Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În Biserica Ortodoxă, zilele de astăzi, 3 martie, şi mâine, 4 martie, sunt aliturgice, adică nu se oficiază Sfânta Liturghie. Cele două zile au fost rânduite ca o susţinere a postirii aspre din această primă săptămână a Postului Mare.

De-a lungul anului bisericesc există mai multe zile în care nu se celebrează Sfânta Liturghie, numite „aliturgice”, „neliturgice” sau „nonliturgice”. Aceste zile sunt următoarele: miercuri şi vineri din Săptămâna Brânzei, luni şi marţi din prima săptămână a Postului Paştelui, Vinerea Mare sau a Patimilor, vinerea dinaintea Crăciunului şi cea dinaintea Bobotezei, când aceste praznice cad duminica sau lunea şi se oficiază slujbele Ceasurilor şi Vecernia.

De regulă, în zilele aliturgice se posteşte cu ajunare deplină iar faptul că nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie arată că, în primul rând, acestea sunt prilej de meditaţie profundă, de rugăciune. Totodată, adevăratul creştin care posteşte este însoţit mereu, în cazul acestui demers spiritual, asumat conştient, de bucuria sfântă a apropierii de Dumnezeu.

[cristiboss56]

În Biserica Ortodoxă s-a oficiat astăzi, 5 martie, Sfânta Liturghie a Darurilor înainte sfinţite pentru prima dată în anul 2014. Aceasta este cea de-a III-a Liturghie a Bisericii Ortodoxe.

Liturghia Darurilor înainte sfinţite se oficiază numai în Postul Mare. La început, Liturghia Darurilor era săvârşită seara, la vremea obişnuită a Vecerniei. În felul acesta, credincioşii ajunau în ziua respectivă, iar Liturghia era o priveghere sau o slujbă nocturnă. Astăzi, în majoritatea bisericilor, Liturghia Darurilor se săvârşeşte dimineaţa. Liturghia Darurilor se poate oficia în orice zi a Postului Mare, cu excepţia zilelor de sâmbătă şi de duminică şi a zilelor aliturgice.

Această slujbă este, de fapt, un ritual de împărtăşire dezvoltat prin îmbinarea Slujbei Vecerniei cu unele elemente ale Sfintei Liturghii.

Autor al Liturghiei Darurilor înainte sfinţite este considerat Sfântul Grigore Dialogul, care a trăit în a doua jumătate a secolului al VI-lea. Pentru oficierea acestei Liturghii în timpul Postului Mare s-a pronunţat şi Sinodul Quinisext, din anul 692, prin canonul 52.

[cristiboss56]

Începând cu Duminica Ortodoxiei, în toate bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate va fi organizată tradiționala colectă în bani pentru Fondul Central Misionar. Acesta este destinat lucrării misionare, social-filantropice a Bisericii şi sprijinirii parohiilor sărace.



„Colecta pentru Fondul Central Misionar este cea mai veche colectă încă activă în Biserica Ortodoxă Română. Ea a fost hotărâtă de către Sfântul Sinod în urmă cu 60 de ani aproape şi viza ajutorarea zonei Transilvaniei în principal , acele parohii care reveniseră la Biserica Ortodoxă Română şi care aveau nevoie de un sprijin venit din întreaga ţară. Multe parohii erau în situaţia de a nu se mai putea gestiona singure. Dar, treptat, de la această nevoie punctuală ea s-a menţinut şi în timpul regimului comunist şi după căderea regimului pentru a sprijini orice tip de parohie săracă pentru că avem numeroase parohii în această situaţie, avem parohii izolate cu foarte puţini credincioşi, cu credincioşi de peste 60 de ani majoritatea lor”, a mai spus Pr. Ionuț Corduneanu, vicar administrativ patriarhal



O bună parte din banii strânși sunt destinați parohiilor românești sărace din afara granițelor țării.



„Consiliul parohial va totaliza sumele respective, le va vira prin protopopiate către Centrul Eparhial, Centrele eparhiale reţin 40% din colecta eparhiei pentru a sprijini unităţile de cult sărace de pe teritoriul lor, iar restul de 60% vine la Patriarhia Română care gestionează această sumă pentru sprijinirea diasporei. În momentul de faţă diaspora are numeroase nevoi practice pentru a fi sprijinită, pentru sprijinirea românilor din Harghita şi Covasna şi pentru sprijinirea altor activităţi care necesită o implicare financiară a Bisericii”, a precizat Pr. Ionuț Corduneanu, vicar administrativ patriarhal.



Colecta pentru Fondul Central Misionar se organizează în primele 3 duminici din Postul Sfintelor Paști.


***



Fondul Central Misionar este destinat susţinerii activităţilor sociale, misionare şi pastorale ale Bisericii Ortodoxe Române. Fondul este necesar atât pentru continuarea programelor derulate de Biserică, dar şi pentru iniţierea altora, precum şi pentru susţinerea parohiilor sărace.



Hotărârea instituirii Fondului Central Misionar a fost luată în timpul vrednicului de pomenire Patriarh Justinian în cadrul Şedinţei Sfântului Sinod din 18 septembrie 1956. Astfel, s-a hotărât ca subvenţionarea parohiilor din Ardeal pentru completarea întregirii salariilor preoţilor din parohiile sărace să se facă din Fondul Central Misionar, ce se va institui în cadrul Administraţiei Patriarhale şi cu sprijinul Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române.



În anul 1956 Fondul Central Misionar a fost alimentat din contribuţia benevolă a Eparhiilor din ţară şi s-a hotărât în cadrul aceleiaşi şedinţe a Sfântului Sinod ca începând cu 1 ianuarie 1957 alimentarea Fondului Central Misionar să se facă, pe lângă contribuţiile benevole ale Eparhiilor, din veniturile realizate prin purtarea unui disc în toate bisericile din ţară, în Dumineca Ortodoxiei. De asemenea, se mai menţionează că Institutul Biblic şi de Misiune se va îngriji de crearea unor venituri permanente prin vânzarea icoanelor, cruciuliţelor, pentru alimentarea Fondului Central Misionar.



Pentru prima dată în Biserica Ortodoxă Română, în anul 2011, colecta ea fost organizată şi în parohiile Patriarhiei Române de peste hotare.

[cristiboss56]

Prima duminică a Postului Mare este ziua în care creştinii ortodocşi cinstesc Dreapta Credinţă. La 4 martie 843, un sinod convocat la Constantinopol de Patriarhul Metodie, în timpul împărătesei Teodora, confirmă hotărârile celor şapte Sinoade Ecumenice şi consfinţeşte definitiv cultul icoanelor în Biserică. Tot atunci a fost instituită Duminica Ortodoxiei.

Pentru credincioşii ortodocşi, această duminică reprezintă un bun prilej de comuniune.

Duminica Ortodoxiei a fost sărbătorită pentru prima dată la 11 martie 843, în cea dintâi duminică a Postului Mare.

[cristiboss56]

Duminica aceasta, în bisericile ortodoxe se va oficia, pentru prima dată în Postul Sfintelor Paşti, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Dintre Liturghiile ritului bizantin, aceasta este considerată cea mai veche.

Liturghia Sfântului Vasile a fost, la început, Liturghia obişnuită în Biserica Ortodoxă, fapt dovedit de aşezarea ei în manuscrise, înaintea Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur. Acum ea se oficiază numai de 10 ori pe an, iar în Postul Mare de 7 ori.
Deosebirile esenţiale dintre Liturghia Sfântului Vasile cel Mare şi cea a Sfântului Ioan Gură de Aur constau în conţinutul rugăciunilor rostite de preot. Rânduiala lor, însă, e aproape identică.

În duminica Floriilor, a şasea din Postul Păresimilor, în biserici va fi oficiată Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

[cristiboss56]

„Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se va reuni în anul 2016 în preajma Sărbătorii Rusaliilor şi se va ţine aici la Constantinopol în celebra şi Sfânta Biserică a Sfintei Irina unde a avut loc cel de-al doilea Sinod Ecumenic”, a declarat pentru Centrul de Presă Basilica Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal.

Întâistătătorii de Biserici Ortodoxe s-au reunit în Sinaxă la Constantinopol, şedinţa desfăşurându-se de joi dimineaţă, 6 martie, până sâmbătă seara, 8 martie, la biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din cartierul Fanar al Constantinopolului (Istanbul). Documentul care cuprinde concluziile întâlnirii a fost semnat aseară.

Mai multe informaţii a oferit Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal: „Cu ajutorul lui Dumnezeu lucrările Sinaxei Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe s-au încheiat odată cu semnarea unui acord de către toţi Întâistătătorii de Biserici. Desigur că pentru întreaga Ortodoxie şi cu rezonanţe pentru întreaga creştinătate înseamnă un moment istoric deosebit pentru că e adevărat sunt mai multe interpretări în legătură cu definiţia Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Mai întâi, este vorba de faptul că după 1100 de ani un Sinod cu o astfel de autoritate va avea loc curând. De aceea, şi deciziile care s-au luat sunt foarte precise. Întâi de toate că Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se va ţine în anul 2016 în preajma Sărbătorii Rusaliilor şi se va ţine aici la Constantinopol în celebra şi Sfânta Biserică a Sfintei Irina unde a avut loc cel de-al doilea Sinod Ecumenic (din anul 381). Desigur că este acum în proces de pregătire, s-a instituit Comitetul pregătitor care se va reuni în septembrie anul acesta şi potrivit regulamentului de desfăşurare a procesului de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod conferinţa presinodală din primăvara anului viitor va stabili cu precizie şi ultimele teme care trebuie revizuite şi care au fost stabilite cu mulţi ani în urmă de către conferinţele presinodale pregătitoare. De aceea, astăzi va avea loc concelebrarea Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe care reprezintă expresia unităţii canonice şi bineînţeles de slujire în Biserica Ortodoxă aşa încât mesajul care a fost astăzi aprobat va fi transmis către întreaga lume prin mass-media şi va fi citit la Sfânta Liturghie de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Constantinopolului. Să dăm slavă lui Dumnezeu pentru acest eveniment istoric deosebit şi cu toţii avem îndatorirea să ne rugăm pentru buna reuşită a acestui Sinod al Bisericii Ortodoxe şi în acelaşi timp să contribuim la o pregătire eficace şi care să dea roade pentru Biserică. Se va da impuls misiunii Bisericii în societatea de astăzi şi sunt sigur toate etapele de pregătire vor ilustra prin studii teologice corespunzătoare şi prin dezbateri cu privire la natura şi scopul unui Sinod Panortodox pentru vremea noastră aşa încât să ne ajute Bunul Dumnezeu ca să aducem contribuţia noastră la buna reuşită a acestui Sinod Panortodox de importanţă majoră pentru viaţa Bisericii în lumea contemporană”.

[cristiboss56]

Revista Candela Nordului pe website-ul Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord

De curând, în rubrica CANDELA NORDULUI din meniul de pe prima pagină a website-ului Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (www.episcopiascandinavia.se) au fost postate toate numerele revistei eparhiale „Candela Nordului”. Această revistă apare la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord. În paginile revistei, sunt prezentate toate activităţile duhovniceşti ale ierarhului, preoţilor şi credincioşilor români din ţinuturile scandinave.

Fiind o revistă bilingvă, se dovedeşte un instrument accesibil tuturor care doresc să cunoască realităţile spirituale şi misionare ale tinerei episcopii din partea de nord a Europei. Ţinuta grafică şi bogăţia materialelor îl vor purta pe cititor într-un tărâm misionar, unde păstrarea identităţii de neam şi credinţă sunt reperele majore ale vieţii cotidiene.

Prin aşezarea revistei în format electronic pe site-ul episcopiei, se lansează o invitaţie la descoperire, reflecţie şi năzuinţă duhovnicească tuturor celor care trăiesc în Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare.

[cristiboss56]

Moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, la sediul Episcopiei Ortodoxe Române de la Roma

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Laurențiu al Ardealului, la sediul Episcopiei de la Roma au fost aduse spre închinare vineri, 14 martie 2014, un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina de la Mănăstirea Șinca Nouă din Județul Brașov.

În aceeași seară, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan a oficiat Paraclisul Sfântului Nectarie alături de un sobor de preoți și de diaconi.

În următoarele zile, sfintele moaște vor fi aduse spre închinare la mai multe parohii din zona Romei și împrejurimi.

[cristiboss56]

Renumit om de cultură şi de înaltă ţinută morală, scriitor şi mentor al multor generaţii de studenţi, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Pasionat om de ştiinţă, profesorul George Văideanu a fost un deschizător de drumuri în domeniul educaţiei şi pedagogiei moderne româneşti.
Fost Secretar General al Comisiei Naţionale UNESCO pentru România (1992-1995), a iniţiat şi realizat acţiuni şi cercetări incluse în sute de articole şi studii publicate în ţară şi în străinătate.
A scris şi a coordonat lucrări de referinţă în plan naţional şi internaţional pe teme de pedagogia artei, teoria educaţiei, didactică, curriculum, metodologia cercetării ştiinţifice, reformele sistemelor educative sau pedagogie comparată.
Bogata sa activitate ştiinţifică a fost dublată de vocaţia, la fel de creatoare, a omului de catedră, a profesorului erudit şi entuziast, care a ştiut să prefacă rutina cursului cotidian într-o invitaţie la cunoaştere profundă.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă a Patriarhiei Moscovei din Ucraina s-a angajat într-un dialog cu Patriarhia Kievului


sursa: http://theorthodoxchurch.info


Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) a salutat decizia Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM) de a începe un dialog cu cea dintâi. În această privință, Sinodul Patriarhiei Kievului (BOU-PK) a decis să-și exprime bunăvoința pentru restaurarea pe fundamente canonice a unității Bisericii Ortodoxe din Ucraina și pentru stabilirea unui statut național.
Pentru a îndeplini acest lucru, Patriarhia Kievului (BOU-PK) a creat o comisie de dialog cu Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia Moscovei). Patriarhia Kievului a reafirmat că fiecare națiune are dreptul la o Biserică națională deoarece într-un stat independent o Biserică independentă este justificată canonic și inevitabilă din punct de vedere istoric.