Pomelnicul de la Sfanta Liturghie

[catalin2]

În prealabil postat de anita

Indreptarea cuiva care nu vrea sa stie de Hristos , neaga existenta Lui , nu se face prin pomenirea la sf.Liturghie ,mai mult la Proscomidie.
In Imparatia lui Dumnezeu nimic necurat nu poate intra.
Pomenirea la Proscomidie nu se face oricum si oricui.
Se poate face pomenire la sf.Liturghie cu mentiunea "fara Proscomidie" dar eu ,personal nu as risca pentru cei necredinciosi sau necununati.
Sfintii parinti spun ca mai mult rau le facem acestora daca ii pomenim pt.ca nimic necurat nu poate intra in Imparatie.

Din cate stiu pomelnicele ce se dau la Sfanta Liturghie sunt pentru Proscomidie. Preotul ne-a si spus de cateva ori ca pomelnicele se dau pana incepe Sfanta Liturghie, adica pentru Proscomidie. Ne-a si explicat cum se iau mirinde care intruchipeaza pe toti cei pomeniti in pomelnice. Desigur ca se accepta si dupa aceea pomelnice.

[anita]

În prealabil postat de catalin2

Din cate stiu pomelnicele ce se dau la Sfanta Liturghie sunt pentru Proscomidie. Preotul ne-a si spus de cateva ori ca pomelnicele se dau pana incepe Sfanta Liturghie, adica pentru Proscomidie. Ne-a si explicat cum se iau mirinde care intruchipeaza pe toti cei pomeniti in pomelnice. Desigur ca se accepta si dupa aceea pomelnice.

Preotul pomeneste in timpul slujbei atat pe cei vii cat si pe cei adormiti ,la ecteniile respective.
Pentru Proscomidie am dat acatist separat si am vorbit cu preotul .
Am platit o pomenire pt.mai multe sfinte Liturghii.
Daca pomelnicul e dat mai tarziu ,ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor ,se intelege ca pomenirea nu se poate face la slujba Proscomidiei care se desfasoara la prima ora.

Am simtamantul straniu ca ma aflu in sinagogile acelea... Ce de "sfinti" radicali si "drepti" faceau "ordine" pe-acolo...
Si cum a dat Dumnezeu cu ei de pamant, de n-au mai iesit in veci la lumina...
Sa fim cu bagare de seama, oameni buni!

În prealabil postat de anna21

Noi despre ce vorbim aici?

Vorbim despre dreapta credinta. Despre Adevar. Despre Dragoste.
Despre unitatea deplina a lor, fara ca vreuna sa iasa in fata...

Spus-a Plesu (pe care mereu repet ca nu il plac, dar pe care il respect) un banc elvetian. E cu un om care cauta pentru copilul lui un nash de Botez. Si nu gaseste, ca omul era pretentios.
Pe cine vedea, il intreba:
1) esti crestin?
2) esti intotdeauna drept?

Si nimeni nu trecea testul, dintr-un motiv sau din celalalt...

Intr-o zi, dupa mari cautari si dezamagri, intalneste o femeie. Pe Preasfanta Nascatoare, preschimbata intr-o femeie umila... Si o intreaba: ai fost mereu dreapta?... Si dupa cateva clipe de gandire, Maicuta ii spune: drept sa-ti spun, nu, nu am fost intodeauna dreapta...

In alta zi, cand aproape isi pierduse nadejdea ca ii va boteza cineva pruncul, intalneste un barbat slab, umil, linistit... Era Hristos al nostru. Tu ai fost mereu drept?... Iar Mantuitorul ii spune: adevarat iti spun ca nu, nu am fost intotdeauna drept...

In fine, intr-o zi omul intalneste o doamna, o adevarata doamna, o boieroaica dupa cum arata si se purta. Si cand a intrebat-o ce si cum, spre marea bucurie a omului nostru, doamna aceea a raspuns afirmativ la ambele intrebari.
Si a acceptat sa ii boteze copilul, numai ca i-a cerut ca mai intai sa-i faca o vizita in palatul ei. Unde omul nostru a vazut multe, inclusiv lumanarea vietii lui si lumanarea vietii copilului... A lui mai mica, pe sfarsite, iar a copilului mai mare, si care ardea din plin.
Si a cerut Doamnei aceleia, care era desigur moartea, sa mai ia putin din lumanarea copilului si sa ii dea si lui... Putina mila, asta i-a cerut... Sa mai lase de la ea... Insa Doamna i-a spus: NU, ca eu sunt intotdeauna dreapta, dupa cum ti-am zis!

Daca bancul e prost, dispretuiti-i pe elvetieni (or fi toti protestanti?), cu tot cu bancile lor pline, precum si pe Andrei Plesu. Ca io doar am zis ca nu imi place Andrei Plesu...

BA DA! Povestea e sugestiva, cu un talc pe care nu l-am voit intamplator aici. Iar talcul nu e despre Dumnezeu si despre Preasfanta Nascatoare, cat mai ales despre fumurile noastre... Si despre asemanarile pe care le purtam in noi...

[Ivanacristescu]

În prealabil postat de zinaida

Indraznesc sa cer o opinie legata de pomelnicul dat la Sfanta Liturghie pentru ca am auzit prea multe pareri in contradictoriu. Daca sotul meu este botezat ortodox si suntem cununati in biserica, il pot trece pe pomelnic daca nu este practicant? Pe langa faptul ca nu e practicant, nu respecta cele sfinte, mai injura uneori, mai blasfemiaza, astea nefiind la ordinea zilei ci doar iesiri care se vor a fi "glume" sau doar sicanari (sa ma necajeasca pe mine). Dar pe baiatul meu de 16 ani care este la fel botezat ortodox dar injura, e cu necuratul in gura la ordinea zilei, il pot pomeni? Canoanele spun ca nu, daca nu se spovedesc, nu se tin de biserica, dar practica curenta este diferita. Chiar si de la preoti am primit pareri diferite fiecare argumentata. As vrea sa inteleg corect problema. Poate ma lamureste cineva..
Va multumesc frumos.

Zinaida,cum simti si cum gindesti,vis-a-vis de cei dragi? Ce simte inima ta fata de sotul si copilul tau(cazuti,dupa spusele tale)? Ce simti ,cu inima si cu ..mintea?De ce trebuie sa faci tu ceva ce spune cineva(fie el si o autoritate in materie),cind este vorba de cei atit de dragi tie-sotul si copilul-? Ce canoane iti pot interzice tie ca sotie si mama(indurerata pt starea,cazuta,a cuiva drag) sa-l treci pe hirtie,pentru pomenire? Uneori ramin consternata cind descopar asemenea intrebari.Pai ,nu spune Insusi Hristos,Domnul nostru:"purtati-va sarcinile unii altora.." Tu care poti,faci pentru cei care :NU POT.Adica,mergi la Biserica,ii pui la rugaciune,postesti pt ei,etc...

[Hartford]

Recent am asistat la o discutie dintre o maica si o credincioasa.
Credincioasa"Maica e ok daca trec pe pomelnic pe cineva de alta religie?
Maica "Draga mea ingerul sterge de pe lista numele celui care nu e de religie ortodoxa.
Hm si ma gandeam eu Doamne chiar asa, si eu trec pe pomelnic pe unii de alta religie.
Voi ce stiti despre asta?

În prealabil postat de Ivanacristescu

Zinaida,cum simti si cum gindesti,vis-a-vis de cei dragi? Ce simte inima ta fata de sotul si copilul tau(cazuti,dupa spusele tale)? Ce simti ,cu inima si cu ..mintea?De ce trebuie sa faci tu ceva ce spune cineva(fie el si o autoritate in materie),cind este vorba de cei atit de dragi tie-sotul si copilul-? Ce canoane iti pot interzice tie ca sotie si mama(indurerata pt starea,cazuta,a cuiva drag) sa-l treci pe hirtie,pentru pomenire? Uneori ramin consternata cind descopar asemenea intrebari.Pai ,nu spune Insusi Hristos,Domnul nostru:"purtati-va sarcinile unii altora.." Tu care poti,faci pentru cei care :NU POT.Adica,mergi la Biserica,ii pui la rugaciune,postesti pt ei,etc...

Inima mea a simtit ca trebuie sa-i treaca si i-am tot trecut dar am avut niste ispite destul de grele, nu as fi facut legatura fara ajutorul unui prieten care a sesizat ca am gresit netinand cont de sfaturile duhovnicului. Duhovnicul mi-a spus demult sa nu-i trec, eu nu am luat in seama, am facut de capul meu. Revenind cu intrebarea dupa niste ani, mi-a spus la fel completand ca le fac rau si lor si mie. Intrebarea a venit firesc datorita comportamentului lor, nu vreau sa detaliez mai mult. Dar aveam impresia ca trebuie musai sa-i trec la Sfanta Liturghie, parca nu vroiam sa inteleg ca si celelalte slujbe sunt slujbe ajutatoare indreptarii mult mai potrivite. Prietenul acela chiar mi-a spus "de ce vrei sa-i arzi cu sangele lui Hristos?" Duhovnicul mi-a spus sa-i trec la acatiste, la psaltire si la sfantul Maslu. Asadar nu mi-a interzis nici sa ma rog pentru ei, nici sa ii pomenesc la biserica, doar sa nu-i pomenesc la Sfanta Liturghie. Eu oricum ma rog pentru ei dar aveam ideea fixa ca Sfanta Liturghie e ca lumina soarelui in comparatie cu lumina becului, in raport cu celelalte slujbe si ca vor primi mai mult ajutor. Experienta mi-a aratat ca duhovnicul meu a avut dreptate si ca ei chiar s-au inrait. Am plecat capul si am inceput sa-i trec la Maslu si acatiste. Daca ei nu se spovedesc, nu vin la biserica, nu ii pot obliga eu sa aiba partasie cu Dumnezeu cu forta prin pomenirea la taina Sfintei Liturghii. Sper sa fie de folos si altora.

Doamne ajuta!

În prealabil postat de Hartford

Recent am asistat la o discutie dintre o maica si o credincioasa.
Credincioasa"Maica e ok daca trec pe pomelnic pe cineva de alta religie?
Maica "Draga mea ingerul sterge de pe lista numele celui care nu e de religie ortodoxa.
Hm si ma gandeam eu Doamne chiar asa, si eu trec pe pomelnic pe unii de alta religie.
Voi ce stiti despre asta?

Eu stiu ca omul propune, iar Dumnezeu dispune...:)

[Mihailc]

Eu sper din toată inima ca cei care citesc atât de strâmb nişte mesaje cu un număr redus de cuvinte, să nu procedeze astfel şi cu "celelate cărţi ale ortodoxiei" în procesul de "învârtire conexă" după criterii convenabile cititorului în cauză. Mie teamă că sper degeaba, dar am de gând să nu renunţ.
Sigur, putem să vorbim orice pe internet, chiar şi de la zece etaje mai sus decât ne permite propria statură duhovnicească, atâta timp cât argumentele sunt omise sistematic, printr-un procedeu sofistic ce trimite la orgoliul dascălului care, chipurile, îşi cruţă competenţa din motive de lipsă de chef, adică lene, sau criză de timp, adică împrăştiere. Asta, desigur, nu-l lipseşte pe "dascălul" improvizat de plăcerea de a produce un text aproape integral cantitativ şi prolix, în rândurile căruia nu reuşeşte să demonstreze decât faptul că vrea neapărat să imite modul de exprimare a adevăraţilor trăitori din vechime, fără să aibă nicio câtime din tactul şi credibilitatea acelora. Poate că într-o bună zi, dascălul nostru va pricepe, printre multe altele, că "cel ce se vede aşa cum este şi şi-a cunoscut păcatul este mai mare decât cel care învie morţii" (Sf. Isaac Sirul) şi că iscusinţa duhovnicească nu se măsoară nepărat în show-uri taumaturgice, chiar dacă şi minunile au rostul lor în economia credinţei.
Dacă vorbim de registrul "modern, actual, contemporan" nu pot să nu mă gândesc la o situaţie posibilă ca în Biserica luptătoare din zilele noastre să apară un Părinte de talia Sfântului Grigorie Palama . Probabil că unul ca acesta va fi considerat un modernist, inovator, duşman al Tradiţiei din moment ce nu se blochează în trecut ci ia în serios darul Duhului Sfânt care produce în toată vremea, cel puţin până Parusie, valoare bisericească complementară celei dinaintea lui. Ar mai fi multe de spus dar cred că nu-s nici eu străin de lene şi împrăştiere, ba chiar am făcut ceva performanţă în apucăturile astea, prin urmare mă opresc aici, rugându-l pe Domnul nostru să ne vindece de bolile duhului, ştiute sau neştiute, pentru a nu mai vorbi în mod ipocrit altora despre sănătate din poziţia de slăbănogi şi neputincioşi.

Multumesc pentru atentionare, Mihail.
Voi fi mai atent. Iarta-ma, te rog...