Ce nu e in regula

[PetruD]

În prealabil postat de windorin

Da, gresesti, dar nu esti dispus sa afli unde.

Sunt dispus si doritor sa aflu unde gresesc, pentru ca sunt constient ca Dumnezeu e acelasi insa nimeni de pe thread nu mi-a spus exact pana acum, toata lumea a luat-o pe ocolite. Legat de neacceptarea Vechiului Testament, sunt doar foarte agitat si mai spun unele lucruri aiurea, iertati-ma. Asta se intampla pentru ca sunt extrem de tulburat sufleteste si caut cu disperare sa inteleg cum stau lucrurile, ca sa ma linistesc si sa reintru in normalitate. Sunt constient ca ceva nu inteleg, si sutn costient ca Dumnezeu este bun si nu doreste moartea si suferinta nimanui, insa la prima vedere lucrurile de acolo par sa imi zica altceva (desi stiu ca nu e cum cred eu). De aceea va rog atat de mult sa imi explicati dvs. De ieri de cand am citit ce am citit sunt foarte tulburat si vreau sa ma calmez sufleteste cat mai repede.

[Mihnea Dragomir]

Mulţi dintre noi, cei de azi, avem o percepţie deformată asupra Vechiului Testament, ca şi asupra unor aspecte mai punctuale din Noul Testament din cauza unei erezii pe care îmi place să o numesc "iubirism", care se înrudeşte cu modernismul, numit de Sf Pius al X-lea "panerezia secolului". Modificând sensul metafizic al conceptului de "Bine", accentuând bunătatea lui Dumnezeu, noi uităm că Dumnezeu este nu numai infinit de bun, dar şi infinit de drept. El este Cel care trimite suferinţele, bolile şi moartea, astfel încât toţi oamenii care au murit, au făcut-o ca urmare a voinţei lui Dumnezeu. El este Cel care hotărăşte când vine urgia Lui sub forma unor calamităţi naturale sau supranaturale, El fiind stăpânul vizibilelor şi invizibilelor. El este Cel care "zdrobeşte dinţii păcătoşilor" şi împarte pedeapsa.
Să nu uităm că pedeapsa este un aspect al justiţiei, iar justiţia este un lucru bun. Deci, Dumnezeu este bun, dreptatea Sa fiind perfectă. Ceea ce noi credem că este "bine", adică să avem păpică, să avem căldurică şi să nu ne doară burta este foarte diferit de ceea ce este cu adevărat bine. Cu totul altfel de Bine are în vedere Dumnezeu: este Binele vieţii de veci. Pierdem mereu din vedere că suntem pelerini pe pământ, suntem angajaţi de probă pe durată determinată şi avem de trecut nişte teste. Valoarea contractului a cărui durată va fi nedeterminată, răsplata retribuită nouă va fi atât de mare, încât ceea ce numim acum "suferinţe", "greutăţi" etc ni se va părea ridicol. Atunci ne vom minuna cât de bun este Domnul, care ne va da asemenea recompensă veşnică în schimbul unui atât de mic efort al nostru în această Vale a Plângerii.

Pe de altă parte, dacă nu vom trece cu bine perioada de probă, ne vom mira cât de tâmpiţi am putut fi, dacă pentru un "bine" de o clipă am putut da de la noi asemenea fericire perpetuă. Ca şi bogatul nemilostiv, ne vom tângui şi vom plânge şi vom spune: "Doamne, dacă aş fi ştiut !". "Dar ai ştiut", ne va răspunde El. "Ai avut pe Moise şi pe profeţi. Ai avut Biblia. Ţi-am dat bisericuţa aceea de lângă tine !". "Nu, Doamne, dacă ai fi trimis pe cineva din Cer să-mi spună, era altceva !" "Şi asta am făcut ! Oare nu L-am trimis chiar pe Fiul Meu ?" Fiindcă, aşa cum privind tot mai departe nişte şine de cale ferată ele par că se apropie până se ating, tot aşa ni se va părea, când nu vom mai fi în trup stricăcios mileniu după mileniu, că ceea ce a fost viaţa noastră pe pământ devine ceva punctiform. Mică ni se va părea atunci şi suferinţa noastră pe vremea când eram în trup, mic şi binele pe care l-am făcut. Iar realitatea spirituală pe care acum nu o putem vedea ni se va părea (şi va fi) enormă, fie că va fi vorba de realitatea salvării, fie de a damnării perpetue.

Kyrie, eleison !

[Savonarola]

În prealabil postat de PetruD

Va implor, ajutati-ma sa inteleg.

Ceea ce s-ar putea să vă surprindă nu este chiar aşa de surprinzător. În general Vt şi pasajele respective au fost folosite şi ca nişte prefigurări a luptelor, confruntărilor, asalturilor pe care adevăratul Israel, cel spiritual, adică Biserica, trebuie să îl îndeplinească. Aşa cum Dumnezeu le ordona israeliţilor să distrugă pe duşmani complet, tot aşa ordonă creştinilor să se lupte împotriva păcatelor până la nimicirea acestora, evident prin ajutorul harului lui Dumnezeu. Acelaşi Dumnezeu care îi ducea pe israeliţi la biruinţă împotriva vrăjmaşilor, pentru ca israeliţii să ajungă în pământul făgăduinţei (care este o prefigurare a adevăratului "pământ" al făgăduinţei care este împărăţia lui Dumnezeu, încă din această viaţă), tot aşa acelaşi Dumnezeu este cel care i-a dus şi îi duce la biruinţă completă şi definitivă pe creştini împotriva diavolului, păcatului şi morţii, aşa încât cei mântuiţi să facă legea dumnezeiască în pământul făgăduinţei adică în împărăţia lui Dumnezeu.

Durităţile folosite în VT se datorează şi faptului evident că oamenii acelor vremuri, sau mai bine spus unii dintre ei, erau destul de necizelaţi şi nu puteau să îl primească pe Mântuitor. Lumea era încă prea sălbatică oarecum pentru a putea să recepteze mesajul mântuirii, şi de aceea Dumnezeu a purces mai întâi prin pedagogia Legii care dezvăluia păcatele. Educaţia în lege era aceea care putea să cizeleze pe oameni pentru a primi Evanghelia. Paralel cu dezvoltările din iudaism prin Lege şi Profeţi, pentru posibilitatea receptării evangheliei au existat numeroase dezvoltări inclusiv la "neamuri", prin diverse sisteme filosofice şi religioase, cum ar fi spre exemplu filosofia greacă sau religiile de mistere (fie ele de sorginte egipteană, greacă, frigiană, iraniană, etc).

Acea duritate şi violenţă de care se vorbeşte în VT s-a transferat însă în Noul Legământ al lui Dumnezeu cu oamenii în lupta spirituală a creştinului, inima sau duhul, pneuma acestuia devenind câmpul de bătălie între adevăratul israelit (adică omul lăuntric, aşa cum minunat îl denumeşte sfântul Paul, născut din nou din apă şi din Duhul Sfânt) şi diverşii "amaleciţi", "egipteni", "faraoni" (adică păcatele, ispitele, ignoranţa, şi chiar diavolul sau diavolii). Ea era însă necesară în VT pentru ca oamenii să îşi fortifice identitatea de sine sau eul, chiar dacă era vorba despre o fortificare deocamdată nepusă pe adevăratul temei, iar eul se întărea atunci, şi chiar şi azi se mai observă, prin război, prin luptă, prin confruntarea cu celălalt. Un eu cizelat de Legea dumnezeiască poate mult mai bine să răspundă Evangheliei pentru că Legea îl ridică pe om în treapta lui de conştiinţă.

[Savonarola]

În prealabil postat de ioanna

PetruD: nu confunda cuvintele Domnului, cu modul in care au inteles oamenii in perioada vetero-testamentara cuvintele Domnului, cum au pus ei in aplicare justitia divina si legea morala. Si eu iti recomand sa incepi cu Noul Testament.

Aici nu faceţi decât să reiteraţi poziţia pe care Adriana (ştim noi care) o expunea, poziţie care este evident greşită pentru că texetele cu pricina din VT sunt prea clare pentru a putea susţine că Dumnezeu nu le ordona la propriu să săvârşească diferite măceluri. Adevărul este însă că Dumnezeu chiar le ordona acele măceluri, acolo unde textul biblic specifică limpede acest lucru; nu era vorba despre o oarecare distorsiune a mesajului, ci efectiv de porunci ale lui Dumnezeu care, culmea, trebuiau îndeplinite cu maxim de obedienţă şi de eficienţă, chiar dacă era vorba despre nişte măceluri. Dar astea erau valabile în Vechiul Legământ.

[codana]

În prealabil postat de PetruD

Tocmai am citit Deuteronomul si sunt foarte speriat - de ce Dumnezeul din Vechiul Testament este atat de violent? De ce ii indeamna Moise pe evrei sa omoare neamurile necredincioase, sa "se foloseasca de femeile si copiii lor", sa ii hraneasca pe straini cu lesuri de animale si alte lucruri oribile?

Ma tem de Vechiul Testament ingrozitor pentru ca nu inteleg de ce Dumnezeul de acolo este razboinic si violent. Va rog explicati-mi, ce nu e in regula? Mereu cand citesc cate ceva din VT imi pun la indoiala convingerile pentru ca nu inteleg de ce ar vrea Dumnezeu suferinta oricui, ceea ce ma tulbura tare de tot. Or, poate nu am inteles eu gresit, Dumnezeu ii uraste pe necredinciosi si le vrea distrugerea si pedeaspa? Sau asa era inainte de venirea lui Hristos?

Va implor, ajutati-ma sa inteleg.

biblia este formata din doua parti:vechiul si noul testament.impresia la prima vedere, este ca avem doi dumnezei,unul rau si unul bun.ceea ce cred io:este un singur dumnezeu,autor al bibliei,creator a ceea ce se vede din ceea ce nu se vede, caruia trebe sa-i cerem intelepciune, ca sa-i intelegem hotararile,sa-i descoperim dragostea si sa-i respectam judecata,toate aceste lucruri dovedesc ca este creator iar creatia nu poate sa-si judece creatorul decat daca creatorul isi incalca propriile reguli.

[PetruD]

Multumesc, Savonarola! M-ai linistit foarte mult! Ceva in genul asta am judecat si eu, ca oamenii erau destul de salbatici si primitivi pe vremea aceea, si de aceea Dumnezeu i-a "cioplit" asa. Unele legi din Deuteronom mi s-au parut absurde, cum ar fi aceea de a nu amesteca fierele de in si lana, si imi e clar ca una e ce se spune acolo si alta e ce cred crestini azi. Lupta cu vrajmasul este de fapt una cu pacatul... mi se pare perfect corect! Multumesc mult, m-am linistit... Multumesc enorm.

[ioanna]

În prealabil postat de PetruD

Ceva in genul asta am judecat si eu, ca oamenii erau destul de salbatici si primitivi pe vremea aceea, si de aceea Dumnezeu i-a "cioplit" asa.

Vechiul Testament are un rol pregatitor, oamenii au inteles treptat relatia lor cu Dumnezeu, de aceea exista o toleranta mai mare in Vechiul Testament fara de unele practici si cazuri de aplicare a justitiei divine si legii morale. Chiar daca unele cazuri ti se par violente, mostre de barbarism, acestea erau practici curente in lumea antica. Pe un alt topic, cineva il acuza pe Dumnezeu de intentii malevolente, amintind de ultima plaga trimisa asupra egiptenilor. Insa, acea pedeapsa, era tot una care se practica in lumea antica; ritualurile de sacrificare a copiilor nu erau o noutate pentru egipteni,greci, romani. (pana si la dacii nostri se practica sacrificiul uman). Legea Veche era adaptata mentalitatii poporului evreu, deci avea un caracter restrans, insa un sens anticipativ si profetic. Unitatea celor doua Testamente este data de Iisus Hristos, a carui activitate a fost vestita de profetii Vechiului Testament si s-a implinit Legea harului ( Noul Testament) De aceea pentru cunoasterea lui Hristos si a operei Sale mantuitoare, ce se prelungeste pana la sfarsitul veacurilor prin Biserica, este necesara cunoasterea intregii Revelatii.

[Mihailc]

În prealabil postat de ioanna

Vechiul Testament are un rol pregatitor, oamenii au inteles treptat relatia lor cu Dumnezeu

Vechiul Testament este și istoria unui popor cu bunele și cu relele sale, iar aspectul propedeutic e valabil doar pentru noi, creștinii. Pentru urmașii protagoniștilor VT nu mai poate exista adăugire celor relatate acolo ci doar comentarii pe mai multe paliere hermeneutice.

, de aceea exista o toleranta mai mare in Vechiul Testament fara de unele practici de aplicare a justitiei divine si legii morale.

N-am găsit așa ceva, n-ai dori să dezvolți un pic ideea!

Chiar daca unele cazuri ti se par violente, mostre de barbarism, acestea erau practici curente in lumea antica.

Asta vrea să însemne că noi suntem mai buni? Candbogia, Stalin și epigonii lui, fosta Iugoslavie etc, oare ce fel la ce fel de practici fac trimitere?

Legea Veche era adaptata mentalitatii poporului evreu, deci avea un caracter restrans, insa un sens anticipativ si profetic. Unitatea celor doua Testamente este data de Iisus Hristos, a carui activitate a fost vestita de profetii Vechiului Testament si s-a implinit Legea harului ( Noul Testament) De aceea pentru cunoasterea lui Hristos si a operei Sale mantuitoare, ce se prelungeste pana la sfarsitul veacurilor prin Biserica, este necesara cunoasterea intregii Revelatii.

Dacă povestea e așa de logică și de convingătoare, oare ce ne tot împiedică să pornim cu adevărat către Împărăție?

[ioanna]

În prealabil postat de Mihailc

N-am găsit așa ceva, n-ai dori să dezvolți un pic ideea!

Raportat la Legea Noua, Legea Veche prezinta o permisivitate mai mare in ceea ce priveste poligamia , divortul ( Deuteronom 24: 1-4) sau dreptatea (Iesire 21), ce ia forma unei razbunari egale cu raul patimit; la acest aspect m-am referit.

[Mihailc]

În prealabil postat de ioanna

Raportat la Legea Noua, Legea Veche prezinta o permisivitate mai mare in ceea ce priveste poligamia , divortul ( Deuteronom 24: 1-4) sau dreptatea (Iesire 21), ce ia forma unei razbunari egale cu raul patimit; la acest aspect m-am referit.

Mulțumesc, acum m-am lămurit!