|
#21
|
|||
|
|||
prezentul ...
Eminescu scria in sens poetic despre prezent ca fiind timpul permanent al vietii noastre, acea subtire linie ce abia se intrevede in vesnicie.
"Viitorul si trecutul sunt a lumii doua fete, Vede-n capat inceputul cine stie sa le-nvete!" Ceea ce se amana nu se va implini in veci! |
#22
|
|||
|
|||
Procrastinarea este fenomenul care a dus de ripa si sistemul de Educatie in Occident, profesorii cedind in fata puturoseniei copiilor
|
#23
|
|||
|
|||
Este o diferenta între procrastinare si amânarea datoriilor duhovnicesti. Lucrurile lumesti pot fi facute si mai târziu dar în domeniul duhovnicesc amânarea facelui binelui aduce cu sine uitarea, îngrosarea sufletului, adica moartea vesnica.
|
#24
|
||||
|
||||
Amanarea inseamna a crede ca suntem liberi, noi insa nefiind.
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36) |
#25
|
|||
|
|||
Ce sfaturi s-ar putea da impotriva tendintei noastre de a amana?
Caci cel ce amana este chiar eul nostru,vointa noastra. Cum poate fi facuta vointa pervertita sa se mobilizeze?Doar cu indemnuri?Dar vointa,refuza acele indemnuri atunci cand i le 'ordonam' ,dovada chiar existenta acestei probleme ,a lenei,a blocajului. Cum se poate iesi din amorteala si cum se poate taia cercul vicios? Prin rugaciune?Dar tocmai de rugaciune fugim... La duhovnic?Dar tocmai la duhovnic amanam sa mergem... |
#26
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) Last edited by cristiboss56; 15.05.2010 at 22:09:33. |
#27
|
||||
|
||||
Sunt intru totul de acord cu voi. Ma confrunt si eu cu aceste probleme existentiale. Uitam, alegem calea cea mai usoara, placuta...e greu sa te mantui, dar nu imposibil.E bine sa ne amintim, ca exista un clopotel care ne atentioneaza Eul launtric.Oricum...adesea ma lovesc de de ce-uri...
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#28
|
|||
|
|||
trebuie sa luptam cum putem si sa zicem " NU! acum ma rog! nu este tarziu ! ori cu 30 de minute ori fara tot aceea este! Trebuie sa ma rog!" si daca incepi doar primul cuvant din rugaciune gata ispita dispare, continui si te rogi pana ce termini rugaciunea serii , a diminetii sau ce rugaciune faci.
|
#29
|
||||
|
||||
Sa fim liberi , dar de pacat . Libertatea , este in general ceva foarte confuz in mintea multora . Dumnezeu ne-a dat libertate deplina , dar ne-a dat discernamantul , ratiunea , ori acestea sunt cel mai putin folosite , cu voie sau fara voie , libertatea devenid o robie grea , o robie a pacatului .
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#30
|
||||
|
||||
Citat:
Se știe că putem vorbi cu Dumnezeu și prin rugăciuni scurte, rostite în gând. Pot spune deseori în timpul zilei: "Ajută-mă Doamne!", "Mulțumesc Doamne!", după cum simt în acel moment, sau "Iartă-mă Doamne, ai milă de mine!". Sau mă pot adresa Maicii Domnului: "Maica Domnului ajută-mă, luminează-mă!" Cei care pot, desigur că rostesc chiar Rugăciunea inimii cât mai des. Seara, dacă suntem prea obosiți ,să nu ne propunem prea multă rugăciune, ci doar un minim. Iar dacă putem, să facem mai mult. Însăși ideea că am multă rugăciune de făcut, obosește și este o piedică de a începe să mă rog. Fapte bune nu înseamnă neapărat fapte mari, ci și mai mărunte, cum ar fi o vorbă bună, înlocuirea unui gând rău, cu unul bun, curat, etc. O altă faptă bună este de a mă strădui să-mi fac datoria la serviciul pe care îl am. Iar pentru aceasta nu trebuie să neglijez nici odihna. |
|