu, caci este spre folosul sufletului meu. Iar cuvantul acesta eretic este despartire de Dumnezeu si nu voiesc sa ma despart de Dumnezeu. Iar aceia auzind, s-au minunat de dreapta lui socoteala si s-au dus ziditi, adica folositi."
-
-si Maica Domnului i-a zis ca nu e crestina deplina,ortodoxa ,nu cunostea tot Adevarul pt ca era eretica si de aceea nu era de-a lor a celor care se mantuie;
-ca nu a lasat-o sa intre nu trebuie sa privim acest lucru neaparat ca pe o interdictie fizica,poate inseamna ca nu intri aici adica in Imparatia Cerurilor pt ca esti in erezie,deci intai te lasi de erezie si apoi esti de-a noastra,ortodoxa,...deci a trecut la Sfanta sobornica si apostolica Biserica a lui Hristos ,s-a impartasit si a venit la Adevarul deplin; deci Maica Domnului a reusit sa o convinga sa se lase de erezie ca sa nu fie despartita de Dumnezeu (cum zicea avva Agathon).

[AlinB]

În prealabil postat de sophia

Pe d eo parte am inteles ce ar vrea sa se spuna cu asemenea povestiri, dar pe de alta parte mi se pare ca sunt impotriva credintei, pentru ca nici bunul Dumnezeu si nici Maica Sa nu alungau oamenii care macar credeau.

Afirmatie bazata pe ce anume?
Cunoasterea Sf. Scripturi macar?
Fals.

Daca ai participa la sf. slujbe, ar fi greu sa nu auzi macar o data intamplarea cu femeia cananeanca.
Ai sa vezi acolo ca Domnul Hristos nu doar ca isi permite sa respinga cererea femeii, ci chiar sa ignore interventiile ucenicilor si chiar mai mult, o aseamana cu cainii.

Si da, acesta este testul credintei autentice, pe care femeia il trece si obtine astfel, in cele din urma, implinirea dorintei sale.

Alt exemplu: tanarul cel bogat, care chipurile era in cautarea mantuirii, primeste cel mai putin asteptat canon: nu facerea de bine, ci saracia.
Dupa standardele tale, era un om credincios si nu merita asta - si iata ca Hristos ii da un test care lui ii este imposibil (cel putin pe moment) sa-l treaca iar avertismentul lui Hristos e foarte grav: "mai degraba trece funia prin urechea acului decat bogatul in imparatia lui Dumnezeu".

Si mai sunt exemple, care arata ca "o oarecare credinta" nu e suficienta si de multe ori poate fi echivalenta cu necredinta ba mai mult, este pedesita drastic ( a se vedea cazul cu Anania si Safira)

Deci sa stam cu teama, cu luare aminte..

Asadar, respingerea are un rol pedagogic si este menit a arata omului lipsurile sale, ceea ce il desparte de Dumnezeu.
Omul este pus in fata unei alegeri: sa umple acest gol, pentru a ajunge la Dumnezeu sau a face cale intoarsa.

Dumnezeu nu are nevoie de orice fel de credinta, ci cea autentica, cea care depaseste golurile pe care chiar slabiciunile omului le pune intre el si Dumnezeu.

Un altfel de credinta poate fi chiar o forma de impietate si pedesita ca atare in cazul in care persista.

Acum concret cu ce-o fi gresit femeia aceea si acel Sever nu stiu...

Tocmai asta arata judecata ta superficiala.
Judeci o atitudine ca fiind exagerata fara sa stii ce anume a determinat-o.

Ca bun crestin iti trebuie multe elemente: credinta in suflet, rugaciune, botez, impartasit. Dar fiecare are o valoare si nu poate fi minimalizata.

Multe si nici macar nu ai pomenit ce e mai important.

"Credinta in suflet" nu are nici o valoare atat timp cat nu se traduce in fapte: moralitate, fapte bune, respect fata de canoanele Bisericii: posturi, participarea sistematica la sf. slujbe, etc.
Iar ca sa ajungi la impartasit, trebuie sa treci pe la spovedanie.
Probabil si altele.

[Mena59]

În prealabil postat de sophia

Incerc sa inteleg ceva.

Cineva a pus pe alt fir o poveste din Limonariu. Citat si gata.
Eu acum o gramada de nelamuriri acum.
Fericiti care stiu totul...
Povestile acestea sunt scrise probabil din vremurile de acum 2000 ani.
Noi nu stim cum s-au derulat toate. Nu e totul sa citim si sa citam. Trebuie sa si pricepem totusi.

Deci:
O femeie s-a dus sa roage la mormantul lui Iisus si Maica Sa n-a lasat-o sa intre ca nu era de-a Lor.
Femeia a chemat diaconul si a impartasit-o.

Intrebari:
Numai cu acel Botez a devenit de-a Lor?
Adica eu imi imaginez ordinea asa: sa crezi, sa te botezi si apoi sa te impartasesti.
Se intelege din poveste si asa: ca femeia credea in Iisus, dar nu avea voie sa intre nefiind impartasita. O oprise Maica Domnului.

Ce anume insemna de fapt "nu esti de-a noastra"?

Si cum adica a chemat diaconul? Nu preotul? Si acela a venit acolo, la mormant? Inseamna ca nu existau inca biserici crestine. Sau nu ca acum...
Cum se faceau toate?
Care dintre apostoli a ramas in Ierusalim?

Si Iisus nu a alungat pe nimeni care venea la el. Si veneau din tot felul de neamuri/semintii. Nu-i intreba nimic, poate ii stia cum sunt. Doar spunea "credinta ta te-a mantuit". Dar la femeie insemna brusc ca nu e primita pentru ca e eretica (n-am inteles de ce). Credinta nu i-a fost suficienta.

Pare cumva ca Maica Domnului era mai severa decat El. Si avea un rol in biserica, sau macar cunostea oamenii si ii deosebea.

Multe nelamuriri...

Voi intelegeti chiar totul?

Draga Sofia,
Incer si eu sa raspund la intrebarile tale, nu din multa mea stiinta ci din ce am inteles si eu citind. Deci este posibil sa gresesc...
Acea femeie facea parte dintre adeptii lui Sever care era monofizit. Acestia erau eretici pt ca sustineau unica natura (cea divina) a Domnului Iisus.
Biserica Adevarata marturiseste credinta ca Domnul Iisus este Dumnezeu Adevarat si Om Adevarat
Maica Domnului i-a cerut sa se impartaseasca din credinta adevarata. Diaconul a venit cu sfantul potir, ea s-a impartasit cu Sfantul Trup si Sange al Domnului Iisus. Astfel (re)cunoaste si natura umana a Domnului. In Sfantul potir se afla Sfantul Trup si Scump Sangele cu Adevarat al Domnului. Ea gusta si devine de-a lor

Acuma, de ce a chemat diaconul si nu preotul si daca a venit el sau s-a dus ea la el, nu este important sa stim si nici de vreun folos. Este doar o curiozitate omeneasca.

Domnul iisus nu a alungat pe nimeni si nici nu alunga pe nimeni. El este Dumnezeu Adevarat si Om Adevarat si cunoaste neputintele noastre. Insa Maica Domnului a oprit-o pe femeie sa intre, tocmai caDomnul si Dumnezeu nostru o vroia printre ai lor. Femeia nu s-ar fi impartasit din Credinta Adevarata daca Maica Domnului nu ar fi atentionat-o ca nu este de-a lor si ca trebuie sa se impartaseasca sin Trupul Uman al lui Dumnezeu. Astfel i-a facut un mare bine.
Aminteste-ti viata Sfintei Maria Egipteanca. Si ea a fost oprita de niste bariere nevazute sa intre sa se inchine Sfintei Cruci. Si ce bine i s-a facut ! A lepadat pacatul. Mai departe sunt sigura ca sti si tu…

Maica Domnului nu a fost severa si foarte buna. A vrut ca acea femeie sa umble in Credinta ce dreapta. A intrptat-o, a chemat-o la Domnul nu a alungat-o.

Nimeni nu intelege totul. Invatam unii de la altii. Numai ca este greu sa discecernem care invatatura este cea buna. Ne mai indruma preotii prin predicile lor, duhovnicii sau Sfintii Parinti cu scrierile lor.
Doamne ajuta !

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Mena59

Draga Sofia,
Incer si eu sa raspund la intrebarile tale, nu din multa mea stiinta ci din ce am inteles si eu citind. Deci este posibil sa gresesc...
Acea femeie facea parte dintre adeptii lui Sever care era monofizit. Acestia erau eretici pt ca sustineau unica natura (cea divina) a Domnului Iisus.
Biserica Adevarata marturiseste credinta ca Domnul Iisus este Dumnezeu Adevarat si Om Adevarat
Maica Domnului i-a cerut sa se impartaseasca din credinta adevarata. Diaconul a venit cu sfantul potir, ea s-a impartasit cu Sfantul Trup si Sange al Domnului Iisus. Astfel (re)cunoaste si natura umana a Domnului. In Sfantul potir se afla Sfantul Trup si Scump Sangele cu Adevarat al Domnului. Ea gusta si devine de-a lor

Acuma, de ce a chemat diaconul si nu preotul si daca a venit el sau s-a dus ea la el, nu este important sa stim si nici de vreun folos. Este doar o curiozitate omeneasca.

Domnul iisus nu a alungat pe nimeni si nici nu alunga pe nimeni. El este Dumnezeu Adevarat si Om Adevarat si cunoaste neputintele noastre. Insa Maica Domnului a oprit-o pe femeie sa intre, tocmai caDomnul si Dumnezeu nostru o vroia printre ai lor. Femeia nu s-ar fi impartasit din Credinta Adevarata daca Maica Domnului nu ar fi atentionat-o ca nu este de-a lor si ca trebuie sa se impartaseasca sin Trupul Uman al lui Dumnezeu. Astfel i-a facut un mare bine.
Aminteste-ti viata Sfintei Maria Egipteanca. Si ea a fost oprita de niste bariere nevazute sa intre sa se inchine Sfintei Cruci. Si ce bine i s-a facut ! A lepadat pacatul. Mai departe sunt sigura ca sti si tu…

Maica Domnului nu a fost severa si foarte buna. A vrut ca acea femeie sa umble in Credinta ce dreapta. A intrptat-o, a chemat-o la Domnul nu a alungat-o.

Nimeni nu intelege totul. Invatam unii de la altii. Numai ca este greu sa discecernem care invatatura este cea buna. Ne mai indruma preotii prin predicile lor, duhovnicii sau Sfintii Parinti cu scrierile lor.
Doamne ajuta !

Iata un sfat "asezat", care se lipeste de suflet si care merita luat in seama.
La Maria Egipteanca ma gandeam si eu cititind raspunsul lui AlinB si ma bucur ca s-a mai gandit si altcineva inaintea mea. Diferenta este ca, Maria Egipteanca nu era manata in biserica de credinta, ci de dorinta de a desfrana cu tinerii care se adunau in acel lacas. Ori, astfel de "interdictii" se petrec si in ziua de astazi si nu de putine ori se intampla ca in unele biserici, in special la Sfinte Moaste, anumite persoane sa nu reuseasca sa intre. Numai la Cuvioasa Parascheva cate cazuri au fost!...

[Mena59]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Iata un sfat "asezat", care se lipeste de suflet si care merita luat in seama.
La Maria Egipteanca ma gandeam si eu cititind raspunsul lui AlinB si ma bucur ca s-a mai gandit si altcineva inaintea mea. Diferenta este ca, Maria Egipteanca nu era manata in biserica de credinta, ci de dorinta de a desfrana cu tinerii care se adunau in acel lacas. Ori, astfel de "interdictii" se petrec si in ziua de astazi si nu de putine ori se intampla ca in unele biserici, in special la Sfinte Moaste, anumite persoane sa nu reuseasca sa intre. Numai la Cuvioasa Parascheva cate cazuri au fost!...

Ma bucur si va multumesc pt confirmarea spuselor mele. Aveam o oarecare teama...
Dupa cum ati spus, cele doua femei nu se asemanau la inceput. Da, la asta nu m-am gandit...
Dar vedeti, pentru Dumnezeu nu este important ce ne mana catre EL... Important este sa pornim catre El. Ne primeste si ni se dezvaluie, ni se ofera. Sa-L primim cu totii in sufletele noastre!