Pelerinaj la Neamt si Suceava

Dupa 14 ani am fost din nou la manastirile si bisericile din aceste zone.
Mai intai am fost la Manastirea de maici si centrul pentru batrani infiintat de parintele Iustin.
Apoi am fost la Manastirea Petru Voda. Aici m-a binecuvantat un calugar. M-a uimit limbajul sau foarte modern. Apoi am cumparat ceva de la pangar. Calugarul de acolo era foarte rece si distant. Am aflat ca parintele Iustin era la Centru.
Apoi am fost la Sihastria. Aici am fost la catedrala, biserica si paraclis. Am fost la mormantul parintilor Cleopa si Balan. Am atins pamantul la parintele cleopa si am sarutat icoanele parintilor. Manastirea prin biserica doi, trei calugari.
Apoi am fost la Secu. Am cumparat de la pangar si am fost binecuvantat de un calugar ce parea voios. Calugarul de la pangar parea interiorizat.
Am fost apoi la Boroaia si am aprins o lumanare la moastele parintelui Argatu.
Apoi am fost la Manastirea Madarzac o manastire de maici.
In final cred ca nu-mi place muntele. Nu am mai simtit atmosfera de sfintenie de la manastiri ca alta data.
Mi-a lipsit intalnirea cu un parinte duhovnic care sa ma sfatuiasca si vazandu-ma sa-mi stie problemele.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de idealist

Mi-a lipsit intalnirea cu un parinte duhovnic care sa ma sfatuiasca si vazandu-ma sa-mi stie problemele.

Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut.

[cherub]

În prealabil postat de idealist

Dupa 14 ani am fost din nou la manastirile si bisericile din aceste zone.
Mai intai am fost la Manastirea de maici si centrul pentru batrani infiintat de parintele Iustin.
Apoi am fost la Manastirea Petru Voda. Aici m-a binecuvantat un calugar. M-a uimit limbajul sau foarte modern. Apoi am cumparat ceva de la pangar. Calugarul de acolo era foarte rece si distant. Am aflat ca parintele Iustin era la Centru.
Apoi am fost la Sihastria. Aici am fost la catedrala, biserica si paraclis. Am fost la mormantul parintilor Cleopa si Balan. Am atins pamantul la parintele cleopa si am sarutat icoanele parintilor. Manastirea prin biserica doi, trei calugari.
Apoi am fost la Secu. Am cumparat de la pangar si am fost binecuvantat de un calugar ce parea voios. Calugarul de la pangar parea interiorizat.
Am fost apoi la Boroaia si am aprins o lumanare la moastele parintelui Argatu.
Apoi am fost la Manastirea Madarzac o manastire de maici.
In final cred ca nu-mi place muntele. Nu am mai simtit atmosfera de sfintenie de la manastiri ca alta data.
Mi-a lipsit intalnirea cu un parinte duhovnic care sa ma sfatuiasca si vazandu-ma sa-mi stie problemele.

Cum de ai fost la Sihastria si n-ai incercat sa vorbesti despre prob tale cu par. Ciprian Gradinaru, de acolo? Dansul este un astfel de parinte... dar poate ca nu ai avut tu pregatirea necesara, fiindca am observat ca si eu mai patzeam asemanator cu ce ai descris tu aici, dar cand mergeam pe-acolo fara sa ma rog si fara sa fi tinut post (ba, cateodata, chiar ma imbuibam, or pe drum, ori cand ajungeam acolo, nu faceam nici un efort de a ma abtzine! parca nici de rugaciune nu mai aveam chef, si mi se mai si parea ca majoritatea celor din jur nu ar fi avut credintza cum ar fi trebuit, ci numai eu - cand de fapt, era tocmai invers, dar incepeam eu sa vad distorsionat lucrurile, fara ca macar sa realizez - astea tot ispite se cheama ca sunt, desi poate nu ne dam seama, f. subtile). In schimb, cand mergeam rugandu-ma aproape continuu in gand si tinand post (cu f. putzina mancare, de ex. doar catziva covrigi din aceia tari, uscati sau vreun covrig impletit etc, si doar apa), lucrurile parca se desfasurau altfel (si le vedeam altfel, cum ar fi trebuit in mod normal, poate), imi era ceva mai bine, desi tot mai aveam unele ispite.
Ei, monahii, se roaga continuu, mintea lor este la rugaciune, de aceea probabil ca uneori ar putea parea distantzi si/sau interiorizati etc... Si poate ca si, din smerenie, evita sa intre in contact cu pelerinii fara a fi intrebati, sau asa, tam-nisam etc... Se si feresc de ispite, de vorbaria multa si desharta, preferand mai bine sa se roage neincetat cu mintea, au si ei ascultarile lor s.a.m.d.... In plus, iti dai seama, la cata lume vine pe la manastire (unii cu intentzii mai putin bune, uneori - de ex. hotzi, sau pers. care se ocupa cu ocultismul - am auzit ca se cazasera de cateva ori pe la unele man. niste vrajitoare care pozau in credincioase si se-apucasera de ghicit si descantat lume pe-acolo prin camerele de cazare, ispitind si smintind pe unele pers. etc), ei isi vad de treburile lor, caci asa ar fi mai bine si mai indicat... Iar daca tot ai fost prin zona Neamtzului, ar fi trebuit sa fi trecut si pe la man. Neamtz, unde se afla o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Sf. Prunc Hristos, macar sa te inchini (si sa treci pe sub icoana, daca se mai da voie, depinde si in ce moment al zilei treci etc - dar acum vreo cativa ani, cand am fost eu, se dadea voie). Tot la man. Neamtz se mai afla si moastele unui par. Sfant, necunoscut inca, moaste care au fost descoperite intr-un mormant din curtea manastirii si apoi deshumate si depuse intr-o racla, in bis., spre inchinare. La fel, si pe la bis. din imediata vecinatate cu man. Neamtz, Schitul Vovidenia, sau bis. Sf. Ioan Iacob Hozevitul unde se afla moastele Sfantului, aduse din Iordania (sau de prin partile acelea ale lumii), moaste care sunt putzin cam innegrite, din cauza ca au fost afectate de un incendiu, din care insa au scapat nevatamate, dar cu acele urme de niscaiva innegrire, drept marturie)... Sau si pe la schitul Sihla, cu pestera unde s-a nevoit Sf. Teodora (se afla ceva mai sus de man. Neamtz, dar tot prin zona respectiva). Sau si pe la man. Agapia si Varatec (tot prin zona, dar pe un alt drum de coborare dinspre schitul Sihla, unii dintre calugarii mai tineri de acolo ar fi stiut, probabil, sa te indrume, dar si o harta daca ai fi avut, ai fi putut gasi drumul fara prea mare greutate etc). s.a.m.d....

[gabriela8]

În prealabil postat de idealist

Dupa 14 ani am fost din nou la manastirile si bisericile din aceste zone.
Mai intai am fost la Manastirea de maici si centrul pentru batrani infiintat de parintele Iustin.
Apoi am fost la Manastirea Petru Voda. Aici m-a binecuvantat un calugar. M-a uimit limbajul sau foarte modern. Apoi am cumparat ceva de la pangar. Calugarul de acolo era foarte rece si distant. Am aflat ca parintele Iustin era la Centru.
Apoi am fost la Sihastria. Aici am fost la catedrala, biserica si paraclis. Am fost la mormantul parintilor Cleopa si Balan. Am atins pamantul la parintele cleopa si am sarutat icoanele parintilor. Manastirea prin biserica doi, trei calugari.
Apoi am fost la Secu. Am cumparat de la pangar si am fost binecuvantat de un calugar ce parea voios. Calugarul de la pangar parea interiorizat.
Am fost apoi la Boroaia si am aprins o lumanare la moastele parintelui Argatu.
Apoi am fost la Manastirea Madarzac o manastire de maici.
In final cred ca nu-mi place muntele. Nu am mai simtit atmosfera de sfintenie de la manastiri ca alta data.
Mi-a lipsit intalnirea cu un parinte duhovnic care sa ma sfatuiasca si vazandu-ma sa-mi stie problemele.

Eu cred ca in Moldova este mult har cel putin asa simt eu... Conteaza foarte mult si gandul cu care pornesti in acest pelerinaj intrucat daca se transforma in excursie ramane pur si simplu o vizita la manastiri...
Imi pare rau ca momentul nu a fost fructificat la maxim si tind sa cred ca vina nu apartine monahilor pe care i-ai intalnit ci raspunsul este in interiorul tau...

Nu l-am cautat pe parintele Ciprian pentru ca nu eu stabileam durata vizitei si ce se va face. Bineinteles daca Dumnezeu imi dadea permis de conducere altfel ar fi fost programul.
Sa stii cherub ca am avut regim mai mult decat post, legume cu paine. Nu m-am dus cu scopul excursiei ci pentru a primi ajutor de la un parinte.
Sper sa ajute inchinarea la icoane si moaste. Daca mi se va rezolva problema eu nu mai cer alte lucruri.

[carmina]

În prealabil postat de idealist

Nu l-am cautat pe parintele Ciprian pentru ca nu eu stabileam durata vizitei si ce se va face. Bineinteles daca Dumnezeu imi dadea permis de conducere altfel ar fi fost programul.
Sa stii cherub ca am avut regim mai mult decat post, legume cu paine. Nu m-am dus cu scopul excursiei ci pentru a primi ajutor de la un parinte.
Sper sa ajute inchinarea la icoane si moaste. Daca mi se va rezolva problema eu nu mai cer alte lucruri.

Sigur ca te vor ajuta si postul si calatoria destul de obositoare si, de ce nu, costisitoare, si inchinarea la sfintele moaste. Insa acestea sunt doar mijloace prin care invatam multe alte lucruri atat de necesare sufletului nostru.
Dar, ce-ar fi daca in rugaciunile noastre am spune ca primim cu inima deschisa tot ceea ce ni se va da, nu dupa dorintele noastre, ci spre folosul sufletesc ?

[Grabriella]

Imi aduc aminte cu mare drag de primul pelerinaj din Moldova dupa convertirae mea la ortodoxism.Citisem cartea Viata parintelui Cleopa si mi-am dorit foarte mult sa ajung la mormantul parintelui si la Neamt.Dorinta mi s-a implinit.Sentimentul descoperirii ortodoxiei prin prisma vestigiilor arhitecturale si istorice a fost coplesitor.Eram cu lacrimile in ochi si inima in gat si sentimentul de bucurie si uimire si sfiala si recunostinta fata de marea mila a Domnului nu m-a parasit in toata aceasta perioada.Ascultam uimita explicatiile istorice legate de intemeierea minunatelor Manastiri, aflam adevaruri pe care nici nu mi le puteam inchipui de multele si marile minuni care au insotit aceste zidiri.Totul era atat de nou, de viu, de minunat, de normal fata de tot ceea ce am invatat la scoala sau in secte despre ortodoxie. Eu am avut sentimentul, cand am ajuns in Moldova, ca am pasit pe alt taram, o alta lume , un univers paralel pe care pana atunci nu l-am putut percepe. O alta dimensiune de a vedea si a simti lucrurile si istoria.Cred din tot sufletul ca sunt locuri incarcate cu o energie si putere incredibila, caci si zidurile si pietrele vorbesc si noi toti am simtit aceste adevaruri.A fost coplesitor. Ceea ce am constatat a fost ca de fiecare data cand ajung in Moldova, la Manastiri, am aceleasi sentimente si trairi si de fiecare data am senzatia ca totul este nou si deosebit ca si cand ar fi prima data cand ajung acolo.Am inteles pentru prima data ca tot ceea ce stiam teoretic din Sf. Scriptura acolo era implinit si trait si jertfit. Dovada clara si de netagaduit a ceea ce inaintasii nostri, chiar analfabeti si fara carte, au fost in stare creada , sa stie , in asa masura incat sa-si dea viata pentru a apara aceste adevaruri de credinta.Pentru prima data am inteles ca pictura, icoanele, sunt Evanghelia in imagini, ca tot din ceea ce este pictat sau ceea ce se face in Biserica Ortodoxa exprima un adevar , un fapt, sau o intamplare din Biblie.Am inteles puterea simbolisticei si acele trairi atat de profunde si discrete , acea coborare in sine, in adancul fiintei tale unde poti sa auzi glasul acela minunat, acel "Susur Bland" cum i s-a descoperit Domnul Sf. Ilie in pestera.Sorbeam ca un insetat fiece strop de roua binecuvantata, aceasta hrana noua, aceasta bautura noua, aceste "bucate grase si miezoase" ale ortodoxiei si nu-mi venea sa cred ca toate acestea exista si au fost experimentate de mii de ani de acesti minunati inaintasi ai nostri care le-au descoperit si le-au trait si ni le-au transmis ca pe o comoara de mare pret.Imi veneau in minte cuvintele Scripturii si trairi si fapte citite si aveam sentimentul ca le traiesc aievea.Aveam senzatia ca si eu calc pe urmele pasilor atator sfinti si martiri ce s-au nevoit si si-au dat viata pentru crestinism, pentru Domnul.Parca pentru prima data am 'vazut' cu ochii sufletului si eu ca si ucenicul dreptului Elisei ostile ceresti de pe toti muntii aceia.Pentru prima data am simtit acea comuniune extraordinara , acea apartenenta cu marea familie crestin ortodoxa din care acum faceam si eu parte. Ma simteam :"cea mai mica fata a lumii printre randunelele ei", o faptura noua si purtata pe brate de ingeri nevazuti, o biata fiinta plina de rani si dureri si neimpliniri, dar care toate , toate au disparut si doar dragostea Domnului o mai vedeam cum mi se descopera in tot ceea ce era in jurul meu.Simteam ceea ce, poate , este 'chemarea strabunilor' pe care pentru prima data ii vedeam in picturi, le vedeam 'ctitoriile', urma mainilor si a slujirii si a trairilor lor.Ii simteam atat de vii si de prezenti, atat de blanzi si calzi si toti parca ma priveau zambind si plini de iubire ca niste bunici ce vad ochii mari deschisi ai nepotilor ce-i inteleg si-i iubesc.Pentru prima data am inteles ce este cu trupurile lor neputrezite si frumos mirositoare. Era chiar dovada Duhului Sfant ca materia poate fi transfigurata de energiile necreate, ca la baza materiei este energia, ca energia a creat materia si nu invers.Ca Dumnezeu ne-a lasat aceste dovezi de netagaduit ca tot ceea ce a fost atins de Duhul Domnului s-a transfigurat si a depasit limitele normalului sau ale firescului.
Atunci am inteles ce simt acei ce sunt in stare sa sarute pamantul tarii.Atunci am inteles de ce Sf. Maria Magdalena a imbratisat si sarutat picioarele Domnului ,de ce se saruta chipul Maicutei Sfinte, de ce se saruta mana preotului, de ce se saruta chipurile din icoane, de ce se saruta sfintele trupuri ale parintilor nostri sfinti.
Doamne, Doamne! Cum sa-ti multumesc!

[lacrimi]

În prealabil postat de idealist

Dupa 14 ani am fost din nou la manastirile si bisericile din aceste zone.
Mai intai am fost la Manastirea de maici si centrul pentru batrani infiintat de parintele Iustin.
Apoi am fost la Manastirea Petru Voda. Aici m-a binecuvantat un calugar. M-a uimit limbajul sau foarte modern. Apoi am cumparat ceva de la pangar. Calugarul de acolo era foarte rece si distant. Am aflat ca parintele Iustin era la Centru.
Apoi am fost la Sihastria. Aici am fost la catedrala, biserica si paraclis. Am fost la mormantul parintilor Cleopa si Balan. Am atins pamantul la parintele cleopa si am sarutat icoanele parintilor. Manastirea prin biserica doi, trei calugari.
Apoi am fost la Secu. Am cumparat de la pangar si am fost binecuvantat de un calugar ce parea voios. Calugarul de la pangar parea interiorizat.
Am fost apoi la Boroaia si am aprins o lumanare la moastele parintelui Argatu.
Apoi am fost la Manastirea Madarzac o manastire de maici.
In final cred ca nu-mi place muntele. Nu am mai simtit atmosfera de sfintenie de la manastiri ca alta data.
Mi-a lipsit intalnirea cu un parinte duhovnic care sa ma sfatuiasca si vazandu-ma sa-mi stie problemele.

Ai fost in "casa parintelui Iustin" si nu i-ai simtit prezenta? Ai fost la Sihastrie si nu ai simtit "raiul" acolo? Nu l-ai intalnit pe parintele Ciprian?....(parintele Ciprian cred ca este continuitorul Parintelui Cleopa; este un parinte cu mare har)
Imi pare rau pentru tine... Eu cand merg la Petru Voda sau Sihastria, nu mai simt nimic din lumea de dincolo.... Ma simt usurata de toate problemele lumesti... Si Il simt intr-adevar pe Dumnezeu prezent acolo...