AVORTUL

[roxanica]

nu am gasit nici o dezbatere pe tema avorturilor . consider ca este pacatul cel mai de actualitate in randul fetelor si femeilor.
vreau si eu sa ma confesez pentru ca vreau parerea voastra. am 37 de ani sunt casatorita a doua oara. am o fetita de 14 ani din prima casatorie. in prima casatorie din nestiinta si fara sa constientizez pacatul am facut doua avorturi. in 1996 m-am casatorit a doua oara cu un barbat cu 25 de ani mai in varsta. in primul an am mai facut un avort . incet incet mi-am revenit pe plan financiar si emotional cu ajutorul preotului , rugaciunilor si sfintei spovedanii si am reusit sa constientizez ce inseamna calea cea dreapta. rugaciune, spovedanie , impartasirea cu sfintele taine. si pe fata mea am indrumat-o in aceasta directie pentru a nu repeta pacatele mele. cert este ca am tot avut probleme genitale desi m-am tot ingrijit. am ajuns la o operatie de chist ovarian cu extirpare de ovar drept. ma rugam mereu la sfantul necatarie - doctor fara arginti-citind despre minunile lui pentru a ma ajuta sa nu fac chist si la ovarul stang. chisturile au inceput sa apara incet incet.in luna aprilie 2007 am facut o ecografie in care se confirma marimea chistului si imposibilitatea de a mai face copii deoarece atat ovarul cat si chistul erau acoperite de o membrana care nu dadea voie ovulelor sa mearga la fecundare. imi mai doream un copil din tot sufletul meu.dar m-am resemnat repede. in luna august anul acesta am constatat cu supoare ca sunt insarcinata. aveam o sarcina de 6 saptamani. eram fff fericita. dar fericirea nu a durat mult deoarece sotul meu nici nu a vrut sa auda de copil (avand doi copii din casatoria anterioara care i-au tot facut probleme). eu am incercat sa il conving . am mers la duhovnic si i-am cerut sfatul ce sa fac si cum sa fac sa il conving dar el pe zi ce trecea era tot mai inversunat. m-am dus pe furis si mi-am facut toate analizele . apoi la doua luni am facut analizele pentru depistarea virusilor bolilor infectioase. in tot aceste timp acasa era iadul. urla si devenise violent verbal recurgand la amenintari cu moartea. am tacut si am mers inainte . am facut trei luni si tot aveam dureri de burta din cauza plansului continuu , stresului si terorii de acasa. am facut ecografii . bebelul era marisor si statea cuminte acolo. eu plangeam mereu cu mana pe burta si ma uitam in ecografie. in ziua cand am implinit trei luni seara, am venit acasa de la serviciu si s-a dezlantuit sotul meu. a inceput sa ma ameninte ca ma calca cu masina ca ma injecteaza cu heroina sa vad si eu ce inseamna sa faca cineva ceva impotriva vointei tale si tot asa. ce nu v-am spus este faptul ca eu inaitasem varianta divortului urmand sa locuiesc la o cunostinta. cand a vazut ca pt copil sunt dispusa sa renunt la el a devenit si mai violent. joi noaptea mi-a fost rau si vineri dimineata am fost la duhovnicul meu care stie toata problema mea mi-a citit o rugaciune si mi-a spus sa merg la doctor ca ma durea rau burta. am ajuns la spital si am cazut probabil in deznadejde ca am acceptat sa fac avort. au trecut trei saptamani de atunci si nu ma pot impaca cu gandul ca am facut asa ceva . am citit pe toata perioada sarcinii paraclisul maicii domnului miercurea si vinerea si lunea si joia acatistul sf necatarie. ma impartasisem luam mereu binecuvantare si ce am facut? nimic. m-am lasat invinsa de vrajmas , am facut voia lui. nu stiu ce sa fac de acum inainte. astept sa treaca 40 de zile sa ma spovedesc si sa imi iau canon. am stat de vb cu un parinte calugar care imi spunea ca nimic nu ni se intampla fara ca dumnezeu sa ingaduie. cred ca dumnezeu m-a pedepsit pentru celelalte trei avorturi pe care le-am spovedit tarziu si nu am facut canon si acele suflete asteapta . pentru faptul ca imi doream un copil sanatos si faceam analize si daca se intampla sa aiba vreo problema nu eram dispusa sa il nasc. cum am putut sa ispitesc pe dumnezeu spunand doamne da-mi un copil sanatos ca sa nu fiu nevoita sa aleg. ce sa mai . sunt un suflet pustiit si gol. omul de langa mine imi este strain . nu ma mai pot apropia de el . nu stiu daca fac bine. oare a fost omul prin care dumnezeu mi-a aratat ca m-i se intampla ceea ce merit. mi-a dat asta sa imi aduc aminte de pacatele mai vechi tratate cu indiferenta. oare dumnezeu s-a folosit de sotul meu sa imi platesc pacatele. in mintea mea bolnava cred ca dumnezeu ne trimite atat bucuriile cat si necazurile tot prin oameni.

[georgeval]

Practicarea avortului atat in cadrul casatoriei cat si in cazul relatiilor extraconjugale si intamplatoare este o crima impotriva vietii umane in general si a copilului in special. Fatul a fost socotit totdeauna si in mod constant om deplin. Astfel, intreruperea artificiala a sarcinii este considerata, crima, omucidere. Constiinta omului n-a considerat fatul mai putin om decat adultul, desigur un om in plina crestere si manifestare, chiar din pantecele mamei.

[Suflet.ranit]

Roxanica, nu stiu daca vei gasi alinarea aici pe forum. Cauta-o in rugaciune, spovedanie si pocainta! Din pacate e usor sa judeci, greu e sa ajuti si sa ierti! Nu te deznadajdui, ai cazut ridica-te! Raiul e plin de pacatosi pocaiti! Ridica-te si spala-te prin baia lacrimilor fierbinti. Ai incredere in Maica Domnului si alearga la spovedanie!
cu drag un suflet mai pacatos decat tine!

[urzicuta]

citeste viata Sf.Maria Egipteanca,mult mai pacatoasa decat multe alte femei si pocaindu-se sincer iata unde a ajuns.E trist si dureros prin ce treci,multe f.multe femei au trecut prin asta mai ales cele din generatia amamei mele pe vremea impuscatului,multumeste-i lui Dumnezeu ca esti in viata ca mai grav ar fi fost sa se intample ceva cu tine in momentele alea...ai posibilitatea sa te mantuiesti,nu esti mai pacatoasa decat noi,marea majoritate a celor de pe forum,fiecare cu pacatele sale mari si mici.Doamne ajuta iti doresc sanatate si sa fii incredintata ca Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului ci indreptarea sa.Din pacate noi nu putem ajuta decat sa te pomenim la putina rugaciune....Roxana,sau altfel?

roxana, eu, probabil, nu ar trebui sa-ti spun nimic in legatura cu ceea ce ai povestit, pentru ca nu am trecut prin asa ceva
insa:
Dumnezeu ingaduie necazurile, pentru ca astepata din partea omului intoarcerea spre El...prin necazuri omul trebuie sa se intoarca la Dumnezeu, nu sa se indeparteze. probabil ca a ingaduit sa ai un sot violent, neintelegator, dar IN NICI UN CAZ DUMNEZEU NU A INGADUIT CA TU SA FACI AVORT. NU GRESI SI MAI MULT SPUNINDU-TI CA DUMNEZEU A INGADUIT COMPORTAMENTUL TAU.
tu ai constiinta si liberul arbitru. tu alegi ceea ce faci, nu Dumnezeu.

roxana, daca spui ca ai duhovnic, cu siguranta stii si faptul ca trebuie sa botezi tot atitia copii cite avorturi ai facut. intr-adevar, cum au spus si altii, MULTUMESTE-I LUI DUMNEZEU CA ESTI IN VIATA SI INCEARCA SA-TI RASCUMPERI PACATELE.
Doamne ajuta.

[roxanica]

În prealabil postat de roxanica

nu am gasit nici o dezbatere pe tema avorturilor . consider ca este pacatul cel mai de actualitate in randul fetelor si femeilor.
vreau si eu sa ma confesez pentru ca vreau parerea voastra. am 37 de ani sunt casatorita a doua oara. am o fetita de 14 ani din prima casatorie. in prima casatorie din nestiinta si fara sa constientizez pacatul am facut doua avorturi. in 1996 m-am casatorit a doua oara cu un barbat cu 25 de ani mai in varsta. in primul an am mai facut un avort . incet incet mi-am revenit pe plan financiar si emotional cu ajutorul preotului , rugaciunilor si sfintei spovedanii si am reusit sa constientizez ce inseamna calea cea dreapta. rugaciune, spovedanie , impartasirea cu sfintele taine. si pe fata mea am indrumat-o in aceasta directie pentru a nu repeta pacatele mele. cert este ca am tot avut probleme genitale desi m-am tot ingrijit. am ajuns la o operatie de chist ovarian cu extirpare de ovar drept. ma rugam mereu la sfantul necatarie - doctor fara arginti-citind despre minunile lui pentru a ma ajuta sa nu fac chist si la ovarul stang. chisturile au inceput sa apara incet incet.in luna aprilie 2007 am facut o ecografie in care se confirma marimea chistului si imposibilitatea de a mai face copii deoarece atat ovarul cat si chistul erau acoperite de o membrana care nu dadea voie ovulelor sa mearga la fecundare. imi mai doream un copil din tot sufletul meu.dar m-am resemnat repede. in luna august anul acesta am constatat cu supoare ca sunt insarcinata. aveam o sarcina de 6 saptamani. eram fff fericita. dar fericirea nu a durat mult deoarece sotul meu nici nu a vrut sa auda de copil (avand doi copii din casatoria anterioara care i-au tot facut probleme). eu am incercat sa il conving . am mers la duhovnic si i-am cerut sfatul ce sa fac si cum sa fac sa il conving dar el pe zi ce trecea era tot mai inversunat. m-am dus pe furis si mi-am facut toate analizele . apoi la doua luni am facut analizele pentru depistarea virusilor bolilor infectioase. in tot aceste timp acasa era iadul. urla si devenise violent verbal recurgand la amenintari cu moartea. am tacut si am mers inainte . am facut trei luni si tot aveam dureri de burta din cauza plansului continuu , stresului si terorii de acasa. am facut ecografii . bebelul era marisor si statea cuminte acolo. eu plangeam mereu cu mana pe burta si ma uitam in ecografie. in ziua cand am implinit trei luni seara, am venit acasa de la serviciu si s-a dezlantuit sotul meu. a inceput sa ma ameninte ca ma calca cu masina ca ma injecteaza cu heroina sa vad si eu ce inseamna sa faca cineva ceva impotriva vointei tale si tot asa. ce nu v-am spus este faptul ca eu inaitasem varianta divortului urmand sa locuiesc la o cunostinta. cand a vazut ca pt copil sunt dispusa sa renunt la el a devenit si mai violent. joi noaptea mi-a fost rau si vineri dimineata am fost la duhovnicul meu care stie toata problema mea mi-a citit o rugaciune si mi-a spus sa merg la doctor ca ma durea rau burta. am ajuns la spital si am cazut probabil in deznadejde ca am acceptat sa fac avort. au trecut trei saptamani de atunci si nu ma pot impaca cu gandul ca am facut asa ceva . am citit pe toata perioada sarcinii paraclisul maicii domnului miercurea si vinerea si lunea si joia acatistul sf necatarie. ma impartasisem luam mereu binecuvantare si ce am facut? nimic. m-am lasat invinsa de vrajmas , am facut voia lui. nu stiu ce sa fac de acum inainte. astept sa treaca 40 de zile sa ma spovedesc si sa imi iau canon. am stat de vb cu un parinte calugar care imi spunea ca nimic nu ni se intampla fara ca dumnezeu sa ingaduie. cred ca dumnezeu m-a pedepsit pentru celelalte trei avorturi pe care le-am spovedit tarziu si nu am facut canon si acele suflete asteapta . pentru faptul ca imi doream un copil sanatos si faceam analize si daca se intampla sa aiba vreo problema nu eram dispusa sa il nasc. cum am putut sa ispitesc pe dumnezeu spunand doamne da-mi un copil sanatos ca sa nu fiu nevoita sa aleg. ce sa mai . sunt un suflet pustiit si gol. omul de langa mine imi este strain . nu ma mai pot apropia de el . nu stiu daca fac bine. oare a fost omul prin care dumnezeu mi-a aratat ca m-i se intampla ceea ce merit. mi-a dat asta sa imi aduc aminte de pacatele mai vechi tratate cu indiferenta. oare dumnezeu s-a folosit de sotul meu sa imi platesc pacatele. in mintea mea bolnava cred ca dumnezeu ne trimite atat bucuriile cat si necazurile tot prin oameni.

ROXANA ma cheama ! va multumesc frumos pentru gandurile voastre. ma ajuta mult de tot.am nevoie de sfaturile voastre.nu am cu cine vorbi pe tema asta. toata lumea zice ca sunt habotnica.indiferent cu cine vorbesc spune ca sunt exagerata cu credinta desi sunt o pacatoasa.ma bucur ca am descoperit oameni minunati ca voi.dumnezeu sa ne aiba in paza pe toti!

[roxanica]

multumesc frumos ovidiu! stiu ca smerenia este cea mai mare virtute a unui crestin. problema este ca eu nu stiu cum sa ma comport cu sotul meu cu care nu vorbesc deoarece in consider vinovat de faptul ca am luat viata unei fiinte fara aparare. mai mult decat atat tulbur linistea casei prin reprosuri ajungand chiar sa il amenint ca vreau sa ne despartim pentru ca pana la urma chiar asta simt. ma gandesc si la faptul ca nu am de unde sa stiu ce voi face de acum in colo cand trebuie sa folosesc probabil metode contraceptive - metode pe care le condamna credinta. cum pot spune ca ma las in voia lui dumnezeu daca nu fac intr-adevar asta ci incerc sa evit sa ajung din nou in situatia anterioara de a nu putea duce la bun sfarsit o sarcina. nu stiu daca atitudinea mea fata de sotul meu este normala si mai mult decat atat crestineasca. parintele arsenie papacioc spunea intr-una din predicile lui [iubeste rana si pe cel care ti-a facut-o]. nu stiu ce sa fac.preotul meu duhovnic este cam ocupat cu constructia bisericii si nu are timp suficient sa vb .am tot vorbit dar cate putin. am sa il sun sa ma duc la dansul chiar de luni ca de maine are liturghie in fiecare zi.

[BogdanF]

În prealabil postat de roxanica

multumesc frumos ovidiu! stiu ca smerenia este cea mai mare virtute a unui crestin. problema este ca eu nu stiu cum sa ma comport cu sotul meu cu care nu vorbesc deoarece in consider vinovat de faptul ca am luat viata unei fiinte fara aparare. mai mult decat atat tulbur linistea casei prin reprosuri ajungand chiar sa il amenint ca vreau sa ne despartim pentru ca pana la urma chiar asta simt. ma gandesc si la faptul ca nu am de unde sa stiu ce voi face de acum in colo cand trebuie sa folosesc probabil metode contraceptive - metode pe care le condamna credinta. cum pot spune ca ma las in voia lui dumnezeu daca nu fac intr-adevar asta ci incerc sa evit sa ajung din nou in situatia anterioara de a nu putea duce la bun sfarsit o sarcina. nu stiu daca atitudinea mea fata de sotul meu este normala si mai mult decat atat crestineasca. parintele arsenie papacioc spunea intr-una din predicile lui [iubeste rana si pe cel care ti-a facut-o]. nu stiu ce sa fac.preotul meu duhovnic este cam ocupat cu constructia bisericii si nu are timp suficient sa vb .am tot vorbit dar cate putin. am sa il sun sa ma duc la dansul chiar de luni ca de maine are liturghie in fiecare zi.

Recomandare din experienta mai mult sau mai putin asemanatoare: Incearca sa ceri sfatul unui duhovnic sporit, de ex. Pr. Arsenie Papacioc, sau Pr. Iustin Parvu, de la Manastirea Petru Voda din judetul Neamt. Daca nu te poti deplasa pina acolo si astepta citeva ore la rind intr-o zi de lucru (cind e mai putin aglomerat), incearca sa il suni. Suni la Manastirea Petru Voda (0233 257 003) si ceri cu Parintele Iustin si o sa ti se faca legatura. De multe ori insa parintele nu raspunde, fiind ocupat cu oamenii, deci trebuie sa incerci asta de mai multe ori (3-4-5 ori).

[roxanica]

multumesc frumos bogdan numai sa poata pentru ca ,cunosc calugari la manastirea radu voda care ma ajuta cu sfaturi dar ma trimite la duhovnicul meu si mi se pare normal.sunt preoti( nu este cazul preotului meu) care iti interzice sa ceri sfatul altui preot . oricum duminica la sf liturghie ( merg cu fetita mea , ea canta la strana , eu nu pot intra in biserica dar stau langa usa) astept pana la sfarsit ca sa stabilesc pentru saptamana viitoare o intrevedere. oricum dupa ce organismul o sa intre in mersul sau lunar(asta cred cam peste 2-3 saptamani) ma asteapta sa imi citeasca o rugaciune ( probabil molifta ) urmand apoi la 40 de zile spovedanie curata.spunea ca trebuie sa fac 9 spovedanii curate la fiecare 40 de zile. deci un an intreg.( cu canon bineinteles) abia astept.poate ca apoi o sa ma simt mai bine.oricum va multumesc mult de tot si ma bucur tare mult ca pot vorbi cu voi . astept sfaturile si parerile voastre.

[vsovi]

vezi Roxana, dumneata simtzi bine, ca realizezi ca ai luat o viatza, eshti un fel de criminala, iar sotzul tau nu vrea sa vada... shi sunt atat de trist ca nu ai reushit sa o aperi pana la sfarshit shi ai cazut, ai acceptat in celedinurma avortul... tu ai cazut la sfarshit, eu am cazut de mult ori la inceput, din noi cine a biruit? macar tu ca ai dat lupta, eu ce sa mai dau ca am fost biruit din start ??? ... shi vai cata nenorocire... dar vezi ca nu shtii cum sa te comportzi de acum inainte... shi pentru asta ai mare nevoie de Duhovnic, asha cum pamantul uscat are nevoie de apa shi copii in viatza au nevoie shi de mama dar shi de tata... dar tu ai avut adevarul dar nu ai reushit sa-l pastrezi... asha ca incearca sa-l convingi pe sotzul tau incontinuare cu duhul blandetzii... ca sa nu se mai intample asha o mare nenorocire... iar habotnicismul e foarte bun dar:
daca ii cashtigi pe totzi, toata lumea o cashtigi pentru Dumnezeu, tot mapamondul se intoarce la credintza cea adevarata, la creshtin-ortodoxie, toata lumea dar itzi pierzi sufletul tau, atunci la ce itzi este de folos... iar noi sarmana roxana am pierdut cateva suflete shi cata durere este in noi pentru ca nu le vedem, ca nu sunt cu noi... dar ai de grija shi realizand adevarul adevarat sa nu-tzi dea prin cap sa faci ceva rautate sau prostie cu tine sau cu apropiatzii tai...