O situatie mai putin obisnuita de Craciun

Pentru ca nu a mai postat nimeni intre timp, iata scriu al treilea mesaj la rand... si ma rusinez pentru asta... iarasi nu am frana, desi MariS_ m-a invatat de multe ori sa imi tin gura... (multumesc, cu acest prilej, bunule MariS_!).

Scriu pentru a comunica o frantura de realitate, legat de acest topic. Eu m-am minunat, poate va spune si voua ceva folositor.

Iata, am cunoscut mai multi oameni care cantau in coruri bisericesti fara sa aiba o viata crestina, in rest. Unii erau atei declarati.
Ani la rand, fiind prieteni cu sotia mea, am convietuit cu acesti oameni. Mergeam cu ei, inclusiv la biserici, unde ei cantau. Apoi plecam la crasma, eu cu prietenii mei si o luam si pe tanara mea iubita de atunci, mama copiilor mei astazi... Nu-i vorba, acolo petreceam destul de frumos, sa zic asa, intre oameni cu bun simt, ne straduiam sa dam ce aveam mai bun in noi, ori pur si simplu asa ni se parea...

Printre acesti oameni se afla si o fata foarte retrasa, timida, visatoare... era un ateu declarat. Nu prea o aveam la inima, luam tacerea ei ca pe o dezaprobare, o critica subtila... (iata cum pacatuieste omul prin graba de a interpreta)
Au trecut anii...
Fata despre care vorbesc o auziti voi uneori, zilnic, dar mai mult nu spun...
Copiii ei,micuti, sunt nelipsiti de la slujbele Bisericii...
Sotul ei este credincios, crestin.
Iar ea a devenit pentru mine si familia mea un model de vietuire crestina.
Am aflat ca bunica ei a murit in inchisoare, muceniceste. Ca i-a cunoscut pe multi dintre sfintii inchisorilor. De la fosta atee am aflat prima data despre sfantul inchisorilor, Gafencu, de la ea am primit colectia revistelor Memoria, in care sunt desfasurate amintiri, evocari, marturisiri ale supravietuitorilor temnitelor...
In casa ei, in familia ei am primit gazduire cand nu aveam unde pune capul, acolo am mancat o farfurie de ciorba (uneori chiar bunatati mari...), am primit bonuri de masa, haine, bani pentru familia mea etc.

Vedeti, printre tinerii care canta in Biserica si nu sunt inca botezati
se afla mladite care, sub harul Domnului, cresc frumos si mult bine fac, mai apoi, in lume.
Pana si celor care i-au judecat, candva, le intorc obrazul, sprijinindu-i in cele mai grele necazuri.
Sa nu ne grabim, fratilor, ca nu stim pe cine criticam, nu stim totdeauna Voia Domnului...

Petrecere frumoasa! Pace intru Hristos!