Ce putem noi sa-I oferim lui Dumnezeu?

[Daniel777]

In aceste vremuri grele si tulburi,ce credeti ca i-am putea oferi noi lui Dumnezeu,ce jertfa ar primi El de la noi care sa-I placa?
Post,milostenie,mai multa rugaciune,feciorie?

[andreicozia]

În prealabil postat de Daniel777

In aceste vremuri grele si tulburi,ce credeti ca i-am putea oferi noi lui Dumnezeu,ce jertfa ar primi El de la noi care sa-I placa?
Post,milostenie,mai multa rugaciune,feciorie?

Parerea mea, este ca Dumnezeu "ne vede, si-i place" numai constienta treaza. Ca urmare la ea trebuie sa lucram. Daca nu avem roade clare ca am adaugat ceva la trezirea noastra, chiar si citeva secunde /an si tot este ceva cu care raminem pentru intilnirea cu El.

Feciorie, virginitate...numai in cazul in care contribuie la trezirea constientei, altfel degeaba le "prezentam" in fata Judecatorului, ducindu-ne cu ele-n Rai.

[Daniel777]

Astăzi, după prorociile Sfinţilor Părinţi, trăim într-o lume adâncită în „ispite crunte”. Nu există literatură patristică contemporană, pentru că nu mai sunt îndrumători sfinţi care să scrie despre mântuirea omului. În cărţile Părinţilor din vechime descoperim cu greu răspunsuri la dilemele şi problemele actuale. În mare parte, oamenii de azi nu pot înţelege şi nici practica sfaturile acestora. Singura modalitate de a deprinde aplicarea lor corectă este să apelăm la sfaturile păstorilor şi ale duhovnicilor din zilele noastre care au dragoste pentru învăţăturile sfinţilor şi se străduiesc să le urmeze.
Un astfel de părinte este şi autorul acestei cărţi, Serghie Râbko, ale cărui îndemnuri sunt inspirate din sfaturile asceţilor, stareţilor şi duhovnicilor din trecutul îndepărtat sau din cel apropiat nouă. În acest fel, vom încerca împreună cu ei, minimizând astfel riscul de a greşi, să descoperim voia lui Dumnezeu şi să împlinim lucrarea mântuirii chiar şi în secolul al XXI-lea.

Editura Sophia

[George.m]

În prealabil postat de Daniel777

In aceste vremuri grele si tulburi,ce credeti ca i-am putea oferi noi lui Dumnezeu,ce jertfa ar primi El de la noi care sa-I placa?
Post,milostenie,mai multa rugaciune,feciorie?

Cred ca Dumnezeu vrea dragostea noastra, vrea sa ne daruim Lui din iubire pentru El. Putem sa-i oferim post, feciorie, milostenie, dar acestea nu valoreaza nimic fara iubire. Graitor in acest sens e imnul dragostei:

De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt.

Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte.

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte.
Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul.
Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.

Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.
Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim.

Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu.

Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.

[Daniel777]

In privinta dragostei constat in fiecare zi ca ma iubesc mai mult pe mine insumi decat pe Dumnezeu,ca fac mai mult voile trupului decat a sufletului.Iar fata de semenii mei nu ma comport cu dragoste de frate!

Intrebam daca puteam oferi ceva practic ,adica putinul nostru,nu acel mult care se cere din Evanghelie;asa cum cand spune neincetat va rugati ,noi ne rugam doar 10 minute,la fel este si cu dragostea,oferim mai putin decat ni se cere...

Ma refeream ce oferim noi concret,nu ce am putea oferi,ca asta stim cu totii....

[windorin]

În prealabil postat de Daniel777

In aceste vremuri grele si tulburi, ce credeti ca i-am putea oferi noi lui Dumnezeu, ce jertfa ar primi El de la noi care sa-I placa?
Post, milostenie, mai multa rugaciune, feciorie?

Ai amintit de "post, milostenie, rugaciune, feciorie"... in acestea se cam cuprind toate, adica si credinta, si nadejdea si dragostea.

Eu ma straduiesc sa ii dau lui Dumnezeu timpul meu. Nimic nu am mai pretios decat timpul.
Ma straduiesc sa citesc zilnic din Scriptura si din Parinti, sa gandesc la cele sufletesti, sa muncesc pentru familie, etc.
Pe toate ma straduiesc sa le fac... ca pentru Dumnezeu. Sunt cu El mai toata ziua.

Cat despre rugaciunea din carte, timpul alocat ei este putin... trupul parca nu mai poate uneori.
Insa ajung la concluzia ca... rugaciunea spusa in gand, pe de rost, este cea mai la indemana rugaciune a omului de la oras.
Cand fac zilnic 4-5 ore numai pe drumuri, rugaciunea spusa in gand se arata a fi de mare folos.
Nu mai am vreme de stat in "chilia" de acasa, asa ca intru in "chilia" inimii si spun cate stiu, pe de rost.

Dati lui Dumnezu timpul vostru, mai ales intr'o lume in care "time is money".

[MariS_]

În prealabil postat de Daniel777

In aceste vremuri grele si tulburi,ce credeti ca i-am putea oferi noi lui Dumnezeu,ce jertfa ar primi El de la noi care sa-I placa?
Post,milostenie,mai multa rugaciune,feciorie?

Daca spun iubire sau smerenie sau rabdare sau oricare alta virtute n-as
spune decat ca ofer ceea ce am primit, ca nu de la mine le am, daca
intr-adevar le-as avea. Dar ma indoiesc si ca le am si atunci nu pot sa
spun ca le ofer. Post as putea mult mai mult, rugaciune la fel, desi nici
asta nu e toata de la mine, iar cu timpul, da, as putea sa spun ca-L ofer
lui Dumnezeu, dar cred ca, in cazul meu, as minti cu nerusinare. Da,
cred ca stiu ce as putea oferi, si chiar incerc din toate puterile s-o fac,
sinceritate, asta ar fi doar de la mine, si atat cat pot nejudecarea altuia.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[marina31]

În prealabil postat de MariS_

Daca spun iubire sau smerenie sau rabdare sau oricare alta virtute n-as
spune decat ca ofer ceea ce am primit, ca nu de la mine le am, daca
intr-adevar le-as avea. Dar ma indoiesc si ca le am si atunci nu pot sa
spun ca le ofer. Post as putea mult mai mult, rugaciune la fel, desi nici
asta nu e toata de la mine, iar cu timpul, da, as putea sa spun ca-L ofer
lui Dumnezeu, dar cred ca, in cazul meu, as minti cu nerusinare. Da,
cred ca stiu ce as putea oferi, si chiar incerc din toate puterile s-o fac,
sinceritate, asta ar fi doar de la mine, si atat cat pot nejudecarea altuia.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Intr-un sens asemanator vorbea un parinte la Trinitas tv, spunand ca de la sine nu avem ce oferi. Continua spunand ca ale noastre sunt doar pacatele, dar paradoxal, pe acestea le vrea Domnul de la noi. Sa ne ducem smeriti cu ele pe palmele noastre si sa-L rugam sa ne curete. Pentru ele s-a ostenit Domnul pe cruce.
Apoi, ceva asemanator se intampla cand, de exemplu, mica fiind, ii cumparam cadouri mamei mele de ziua ei. Asta bineinteles din banii ei. Pe parcursul unui an scolar imi dadea tot timpul bani de buzunar, doar ca eu puneam deoparte pe cand era ziua ei, sa pot cumpara ceva. Asa ca, erau tot din ale ei.
Asa cum spunem "ale Tale dintru ale Tale, Tie iti aducem de toate": Domnul ne da toate resursele; sta la alegerea noastra in a le folosi pt propriul bine trecator si a le risipi sau sa le intoarcem la El.

[costel]

Ce sa-i oferim? Mai mult loc, mai multa prezenta in noi. Dar din cauza gandurilor si a faptelor noastre, nu mai e loc in noi decat de noi insine.

[Daniel777]

Si daca nu mai e loc,cui Ii facem ?