Istorii cu talc

[cristiboss56]

Un frate a intrebat pe un batran , zicand :"Voiesti sa tin la mine doi bani , pentru vreme de boala trupeasca ? ". Si i-a raspuns batranul :Nu este bine sa tii mai mult decat iti este de trebuinta . Deci , de vei tine acei doi bani , nadejdea ta se afla la dansii. Si de se va intampla sa-i pierzi pe ei , Dumnezeu nu mai poarta grija de tine . Deci sa aruncam la Dansul grija noastra , ca El va purta grija de noi .

[NECTARIE]

Călugărul care dormea cu leii

În lavra lui avva Petru trăia un călugăr bătrân. Acesta adeseori pleca din mănăstire şi rămânea pe ţărmurile râului Iordan. Acolo dormea unde găsea un culcuş de leu. Într-o zi a găsit într-o peşteră doi pui de lei şi i-a adus în biserică, înveliţi în haina cu care se îmbrăca. Şi le-a spus:

- Dacă vom păzi poruncile Domnului nostru Iisus Hristos, leii se vor teme de noi. Însă, din pricina păcatelor noastre am ajuns robi şi de asta ne temem noi mai mult de ei.

Fraţii au rămas adânc mişcaţi de cuvintele bătrânului şi au plecat la chiliile lor.

[NECTARIE]

Rugăciunea unui soldat

Un călugăr povestea: „În timpul războiului din Africa cu mauritanii, fiind biruiţi de barbari, am fost alungaţi. Barbarii ne urmăreau, aşa ca mulţi dintre noi au fost ucişi. M-a ajuns şi pe mine un barbar şi a întins suliţa să mă ucidă. Când am văzut acestea am început să mă rog lui Dumnezeu:

– Doamne Dumnezeule, care Te-ai arătat roabei Tale Tecla şi ai izbăvit-o din mâinile celor fără de lege, scoate-mă şi pe mine din primejdia aceasta şi mântuieşte-mă de moartea asta amară şi voi merge în pustie şi voi duce o viaţă de sihastru!

Când m-am întors n-am mai văzut nici un barbar. Şi îndată am venit la lavra Coprata. Sunt, cu harul lui Dumnezeu, de 33 de ani în peştera aceasta“.

[NECTARIE]

Reţeta mântuirii-------Nişte fraţi au mers la avva Antonie şi i-au zis:

– Spune-ne cum să ne mântuim?

Bătrânul le-a răspuns:

– Vă este îndeajuns cuvântul Scripturii.

Însă fraţii au insistat:

– Vrem să auzim şi de la tine, părinte.

Atunci bătrânul le-a zis:

– Evanghelia zice: „Cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt” (Matei 5, 39).

Fraţii au răspuns:

– Nu putem face aceasta.

Avva Antonie le-a zis:

– Dacă nu-l puteţi întoarce şi pe celălalt, măcar puteţi răbda o palmă.

– Nici aceasta nu putem, au zis fraţii.

Bătrânul a continuat:

– Dacă nici aceasta nu puteţi, măcar nu daţi în locul celei primite.

– Nici aceasta nu putem, a fost răspunsul fraţilor.

Atunci a zis bătrânul către ucenicul său să le dea puţină fiertură, pentru că sunt neputincioşi, iar către ei a zis:

– Dacă aceasta nu puteţi şi aceea nu vreţi, ce să vă fac? Aveţi nevoie de rugăciuni. (după Pateric)

[NECTARIE]

Trei călugări s-au dus la avva Ştefan, preotul, şi au început să-i vorbească, timp îndelungat, despre folosul sufletului. Bătrânul însă tăcea. Călugării atunci i-au spus:

- Nu ne răspunzi nimic, părinte? Am venit la tine ca să ne alegem cu un folos sufletesc.

Atunci, bătrânul le-a răspuns:

- Iertaţi-mă, dar nu ştiu ce aţi vorbit până acum. Eu, ziua şi noaptea, contemplu numai la Domnul nostru Iisus Hristos, răstignit pe Cruce.

Declarându-se mângâiaţi sufleteşte din aceste cuvinte, au plecat. (după Ioan Evcrata, Limonariu) -------------Urcuşul duhovnicesc

[NECTARIE]

Cuvântul care vindecă---------------------Avva Daniel a zis că, înainte de a veni avva Arsenie la părinţi, aceştia au stat cu avva Agathon. Avva Agathon îl iubea foarte mult pe avva Alexandru, pentru că era ascet şi măsurat. Odată, s-a întâmplat să-şi spele toţi ucenicii lui hainele în râu. Avva Alexandru le spăla mai încet, iar ceilalţi ucenici i-au zis bătrânului: „Fratele Alexandru nu spală“. El, vrând să-i vindece, i-a zis: „Frate Alexandre, spală bine hainele că sunt din in“. Auzind fratele asemenea cuvinte, s-a întristat. După aceea însă bătrânul l-a chemat şi i-a zis: „Doar ştii că-ţi făceai bine treaba! Eu ţi-am vorbit aşa pentru ceilalţi, ca să-i vindec de gândul cel rău prin ascultarea ta, frate“. (Pateric, ediţia Polirom, 2005)

[vicentiu68]

Avva Moise l-a întrebat pe avva Silvan: „Poate cineva s-o ia, în fiecare zi, de la-nceput?“. Bătrânul îi zice: „Dacă este harnic, poate să reînceapă şi în fiecare ceas“.

Un tanar s-a dus la un batran intelept pentru a-l ajuta cu un sfat.
- Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun. Ajuta-ma, invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun? Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine?

Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse:
- Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate dupa aceea. Apoi, dupa o mica pauza, adauga:
- Daca m-ai putea ajuta tu pe mine poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.
- As fi incantat sa va ajut, baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.
- Bine, incuviinta batranul intelept.

Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand:
- Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.

Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept.

... Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatã scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. Intra cu capul plecat.
- Imi pare rau, incepu el, dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.
- Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale, tinere prieten! spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca si alearga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul! Flacaul incaleca si pleca in goana.

Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise:
- Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel.
- Cuuum, 58 de bani de aur?!? - exclama naucit tanarul.
- Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58.

Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate.
- Ia loc, te rog - ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta.
Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic.
- Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze.

Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au. Amintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra.

[Yasmina]

[quote=


-. Nu trebuie sa dai din buzunar, ci din suflet.


QUOTE]

Intr-adevar frumos spus,numai ca uneori chiar trebuie sa se gaseasca persoane chiar cu foarte dare de mana,caci un simplu pahar de apa nu ar putea salva vieti,operatii si transplanturi costisitoare...
Dar in fine,am inteles mesajul si chiar apreciez acest thread de povesti cu talc

[Yasmina]

De abia ajunşi în casa de la munte, mama lui Marcu, care are 4 ani, începu să vâneze păianjenii care şi-au făcut pânze peste tot.

Marcu atunci interveni: “Păianjenii mici să nu-i omori.”

Mama îi răspunde: ”Dar nu vezi cât sunt de urâţi?”

Iar el îi spuse: “Dar pentru mamele lor sunt aşa de drăgălaşi!”



“Dumnezeu este un tată care doreşte binele ca şi o mamă”, a spus o copilă la ora de religie.

Poate nu găseşti în tine însuţi multe lucruri care să-ţi placă. Dar pentru Dumnezeu eşti creatura cea mai frumoasă din Univers.

(Bruno Ferrero)