|
#541
|
||||
|
||||
Continuare
Citat:
Din ce-ntuneric ma-naltai la Tine. Din ce prapastii crancene de gheata, Din ce vartej de patimi si ruine! Cat am luptat cu oarba ratacire, Cu nebunia surda si pacatul dar n-am putut sa saman o sclipire In largul noptii stapanind de-a latul. Si-n van am ars un creier, nendurata, Ca pe-o festila, fara de crutare, Invinsa, goala, stinsa, spulberata Doar in surghiun gasesc acum scapare. Sa pot s-ajung la cerurile albastre, Ca dintr-o grea catusa ce ma strange Am strabatut prin veacuri de dezastre Si-abia trecui oceane-ntregi de sange!" Cum sta, smerit in fata stralucirii, Silita ochii sarbezi sa si-i plece Sarmana raza - far al omenirii, Parea o umbra lanceda si rece. "Tu vii aicea singura si-nvinsa?" Grai cel vesnic, nevazutul Tata... "Tu fugi de teama sa nu fii stinsa? Dar cand s-a stins lumin-adevarata? De te-am trimis in lumile-n vrajbite Nu te-am chemat, cu pumnii stransi si goi. Ca pe-un manunchi de raze impletite Eu te-asteptam, s-aduci pe toti la noi! Dintr-un biet sambur'nabusit in fasa, Din scapararea unei minti senine Sa fi crescut o mare uriasa, Sa porti pamantul insusi pan'la Mine! Plangand stinghera si tremuratoare, C-ai fost infranta vii sa-mi dai de stire? Nu te primesc saraca si datoare! Cui ai lasat bogata mostenire?" Mergand apoi spre raza-mbarbatata I-a sarutat obrajii amandoi: - "Copila mea, fii binecuvantata, Ia-ti deci putere si-ntoarce-te-napoi! Si chiar de-ar fi ca sterpul bulz de tina Sa-l paraseasca ostile ceresti, Tu sa ramai, caci tu esti doar lumina Si nu traiesti decat cand stralucesti! Eu am dat copy paste de pe un site - http://poezie-crestina.tripod.com/id29.html - si am avut o surpriza frumoasa, ascultand un cantec minunat in limba greaca, un imn catre Maica Domnului.
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. |
#542
|
||||
|
||||
Multumiri, Glykys, fii binecuvantata!
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#543
|
||||
|
||||
Imnele
de Sfantul Simeon Noul Teolog “ Adanc sunt ranit de dumnezeiasca dragoste, suspin, ard neostoit in cuget si-n inima. Calatoresc si ard, Il caut ici si colo, insa nicaieri nu-L aflu pe Iubitul sufletului meu. Privesc peste tot sa-L aflu pe cel dorit, insa El, nevazut, tainic mi Se-ascunde. si cand, deznadajduit, ma chinui si jelesc, deodata’ nainte-mi Se-arata si pe neasteptate Il zaresc. Uluit, cu mirare-I privesc frumusetea, armonia, necuprinsa Lui slava, dumnezeiasca si placuta. Straluceste in adancurile inimii mele smerite si lumineaza-mbelsugat toata chilia. M-au imbratisat, m-au umplut negraitul Sau Har, dragostea si dulceata, frumusetea si desfatarea Sa. Din lumina ma-mpartasesc, partas sunt stralucirii si chipu-mi e straluminat ca al Celui pe care-l doresc. Si ma fac mai presus de toate cele zidite, in slava si-n frumusete, in bogatie si-n cinste. “
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#544
|
||||
|
||||
Inima se poate schimba
de Sf Ioan de Kronstadt Inima se poate schimba de mai multe ori intr-o clipa, Inima se poate schimba de mai multe ori intr-o clipă - în bine sau în rău, - în credință sau necredință, - în simplitate sau viclenie, - în iubire sau ură, - îin binefacere sau invidie - în generozitate sau înavuțire, O, ce inconstanță ! O, cât de multe ispite! O, cât de sobri și atenți trebuie să fim !
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#545
|
||||
|
||||
La usa milostivirii
(rugaciune catre Maica Domnului) de Sfantul Ioan Iacob-Hozevitul Preasfanta Maica si Fecioara, Nadejdea sufletului meu, Tu esti a mea mijlocitoare La Milostivul Dumnezeu. De n-ar avea in ceruri lumea Rudenie de pe pamant, Atunci ar fi pustie viata, Asemenea unui mormant! De nu erai Tu primavara A veacului intelenit, Ar fi ramas de-a pururi iarna Si soarele n-ar fi zambit. De n-ai fi revarsat Tu zorii Peste pamantul adormit, Atuncea umbra cea de moarte Ar fi ramas fara sfarsit. Iar astazi, Preacurata Maica, Cand toti ne-am abatut la rau, De nu Te vei ruga fierbinte Ne paraseste Fiul Tau! Trimite semn de pocainta Poporului nedumerit Si ada iarasi la credinta Pe sufletul cel ratacit! Dezleaga, Preacurata Maica, Catusele celor robiti Si daruieste-le rabdare Crestinilor napastuiti!
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#546
|
|||
|
|||
Demult, Iisuse, ai trecut,
Pe aicea doar o data... Si zeci de veacuri nu au putut Sa stearga chipul Tau placut, Din ochii care Ti-au vazut, Fiinta minunata! Ce har putut-ai oare-avea In vorba si-n privire, Ca veacuri au trecut asa, Si nu Te-au putut uita, Le-ai fermecat cu vraja ta, Intreaga lor simtire! Prin ce minune le-ai rapit, Intreaga lor fiinta? Ca toti au plans, au patimit, Si totusi nu Te-au parasit, Au fost zdrobiti, Dar au invins, crezand in biruinta. Ca ne-ncetat , de cand Te-ai dus, Ti-asteapta revenirea, Ca-n focul mai aprins , Iisus, Din rasarit pana-n apus , Te cheama -n dorul lor nespus Si-i mistuie iubirea. De mii de ani toti te doresc Cu-acelasi dor in cale, Iar asteptarile ce cresc, Mai mult iubirea le-o sporesc, Mai mult, mai mult doresc, Lumina fetei Tale! O, de-ai veni cat mai curand, Te-asteapta - ntreaga fire! Te cheama stelele plangand, Te asteapta-amurgul suspinand, Si zori, si-apus;si-n dor cantand, Adanca mea iubire.... (autor necunoscut)
__________________
"Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume!" Gal 6:14 |
#547
|
||||
|
||||
Ultima poezie – profetica – a Sfantului Ioan Iacob Hozevitul
VANTUL PUSTIIRII (Urgia cereasca) 1 Iarasi lupte, iarasi sange Iarasi zgomot de razboi, Iarasi lacrimi nesfarsite, Iarasi valuri si nevoi! 2 Cand a sters sarmana lume Lacrima de pe obraz, Au venit napraznic iarasi Alte valuri de necaz. 3 Vaduvele iar vor plange Cu batranii cei sarmani Si copiii vor ramane Iar cu miile orfani. 4 Pustii-se-vor orase Si pe multi ii vor robi, Unde sunt cantari desarte, Gloantele vor dantui. 5 Iar in locul rasfatarii Si al luxului nebun, Va domni de-acuma groaza Si cutremurul de tun. 6 Care azi, (de zburdaciune), Umbla goi, nerusinati, Vor ajunge ca sa umble De nevoie dezbracati. 7 Cand sporeste rautatea Se scarbeste Dumnezeu, Pentru asta vin in lume Si razboaiele mereu!
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#548
|
||||
|
||||
Sa nu-i uitam . . .
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#549
|
||||
|
||||
Cel ce pentru dreaptă credință și pentru neam te-ai învrednicit a suferi moarte de martir împreună cu fiii tăi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu Sfetnicul Ianache, dreptcredinciosule voievod Constantine, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
(Troparul Sfinților Brâncoveni) Multumiri pentru postare!
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#550
|
|||
|
|||
Ridica-ti astazi privirea
Cel ce privesti la pamant Multumeste-i Celui ce face Sa rodeasc-al tau pamant. Caci tot ce ai in viata-aceasta Este darul lui Dumnezeu Multumeste-I cu bucurie Caci El conduce destinul tau. Ridica-ti astazi privirea Om fara de Dumnezeu Priveste-n jurul tau natura Descopera Stapanul sau. Caci din tot ce-n viata cauti De nu-L cauti pe Dumnezeu Cat mai traiesti, te-ndemn cu iubire Sa-ti mantuiesti sufletul tau. Sa ne ridicam privirea Sa nu mai privim in jos La placerile de-o clipa La pamantul intunecos. Caci la sfarsitul vietii noastre Vom sta-naintea lui Dumnezeu Daca umblam in lumina Vom fi cu Domnul in cerul Sau.
__________________
"Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume!" Gal 6:14 |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Citate preferate, cugetari, vorbe de duh | silverstar | Generalitati | 1175 | 03.08.2016 14:54:36 |
poezii crestine | Maria-Raluca | Generalitati | 35 | 08.04.2015 18:15:49 |
Poezii de Pasti | laurastifter | Sfintele Pasti - Invierea Domnului | 21 | 02.05.2013 15:59:15 |
Poezii de Pasti | PuiMicGeorgiana | Sfintele Pasti - Invierea Domnului | 0 | 19.04.2011 11:46:00 |
Poezii crestine! | Laurentiu | Generalitati | 1 | 01.03.2007 14:31:41 |
|