Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Tainele Ortodoxiei > Pocainta
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #811  
Vechi 03.11.2014, 21:07:13
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.894
Implicit Sf. Serafim de Virita - o pilda despre puterea rugaciunii pentru aproapele

Un barbat tanar a ajuns alcoolic si a inceput sa dea pe bautura totul din casa. Sotia nu a mai rezistat sa duca o astfel de viata si a plecat impreuna cu copilul. Un prieten de-al lui a aflat in Virita traieste un monah batran care ii tamaduieste pe alcoolici si a inceput sa-l convinga sa mearga la el, poate il va ajuta sa se vindece.
Mult timp acela nu a vrut sa mearga, dar mai pe urma s-a lasat convins. Au luat bilete si au ajuns pana la Leningrad. Cand au sosit la gara Vitebsk, prietenul acestui betiv s-a dus la casa sa cumpere bilete si, cat a stat la rand, alcoolicul s-a dus la toaleta si i-a propus cuiva pentru un sfert de litru de alcool sa-i dea hainele: si-a dat de pe el cizmele si lenjeria de corp si a ramas numai in flanela si pantaloni, iar sfertul l-a baut pe loc. Prietenul l-a cautat, dar nicicum nu putea intelege cand si unde a reusit sa bea. S-a urcat in tren si au plecat. Sosind la casa staretului, au pasit in hol, iar parintele in acest timp explica pilda despre oaia pe care pastorul merge sa o caute. Betivul a spus prietenului sau:
- Unde m-ai adus tu, aici oameni nu sunt, ci numai oarecare oi.
Cei beti adeseori devin slobozi la gura si vrajmasul ii impinge sa ia in ras si sa batjocoreasca cele sfinte:
- Pentru nimic nu voi intra aici, nu am ce face aici.
Si indata a auzit glasul staretului:
- Serghei, vino incoace!
Indata i-a sarit betia si l-a intrebat pe prietenul sau, sa intre.
- De unde ma stie el?
Dar staretul a repetat cu glas tare:
- Serghei care a venit la mine cu prietenul sau, sa intre.
Serghei a intrat si a vazut o multime de oameni, iar staretul a spus:
- Iata, scumpii mei frati si surori, pe acest om l-au parasit mama si sotia. El a ajuns intr-o situatie groaznica, abia a dat in gara pe o sticla de votca lenjeria si camasa si a venit aici numai cu o flanela. Oamenii l-au parasit, dar nu l-a parasit Dumnezeu. El l-a trimis pe prietenul acestui om care l-a adus aici cu nadejdea in ajutorul nostru. Domnul i-a ajutat fiindca pentru el au facut rugaciune. In aceste clipe inlauntrul acestui om se da o lupta infricosata - duhul cel rau care a intrat in el il indeamna si vrea ca el sa ma loveasca pe mine si pe prietenul sau, iar apoi sa fuga de aici, si este greu sa-l putem tine pe acest om. Duhului rau nu-i prieste aici si nu poate sa sufere, fiindca aici oamenii se roaga. Si iata, dragii mei, acum numai de noi depinde unde se va duce si ce va ajunge acest om nefericit! Haideti toti impreuna sa ne rugam lui Dumnezeu si Maicii Domnului ca sa-i ajute acestui om.
Toti cati se aflau in chilie au inceput sa se roage, iar unii au inceput chiar sa planga. Si indata acest betiv a cazut la pamant si a inceput sa se loveasca cuprins de tanguire. Mult timp a stat astfel si a plans, iar oamenii se rugau.
La sfarsit, staretul a spus:
- El nu va mai bea de acum inainte, el a voit sa se sinucida, dar nu a facut-o fiindca pentru el se facea rugaciune. Rugaciunea ingradeste si respinge cumplitele indemnuri ale puterii intunecate. Si mai cu deosebire este puternica rugaciunea celor apropiati. Rugaciunea mamei, rugaciunea prietenului - ea are o mare putere.
Pana la sfarsitul vietii, Serghei nu a mai pus alcool in gura, a devenit profund credincios si fiu duhovnicesc al staretului.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #812  
Vechi 05.11.2014, 00:37:41
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.177
Implicit

Trăia odată un credincios vestit pentru viața lui austeră. Într-o zi, aflându-se în fața altarului L-a chemat pe Dumnezeu, zicându-i:
- Doamne, aș fi în stare să fac orice, absolut orice, din dragoste pentru Tine. Supune-mă la orice încercare și vei vedea că spun adevărul.
- Ia un vas, i-a spus un glas îngeresc, umple-l ras cu ulei, pune-l pe cap, străbate piața și apoi orașul, stradă cu stradă, și întoarce-te, dar bagă de seamă, să nu irosești niciun strop de ulei.
Omul a umplut vasul, l-a așezat pe cap și a pornit cu brațele întinse în echilibru, rostind la tot pasul: „niciun strop să nu se irosească!".
Era zi de târg și bărbatul a străbătut întreg orașul, stradă cu stradă, fără să piardă niciun strop de ulei.
Mulțumit s-a întors și a așezat vasul la biserică. A luat icoanele drept martore a izbânzi sale, dar tăcere. Și în zilele următoare icoanele au rămas mute. Cuprins de disperare, omul, cu capul pe genunchi, plângea amar și repeta printre suspine: „și totuși nici un strop nu s-a irosit".
Atunci s-a auzit un glas iarăși:
– La ce-mi trebuie Mie uleiul tău, omule?
Ce să fac eu, Dumnezeu, cu un vas cu ulei?
De câte ori, în timp ce purtai vasul pe cap, de câte ori, omule, te-ai gândit la Mine? Niciodată!
Așa era, omul se gândise numai la ulei.
– Mai bine ai fi răsturnat vasul și te-ai fi gândit la Mine, cu iubire.
Lasă de-o parte încercările, care te fac vestit, și iubește-Mă cu adevărat.
__________________
Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții; Căci dacă am fost altoiți pe El prin asemănarea morții Lui, atunci vom fi părtași și ai învierii Lui (Romani 6:4,5)
https://www.youtube.com/watch?v=AKwizUzyj0I
Reply With Quote
  #813  
Vechi 05.11.2014, 12:39:54
Mena59 Mena59 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 20.11.2012
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 362
Implicit Dormitarea la cele duhovnicesti si atentia sporita la cele lumesti

Un bătrân care sedea în pustie s-a rugat lui Dumnezeu să i se dăruiască lui, ca niciodată să nu dormiteze când se porneste vreo vorbă duhovnicească, iar de va aduce cineva cuvinte de clevetire sau de vorbă desartă, îndată să adoarmă, ca să nu guste auzurile lui acest fel de otravă. Acesta zicea că diavolul este silitorul vorbei desarte si luptătorul a toată învătătura duhovnicească, aducând si acest fel de pildă:
"Că vorbind eu, zice, pentru folos către oarecari frati, de atâta somn adânc au fost cuprinsi, încât nici genele ochilor nu puteau să le miste. Eu, vrând dar să arăt lucrarea demonului, cuvânt de vorbă desartă am adus la mijloc, de care, făcând haz, numaidecât s-au trezit. Si suspinând am zis: "Cât timp pentru lucruri ceresti vorbeam, ochii vostri, ai tuturor, de somn erau cuprinsi, iar când cuvânt desert a curs, toti cu osârdie v-ati desteptat. Pentru aceea, iubitilor frati, mă rog, cunoasteti lucrarea demonului celui viclean si de sine luati aminte, păzindu-vă de dormitare la cele duhovnicesti".
(Patericul mirenilor)
Reply With Quote
  #814  
Vechi 05.11.2014, 22:38:19
antoniap
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

http://luminapentrucandeladinsuflet....e-ascultare-2/
Reply With Quote
  #815  
Vechi 10.11.2014, 22:24:56
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.894
Implicit De ce plang femeile

Un baietel isi intreaba mamica: - De ce plangi? - Pentru ca sunt femeie! - raspunde mamica. - Nu inteleg... - zice micutul. Mamica il imbratiseaza si spune: - Si n-ai sa intelegi niciodata... Mai tarziu, copilul isi intreaba tatal: - De ce plange mamica? - Nu stiu nici eu! Toate femeile plang fara motiv! - a fost tot ce i-a putut spune taticul. Devenit adult, baiatul il intreaba pe Dumnezeu: - Doamne, de ce plang femeile asa de usor? Si Dumnezeu raspunde: - Cand am facut femeia, ea trebuia sa fie o fiinta deosebita. I-am facut umerii destul de puternici ca sa poarte pe ei toata greutatea acestei lumi si destul de moi ca sa fie confortabili. I-am dat forta de a da viata si cea de a accepta respingerea cu care o trateaza adesea proprii copii. I-am dat forta care-i permite sa continue cand toata lumea abandoneaza. Forta de a avea grija de familie in pofida bolilor si oboselii. I-am dat sensibilitatea de a-si iubi copiii cu o dragoste neconditionata, chiar si atunci cand ei o ranesc cumplit. I-am dat forta de a-si suporta sotul in caderile sale si de a-i ramane alaturi cu aceeasi tarie. Si, in fine, i-am dat lacrimi sa planga atunci cand simte nevoia. Vezi, fiule, frumusetea unei femei nu sta in vesmintele pe care le poarta, nici in chipul ei, nici in coafura. Frumusetea unei femei sta in ochii ei. Aceasta e poarta catre inima ei - locul unde se adaposteste dragostea. Si adesea lacrimile ei sint cele prin care poti sa-i zaresti inima.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #816  
Vechi 11.11.2014, 08:48:16
Mena59 Mena59 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 20.11.2012
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 362
Implicit Nu pot sa iubesc. Dar pot sa fac ceea ce as face daca as iubi

Spunea Părintele Sofronie de la Essex o povestioară: „Un om s-a dus la Muntele Athos să întrebe ce să facă să se mântuiască. Și acolo i-au zis: "Să iubești pe Dumnezeu din tot sufletul tău și din tot cugetul tău și din toată inima ta și pe aproapele ca pe tine însuți". Și bietul om și-a zis: "Asta nu pot! Pe Dumnezeu nu-L iubesc, mi-e frică de El, dar nu-L iubesc... iar pe aproapele nu-l pot suferi de cele mai multe ori. Trebuie să mai fie și alte metode de mântuire, post, mătănii, ceva ce pot să fac..." Se duce la alt Părinte și la altul și străbate tot Muntele Sfânt fără să afle vreo altă metodă... Atunci s-a așezat pe o piatră și și-a zis cu toată deznădejdea celui ce caută o soluție: "Ce voi face? Am nevoie de mântuire. Nu vreau să mă chinui așa o veșnicie!" și, i-a venit gândul: "Am să fac ce pot. Pot să fac ce aș face dacă aș iubi!". Și mereu se întreba: "Ce aș face eu acum dacă L-aș iubi pe Dumnezeu?". Și făcea. "Ce-aș face dacă l-aș iubi pe aproapele?". Și făcea”.
(Monahia Siluana Vlad, Deschide Cerul cu lucrul mărunt, Editura Doxologia, Iași, 2013, pp. 195-196)
Reply With Quote
  #817  
Vechi 11.11.2014, 21:41:34
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.894
Implicit

A fost odata ca niciodata, intr-o padure oarecare, o Buburuza care a intalnit un Licurici.
Buburuza si Licuriciul s-au indragostit si au hotarat sa ramana impreuna pentru totdeauna .Numai ca, si-au dat seama ca in padure erau o multime de obstacole, lipsite de importanta pentru altii, dar care pe ei i-ar putea desparti
 o crenguta, o pietricica, o frunza
Si atunci, Buburuza si Licuriciul au hotarat sa se tina tot timpul de mana, pentru ca nimic sa nu-i poata desparti
 Se plimbau impreuna prin padure si erau foarte fericiti
Dar intr-o zi, Licuriciul a constatat ca Buburuza disparuse
Nu mai stia daca el a lasat-o din mana sau daca ea i-a dat lui drumul mainii, dar asta nici nu conteaza in Povestea noastra. Conteaza numai ca Licuriciul, singur si trist, a cautat Buburuza sub fiecare frunza, sub fiecare crenguta, dar nu a gasit-o.
Licuriciul era din ce in ce mai trist si i se parea ca padurea nu mai are nici un gust, nici un sens, nici un farmec
Si cum se plimba Licuriciul foarte trist, s-a intalnit cu o Furnica.
Licuriciul i-a povestit Furnicii ce i se intamplase, iar Furnica i-a spus:
- Licuriciule, poate daca ai stralucii tare, tare, Buburuza te-ar vedea, oricat de departe ar fi si s-ar intoarce la tine
- Stii ca ai dreptate? a spus Licuriciul. Eram asa de trist, incat am uitat sa stralucesc!
Morala
De cele mai multe ori, tristetea si panica ne coplesesc in asa masura incat uitam cat de valorosi suntem, nu ne mai permitem sa stralucim, ca atunci cand aveam motive sa o facem.
Daca nu mai avem valorizarea exterioara, daca nu ne este satisfacuta nevoia de a fi utili, ne consideram lipsiti de valoare.
Uneori, durerile provocate de esecuri, de nereusite, ne imbraca intr-o culoare lipsita de stralucire.
Ne cufundam in apatie, in victimizare, refuzand, de cele mai multe ori, fara sa ne dam seama, sa mai fim vazuti de persoanele dragi de langă noi
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)

Last edited by cristiboss56; 11.11.2014 at 21:44:46.
Reply With Quote
  #818  
Vechi 12.11.2014, 20:02:50
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Lightbulb Alegerea puterii

,,A fost odată un țăran sărac a cărui slujbă era să sfărâme stâncile muntelui, pentru a le transforma în pietriș pentru drumuri. Omul muncea zilnic ore în șir, bătut de soarele arzător, ciocănind și zdrobind pietrele. Într-o zi, trecu pe acolo însuși regele, călare pe un cal magnific și împodobit cu toate însemnele rangului său. Țăranul nostru îl zări și se pomeni că se gândește: €žAh, ce puteri aș avea dacă aș fi rege! Aș străbate regatul în lung și-n lat și aș face mult bine supușilor mei.€ Atotputernicul Dumnezeu din ceruri i-a auzit gândurile și l-a preschimbat în mare suveran. Omul străbătea acum regatul călare și acorda tuturor grația de rege, îmbrăcat în veșminte bogate și grele. Cum soarele era mai tot timpul torid, regele simțea adesea că se sufocă.

Ah, dacă aș fi soarele, ce putere imensă aș avea!€, gândi atunci țăranul rege. €žAș lumina cu putere oamenii și le-aș fi mereu izvor de mari binefaceri€. Atoputernicul Dumnezeu i-a auzit din nou din ceruri gândurile și l-a prefăcut pe dată în soare. Ca astru, el îi lumina acum pe pământeni din zori până în amurg și îi încălzea cu razele sale binefăcătoare. Dar, iată că, a trecut un nor peste el și l-a acoperit, iar lumea întreagă fu cuprinsă de umbră.

€žHa, haa iată că soarele nu e atât de puternic pe cât pare€, și-a spus atunci țăranul €despre soare. žDacă aș fi însă un nor aș avea o putere imensă! Aș aduce ploaia și vremea senină și astfel aș fi un izvor de binefacere pentru oameni€. Atotputernicul Dumnezeu, auzindu-i din ceruri vorbele, l-a transformat imediat pe țăranul din€“ soare într-un nor. Acum aducea ploaia la momentul potrivit, iar oamenii culegeau astfel recolte bogate.

Iată însă că într-o zi nu putu să treacă dincolo de un munte prea înalt care îi împiedică înaintarea. €žAh€, începu să se plângă pe dată țăranul despre€“ nor, €žiată că norii nu sunt atât de puternici pe cât par. Muntele este mai presus decât ei€, și-a zis el. €žDacă aș fi un munte le-aș ține umbră binefăcătoare oamenilor și i-aș proteja de vânt€. Auzindu-l, atotputernicul Dumnezeu l-a prefăcut în munte, iar țăranul munte se simți deodată mândru de el. Doar că privind la poale, ce-i văzură ochii? Un bătrân sărac care-l sfărâma în bucățele, făcând din el pietriș pentru drumuri."

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 12.11.2014 at 20:08:09.
Reply With Quote
  #819  
Vechi 12.11.2014, 21:03:04
glykys's Avatar
glykys glykys is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.08.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.712
Implicit

Povestea asta seamana cu o alta, asa cum mi-o amintesc eu:

A fost odata un soarece, mai precis un rege soarece, caruia i s-a nascut o soricuta. Cum neeamul soricesc nu traieste prea mult, s-a si gandit ca trebuie sa ii gaseasca un sot pe masura rangului ei. Si atunci si-a zis ca, de buna seama, soarele ii va fi un ginere vrednic. Nu stiu cum se face ca a ajuns la soare si a vrut sa ii dea mana fiicei sale, gandind ca el e cel mai puternic. Soarele i-a raspuns ca este onorat, dar ca nu este el cel mai puternic, norul il acopera. S-a dus si la nor, care a spus ca mai puternic decat el este vantul. Vantul avea si el un adversar mai puternic - un zid imens peste care nu putea trece. Cand credea ca si-a gasit ginerele, zidul i-a raspuns: ai venit sa iti bati joc de mine! sunt plin de gauri din cauza supusilor tai! Si astfel s-a convins regele ca tot neamul soricesc este cel mai puternic, de vreme ce e mai puternic decat zidul, care e mai puternic decat vantul, care e mai puternic decat norul, care e mai puternic decat soarele. Asa ca si-a cautat printre ai lui un sot potrivit pentru soricuta lui, care in acest timp, se facuse de maritat :).
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Reply With Quote
  #820  
Vechi 12.11.2014, 21:44:19
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.894
Implicit Asemenea ecoului

Doi oameni stateau de vorba. Unul, care era cicalitor si rau de gura, ii zise celuilalt:
- Nu stiu ce are lumea cu mine, ca tot imi vorbeste cu rautate?!
- Pai dumneata esti de vina, ii raspunse vecinul.
- Cum asa?!
- Foarte bine, fii bun si vino cu mine.
Si-l duse la marginea satului intr-o vale frumoasa, care era strajuita pe margini de dealuri asezate in trepte din ce in ce mai inalte, si ii zise:
- Ia striga acum cat poti de tare: te urasc…
- Te urasc… te urasc… ii raspunse ecoul.
- Acum striga tot atat de tare: te iubesc…
- Te iubesc… te iubesc… ii raspunse din nou ecoul.
- Ai vazut, spuse din nou vecinul, tot astfel se intampla si cu lumea de care te vaiti ca te vorbeste rau. Ea iti vorbeste, sau mai bine zis iti raspunde, dupa cum vorbesti, intocmai ca si ecoul de adineauri.

Cel rau de gura pleca ochii in pamant, nu mai zise nimic si se gandi serios la acest mare adevar.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Povesti cu talc silverstar Generalitati 500 22.03.2015 19:01:38
Despre rugaciunea continua ( o povestioara cu tâlc ) cristiboss56 Rugaciuni 10 25.10.2010 23:21:27
Violonistul - o poveste cu talc costel Generalitati 2 25.09.2009 15:35:42