Ce avem în comun?

[zorobabel]

În prealabil postat de Eugen7

deci tu zici ca autorul cartii lui enoh a preluat acel pasaj din Sfanta Scriptura din epistola Sfantului Iuda? pai nu ai dreptate petru ca epistola lui Iuda a fost scrisa in sec I d.Hr iar cartea lui enoh in sec III i.d.Hr.

Cartea lui Enoh a fost scrisa in sec 3 zici?A fost scrisa pe o perioada mai lunga, parti din ea au fost scrise si dupa Hristos.
Dar de ce i se spune cartea lui Enoh daca a fost scrisa in sec 3? Ca Enoh a trait in jurul anilor 3500 i d Hr. Cum putea cineva care a scris cartea in sec 3 sa stie ce s-a intamplat atunci,sau mai mult, sa stie ce a spus Enoh?

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Eugen7

Credinta ortodoxa marturiseste ca precum Moise a murit dar Dumnezeu a trimis pe Sfantul Arhanghel Mihail sa ia trupul sau si apoi l-a inviat si este viu in trup si se arata oamenilor atunci cand Dumnezeu doreste aceasta; intocmai si Maica Domnului, Fecioara Maria dupa ce a murit, Fiul ei, Hristos Domnul Dumnezeu nostru a luat si trupul ei si a inviat-o iar acum ea este vie alaturi de Hristos Iisus si se arata oamenilor (in anumite ocazii) spre slava lui Dumnezeu.

Credinţa ortodoxă mărturiseşte aceasta, însă pe baza cărei mărturii o face? Există vreo bază scripturistică în sensul acesta, ori este o născocire târzie a creştinismului?

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de Eugen7

Ca sufletul omului are constiinta de sine, ratiune (independenta de trup), adica cand merge in rai sau in iad, o arata foarte clar urmatoarele pasaje din sfanta scriptura:

"Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani - fie în trup, nu ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie - a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om - fie în trup, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie. Că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască. " II corinteni 12,2-4

1. O arată atâta de "clar", încât sf. ap. Pavel repetă de două ori în textul citat "nu ştiu".
2. Apostolul Pavel nu se referă la experienţa lui imediat morţii, ci la un eveniment petrecut în urmă cu 14 ani, aşa cum spune pasajul.

"Argumentul" acestui pasaj aţi putea să-l omiteţi (la fel ca şi cel al parabolei), că vă bagă doar în încurcături doctrinare. Dacă admiteţi că "sufletul omului are conştiinţă de sine, raţiune (independentă de trup)" în condiţiile în care persoana respectivă nu este moartă, ajungeţi foarte uşor la teoria reîncarnării, la avatarurile sufletului, la dedublări ale personalităţii, paradoxuri temporale şi alte S.F.-uri...

Eu stiu ca textele din Cartea lui Enoch au fost datate ca fiind cu cel putin 200 de ani inainte de Hristos.Schema pe care o stiam eu arata cam asa:

Capitolele xii.-xxxvi./xclii./xci. 12-17("The Apocalypse of Weeks.")>The oldest pre-Maccabeean portions.
Capitolele vi.-xi./liv. 7-lv. 2/lx./lxv.-lxix. 25/cvi./cvii.(Fragments of "The Book of Noah.")>Pre-Maccabeean at the latest.
Capitolele lxxxiii.-xc.("The Dream-Visions,")>165-161 B.C.
Capitolele lxxii.-lxxxii.("The Book of the Heavenly Luminaries.")>Before 110 B.C.
Capitolele xxxvii.-lxxi./xci. 1-11, 18, 19-civ.("The Parables," or "Similitudes.")>circa 105-64 B.C.
Capitolele i.-v.(The latest portion,)>pre-Christian(the end of the 1st century BC)

Din ce am verificat>despre Enoch>Geneza 5:18-24, I Paralipomena 1:3, Luca 3:37, Evrei 11:5, Iuda 1:14

[Eugen7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

1. O arată atâta de "clar", încât sf. ap. Pavel repetă de două ori în textul citat "nu ştiu".
2. Apostolul Pavel nu se referă la experienţa lui imediat morţii, ci la un eveniment petrecut în urmă cu 14 ani, aşa cum spune pasajul.

"Argumentul" acestui pasaj aţi putea să-l omiteţi (la fel ca şi cel al parabolei), că vă bagă doar în încurcături doctrinare. Dacă admiteţi că "sufletul omului are conştiinţă de sine, raţiune (independentă de trup)" în condiţiile în care persoana respectivă nu este moartă, ajungeţi foarte uşor la teoria reîncarnării, la avatarurile sufletului, la dedublări ale personalităţii, paradoxuri temporale şi alte S.F.-uri...

Este evident ca Sfantul Pavel nu se refera la moartea lui (Departe acest gand!), ci doar la posibilitatea de a fi in rai doar cu sufletul (fara trup) aratand prin aceasta ca sufletul este rational si constient! Din nefericire nu am avut timp sa comentez pasajele din scriptura separat, insa de acum inainte nu voi mai face acestu lucru.

Repet, am citat acel pasaj din Sfanta Scriputra in context pentru a arata ca Sfantul Pavel accepta posibilitatea ca el sa fii fost rapit in rai fara trup... doar cu sufletul (rational si constient). Este foarte clar.

Va rog sa priviti toate pasajele ca un tot unitar si nu separat. Nu putem lua din Sfanta Scriptura doar ce ne place noua, ci trebuie sa acceptam totul, deci nu putem omite nici parabola cu saracul Lazar si bogatul nemilostiv si nici mesajul lui Hristos pe cruce adrsat talharului care se pocaieste... intrucat din ele reiese fara echivoc ca sufletul omului traieste in Hristos dupa moarte:

"Si sufletul meu in EL viaza" Psalmul 21,35

[Eugen7]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Credinţa ortodoxă mărturiseşte aceasta, însă pe baza cărei mărturii o face? Există vreo bază scripturistică în sensul acesta, ori este o născocire târzie a creştinismului?

Baza scripturistica am spus-o deja... precum Moise este viu in trup asa si Maica Domnului este vie in trup.
Sfantul Ioan spune foarte clar:
"Deci şi alte multe minuni a făcut Iisus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris, ca să credeţi că Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în numele Lui. " Ioan 20, 30-31

Sfantul Pavel predica in primul rand prin viu grai si mai apoi prin epistole (in scris):
"Deci, dar, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră. " II Tesaloniceni 2,15

Prin 1773 a aparut zvonul ca ar exista copii dupa Cartea lui Enoch iar acest zvon a fost suficient pt ca exploratorul scotian :) James Bruce sa renunte la un scotch intr-un pub intr-o zi ploioasa si sa o tuleasca in Etiopia in cautarea lor. Ca orice scotian perseverent :) nu s-a lasat pina nu a gasit ceva>a aflat ca biserica din Etiopia pastra nu unul ci trei exemplare ale cartii in discutie.Drept urmare le-a adus in Anglia unde,in 1821,dr.Richard Laurence,profesor la Oxford de ebriaca,a realizat prima traducere.Din pacate atat pt inimosul Bruce cat si pentru meticulosul Laurence, nici unul nu a observat ceva:conform cu Geneza(dpdv cronologic)Enoch a trait cu cateva sute de ani inaintea aparitiei primul fragment cunoscut din cartea atribuita lui asa ca sansele ca Enoch insusi sa fi scris cartea sunt 50-50% :) (in cazul fericit).

[Eugen7]

Va rog pe toti cei care participati la discutii pe forum sa precizati credinta dumneavoastra in (optiunile utilizatorului). Nu trebuie sa ne fie teama sau rusine sa ne marturisim credinta noastra.

"fereşte-te de rău şi pentru credinţa sufletului tău nu te ruşina" Cartea înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) 4,22

Pe de alta parte ne ajuta pe toti sa stim cu cine vorbim, ce invatatura marturisim fiecare din noi.
Va multumesc.

[Eugen7]

Inca astept comentariie voastre referitoare la acest pasaj:

"încă şi trupul meu va sălăşlui întru nădejde. Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea. " Psalmul 15,9-10.

Este evident vorba de profetia mesianica despre moartea lui Iisus Hristos Domnul Dumnezeul nostru.
Astfel, cand a murit pe cruce Hristos, sufletul Sau indumnezeit s-a pogorat in iad exact atunci in acel moment, iar trupul acestuia a ramas pe cruce si apoi a fost pus in mormant unde "s-a salasluit in nadejdea ca nu va vedea stricaciunea" adica descompunera fireasca a oricarui trup omenesc in pamantul din care a fost luat, intrucat trupul Domnului este indumnezeit. Mai este vorba bineinteles de nadejdea invierii din morti, evident cu trup si suflet.

" Hristos a suferit odată moartea pentru păcatele noastre, ... omorât fiind cu trupul, dar viu făcut cu duhul, Cu care S-a coborât şi a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare" I Petru 3,18-19.

[zorobabel]

În prealabil postat de Eugen7

Sfantul Pavel se refera la cartea ne-canonica Ianes si Iambres (II Tim. 3:8) când numeste pe vrajitorii de la curtea lui Faraon.

Pavel nu a citat de acolo, doar a mentionat acele nume care au fost inspirate tot de Duhul Domnului. Si oricum, asta nu inseamna ca nu se stia de numele lor, pana la urma erau niste nume de oameni care erau cunoscute.
Mai mult, cartea lui Iane si Iambre a fost scrisa pe baza a patru manuscrise care contin contradictii intre ele.