26 de ani de la revoluție!

[Florinvs]

Da- au fost toate acele restrictii si cozi la alimente dupa anii 1981-1982! Aici s-a gresit cel mai mult atunci! Daca se mentinea aprovizionarea cu alimente ca in anii 1970, atunci ar fi fost cu totul alta situatie!

Si acele restrictii au aparut desi agricultura si industria alimentara romaneasca produceau alimente in canditati arhisuficiente, dar s-a fortat exportul de alimente, pentru plata datoriei externe!

Desi pana la urma s-a reusit acest lucru, dar pretul platit pentru asta a fost prea mare.

In 1981, cand a luat aceasta decizie Ceausescu, Ioan Totu (specialist in macroeconomie) i-a spus lui Ceausescu- "Nicule, nu-i bine ce vrei sa faci". Dar Ceausescu nu a vrut sa-l asculte, platit pana la urma cu propria viata greseala sa.

[DragosP]

În prealabil postat de cristiboss56

Am o rugaminte , vezi de adevaratele probleme ale tale , caci esti in afara subiectului ca de fiecare data .
Sunt satul de falsificatori , golani si mascarici , mai ales cand cineva improsca cu noroi , si asta in mod voit , pe cei care s-au sacrificat pentru ca noi sa avem o alta viata , si printre altele sa stam la barfa pe acest site .
Cine uita si batjocoreste , va primi rasplata din plin !

Bine dragă, fii mai relaxat.

[cristiboss56]

În prealabil postat de DragosP

Bine dragă, fii mai relaxat.

Si tu renunța sa mai fi mascariciul si bufonul forumului .

[crisstiann]

În prealabil postat de Florinvs

Am incercat sa analizez obiectiv faptele (asa cum au fost, cu bune si rele) din anii 1964-1989, facand abstractie de regimul politic din acei ani din Romania.

-nu ai analizat obiectiv, pt ca nu tii cont de suflet, de credinta...

-un regim satanic-cum a fost comunismul-, un regim ateu, dictatorial, criminal numai rau putea sa faca dpdv sufletesc

În prealabil postat de DragosP

Singurul loc (și nu mereu) umde trenul era punctual era-n gara de unde pleca.

........:)))
Ba nici macar atunci! Ca se mai intampla, imi aduc aminte din anii mei de naveta pe ruta BucurestiObor-Lehliu Gara, se mai intampla sa plece si dupa circa 100 m se oprea si statea si statea. Si era un ger, cateodata intra viscolul pe geamurile sparte si oamenii stateau efectiv ca obiectele din tomberoane, unii peste altii si, culmea, trecea si nashul printre noi, asa sardelizati cum eram, ca sa-si ia darul....
Sau vara, cand era o duhoare in trenuri de iti venea s-o iei mai bine pe jos decat sa suporti aerul acela pestilential...

Iar astea au ramas mostenire. Cine voieste o experienta de tip deja-vudejaconu, sa ia acelasi tren de la Obor si sa isi aminteasca toate sau sa le descopere. Acum mai sunt si manelele si fumatul in compartiment si bautura si toate nenorocirile...

[crisstiann]

În prealabil postat de cristiboss56

Măi Aghiuta , sa sti ca se trmura rău de frig in ultima perioadă a comunismului , mâncarea lipsea cu desăvârsire , totul era pe cartelă , si 100 de grame de salam de apucai nu puteai sa iei decât cu buletinul si asta numai din sectorul in care aveai domiciliu .
Totul era o mizeie , o nebunie generală iar sportul national era statul la coadă.
Nici hartie igienică nu mai era , nimic , totul era pe sub mâna.
Lumina se oprea care 4 ore pe seară , caloriferele erau înghețate , gaze erau numai noaptea când si asa aveau presiune de se atingeau
Băi nataraule tu îți bați joc de cei care am suferit in acea perioadă ?
Sa-ti fie rusine !
Acum nu avem nici marele pline cum iti place sa spui , dar avem căldură, apă caldă fara restricție si fara program , si ne permitem sa trăim decent , fără cozi , aplauze si urale.
Un om normal nu poate compara mizeria de atunci cu viața de acum , chiar dacă castig 300 de euro , trăiesc normal ,fără imbecili ,si demență comunistă!
Sa-ti fie rusine falsificatorule si mincinosule !

-nota zece pentru acest comentariu, mizeriile astea comuniste trebuie puse la punct

În prealabil postat de cristiboss56

Oamenii stateau la coadă pentru alimentele de bază Regimul comunist sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu a însemnat pentru foarte mulţi români sărăcie, suferinţă, lipsuri şi restrângeri ale drepturilor civile. Dacă unii par că au uitat toate aceste lucruri şi sunt nostalgici după Nicolae Ceauşescu, iată câteva exemple care ne reamintesc faţa hidoasă a epocii de aur.








În ultimii ani de comunism mâncarea era puţină şi se găsea cu greu. Ca să aibă ce să pună pe masă, românii se aşezau cu noaptea în cap la cozi interminabile. Mulţi dintre ei nici nu ştiau dacă vor mai găsi ceva atunci când vor ajunge în faţa tejghelei. Pâinea, laptele, carnea, uleiul şi zahărul, toate alimente de bază, erau raţionalizate.

Iarna, temperatura în apartamente ajungea rar la 18 grade Celsius, iar apă caldă curgea doar între anumite ore. În acelaşi timp, lumina şi gazele se opreau frecvent, iar benzina se vindea tot cu raţia.

În ciuda condiţiilor vitrege de viaţă, oamenii nu puteau critica situaţia în public deoarece riscau pedepse aspre din partea Securităţii. Tot ochii şi urechile nevăzute ale organului represiv se ocupau şi de contactele românilor cu străinătatea, care erau strict monitorizate. Cât despre călătoriile în Occident, nici vorbă de aşa ceva în cazul cetăţenilor obişnuiţi.

Vizionarea celor două ore de program pe care le difuza Televiziunea Română nu reprezenta nici un fel de distracţie. Iar Telejurnalul însemna în cele mai multe cazuri transmiterea discursurilor lui Nicolae Ceauşescu şi ode aduse "conducătorului iubit".

Singurele surse de informare despre ce se întâmpla pe plan internaţional erau Radio Europa Liberă şi Vocea Americii, cu sedii în afara graniţelor ţării.

Pe vremea dictatorului, un statut aparte l-au avut femeile, care au fost obligate să facă copii "pe bandă", mai ales după interzicera avortului. Astfel că, între 1966 şi 1989 peste zece mii de femei au murit din cauza întreruperilor de sarcină făcute pe ascuns. Fenomenul a fost însă ignorat. În schimb, s-a instituit titlul de "mamă eroină", pentru femeile care aveau cel puţin 10 copii.

[COLOR=#000000]

[/COLOR]

A fost o perioada atat de oribila, mai ales in ultimul deceniu al epocii de aur, incat este explicabil, frate Cristian, ca noi oamenii sa avem o tendinta fireasca, psihologic, de a uita sau de a retusa peici pe colo.
Frate Cristian, tu esti o inima mare si un barbat curajos. Dar nu cere, te rog, aceeasi masura tuturor! E minunat ca ai puterea sa fii sincer, onest, sa iti aduci aminte toate ororile acelea. Oho, si cate au fost, cu mult mai multe decat putem noi sa scriem aici. Cred ca nu incap carti pe pamant sa descrie in amanunt cata rautate draceasca s-a varsat peste suflete in tarile comuniste. Efectiv, cand citesc unele carti de genul Gulag sau Pe muntele Ebal sau altele asemenea (vezi revista Memorii, cu marturii ale detinutilor), mi se intoarce stomacul pe dos, ma ia cu lesin, efectiv ma ia scarba de omenesc, de toate. Imi vine sa mor, sa ma duc dracului definitiv. Dar nu iaste bine asa, frate! E o ispita! Adica dracii nu doar ca ne-au chinuit atunci, dar ne chinuiesc si acum cu "realiyarile" lor, de data asta prin memorie.
Repet, psihologic cei care au trecut prin experiente traumatizante, au tendinta (e un mecanism de aparare) sa uite, sa nege sau sa coafeze. Si sa rationalizeze savant, ca Florin, in modul cel mai cinic cu putinta, adica facind apel la "argumentul" sadic al cifrelor, la statistica.
Dar tocmai asta arata cat e Florin, bietul, de traumatizat. Ca si conducatorii lui (ai nostri), el si/a pierdut simtul omenesc, simtul persoanei si pentru el totul a devenit o tabla de cifre asezate frumos, ca in rapoartele contabile, incat sa dea zero. Ma rog, sa dea crestere economica...:)
El si altii au uitat ca oamenii nu sunt cifre, ca sunt persoane.
Asadar, te rog sa te linistesti, ca jertfa personala pentru memoria celor buni de atunci. Sa te linistesti ca sa nu se bucure cei care se bucurau si atunci cand ne chinuiau zi si noapte.
In viitor unii vor sta si mai mult in adevar iar unii vor pieri cu totii in minciuna. Fii te rog rabdator si aminteste-ti ca suntem multi care nu ne-am pierdut memoria si, mai mult de atat, Insusi Domnul le cunoaste pe toate.
Sa fim cu pace si sa iertam, frate Cristian. Si poate ca fratii nostri mai fricosi vor deveni si ei, capabili, intr-o buna zi, sa vada zilele si noptile Romaniei asa cum au fost ele, iar nu cum le pare unora ca ar fi fost.
Doamne ajuta!

[Florinvs]

În prealabil postat de ahilpterodactil

........:)))
Ba nici macar atunci! Ca se mai intampla, imi aduc aminte din anii mei de naveta pe ruta BucurestiObor-Lehliu Gara, se mai intampla sa plece si dupa circa 100 m se oprea si statea si statea. Si era un ger, cateodata intra viscolul pe geamurile sparte si oamenii stateau efectiv ca obiectele din tomberoane, unii peste altii si, culmea, trecea si nashul printre noi, asa sardelizati cum eram, ca sa-si ia darul....
Sau vara, cand era o duhoare in trenuri de iti venea s-o iei mai bine pe jos decat sa suporti aerul acela pestilential...

Iar astea au ramas mostenire. Cine voieste o experienta de tip deja-vudejaconu, sa ia acelasi tren de la Obor si sa isi aminteasca toate sau sa le descopere. Acum mai sunt si manelele si fumatul in compartiment si bautura si toate nenorocirile...

Pe acele rute, erau probleme cu unii calatori care , pentru a cobora intre statii, actionau semnalul de alarma! Ori dupa asta trebuia defranat trenul si reincarcata cu aer comprimat conducta generala a trenului, ceea ce lua un anumit timp!

In general trenurile plecau in buna stare din statia de formare (personalul din revizia de vagoane Bucuresti-Obor asigurand in mod corespunzator pregatirea tehnica, radicala si sanitara a garniturilor), dar nesimtirea si lipsa de civilizatie a unor calatori ducea la geamuri sparte ori mizerie in vagoane.

În prealabil postat de Florinvs

Da- au fost toate acele restrictii si cozi la alimente dupa anii 1981-1982! Aici s-a gresit cel mai mult atunci! Daca se mentinea aprovizionarea cu alimente ca in anii 1970, atunci ar fi fost cu totul alta situatie!

Si acele restrictii au aparut desi agricultura si industria alimentara romaneasca produceau alimente in canditati arhisuficiente, dar s-a fortat exportul de alimente, pentru plata datoriei externe!

Desi pana la urma s-a reusit acest lucru, dar pretul platit pentru asta a fost prea mare.

In 1981, cand a luat aceasta decizie Ceausescu, Ioan Totu (specialist in macroeconomie) i-a spus lui Ceausescu- "Nicule, nu-i bine ce vrei sa faci". Dar Ceausescu nu a vrut sa-l asculte, platit pana la urma cu propria viata greseala sa.

Florin, pentru ca tot ii dai cu alimentele, cu transportul si cu alte realizari colosale ale regimului comunist, fii te rog cu luare aminte la urmatoarele:
1) problema pe care o ridica o dicatura nu este hrana ori pijamaua, nici mertanul ori sandaua, ci sufletul omenesc fata in fata cu el insusi, cu semenii, cu Dumnezeu.
2) comunismul nu a fost rau sau bun pentru ca ne-a dat stiuleti multi pe campie ori huila-n suburbie, ci pentru ca ne-a luat in raspar bunul cel mai de pret: atitudinea si lucrarea in fata mortii.
3) oamenii care au avut nenorocul sa experieze dictatura au fost pusi in fata celor mai stricate si perfide duhuri - acelea care il fac pe om sa isi piarda, sa isi uite, sa isi vanda ori sa nu apuce sa isi cunoasca demnitatea si rostul de copil al lui Dumnezeu pe pamant.

[cristiboss56]

În prealabil postat de ahilpterodactil

A fost o perioada atat de oribila, mai ales in ultimul deceniu al epocii de aur, incat este explicabil, frate Cristian, ca noi oamenii sa avem o tendinta fireasca, psihologic, de a uita sau de a retusa peici pe colo.
Frate Cristian, tu esti o inima mare si un barbat curajos. Dar nu cere, te rog, aceeasi masura tuturor! E minunat ca ai puterea sa fii sincer, onest, sa iti aduci aminte toate ororile acelea. Oho, si cate au fost, cu mult mai multe decat putem noi sa scriem aici. Cred ca nu incap carti pe pamant sa descrie in amanunt cata rautate draceasca s-a varsat peste suflete in tarile comuniste. Efectiv, cand citesc unele carti de genul Gulag sau Pe muntele Ebal sau altele asemenea (vezi revista Memorii, cu marturii ale detinutilor), mi se intoarce stomacul pe dos, ma ia cu lesin, efectiv ma ia scarba de omenesc, de toate. Imi vine sa mor, sa ma duc dracului definitiv. Dar nu iaste bine asa, frate! E o ispita! Adica dracii nu doar ca ne-au chinuit atunci, dar ne chinuiesc si acum cu "realiyarile" lor, de data asta prin memorie.
Repet, psihologic cei care au trecut prin experiente traumatizante, au tendinta (e un mecanism de aparare) sa uite, sa nege sau sa coafeze. Si sa rationalizeze savant, ca Florin, in modul cel mai cinic cu putinta, adica facind apel la "argumentul" sadic al cifrelor, la statistica.
Dar tocmai asta arata cat e Florin, bietul, de traumatizat. Ca si conducatorii lui (ai nostri), el si/a pierdut simtul omenesc, simtul persoanei si pentru el totul a devenit o tabla de cifre asezate frumos, ca in rapoartele contabile, incat sa dea zero. Ma rog, sa dea crestere economica...:)
El si altii au uitat ca oamenii nu sunt cifre, ca sunt persoane.
Asadar, te rog sa te linistesti, ca jertfa personala pentru memoria celor buni de atunci. Sa te linistesti ca sa nu se bucure cei care se bucurau si atunci cand ne chinuiau zi si noapte.
In viitor unii vor sta si mai mult in adevar iar unii vor pieri cu totii in minciuna. Fii te rog rabdator si aminteste-ti ca suntem multi care nu ne-am pierdut memoria si, mai mult de atat, Insusi Domnul le cunoaste pe toate.
Sa fim cu pace si sa iertam, frate Cristian. Si poate ca fratii nostri mai fricosi vor deveni si ei, capabili, intr-o buna zi, sa vada zilele si noptile Romaniei asa cum au fost ele, iar nu cum le pare unora ca ar fi fost.
Doamne ajuta!

Îți mulțumesc pentru cuvintele tale venite direct din sufletul tău mare , care mi'au mers la sufletu-mic si patimas.
Pe mine atitudinea sfidătoare si arogantă ma'au mâhnit tare , caci au fost călcate in picioare morminte întregi ai celor care au suferit de pe urmă acestui regim bestial , un regim care nu s-a dat la o parte sa darame biserici , sa calce efectiv pe oameni , sa stramute morții din cimitire si câte si mai câte orori .
Am asistat neputincios la dărâmarea Bisericii Sfânta Vineri , câte plansete , ce tragedie , asta asa ca o simplă amintire . . .
Acum vin bufonii si ne râd in nas ,ne mint pe față ,si culmea pe un forum construit si el pe mormintelee celor care au suferit din plin de pe urmă acestui regim imputit si ateu.
Frate dragă , sunt satul de falsificatori,' măscărici si golani , dar Domnul îi vede , si vai de plânsul lor cel din urmă.
Îți mulțumesc încă odată că ai înțeles încă de la începutul dezbaterii , miezul problemei , si n-ai întinat memoria celor care au făcut posibil si apariția acestui site , acestui Forum crestin-Ortodox .
Doamne ajută!